19,181 matches
-
muncitorească găsea tocmai în oraș mijloacele de a rezista condițiilor grele impuse de o muncă stresantă, supusă normelor raționalizării industriale. Atât timp cât nu exista o legislație care să vizeze protejarea muncitorilor și a celor fără loc de muncă, aceștia nu puteau conta decât pe ei înșiși pentru a face față și a subzista, căutând tot felul de activități mărunte. În aceste condiții, filantropii nu puteau pricepe implicațiile pe care le avea o asemenea situație asupra formelor populare de sociabilitate, și mai ales
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
istorie îngăduia unora să dea lecții altora. Atitudinea prospectivă pretindea acum, dimpotrivă, o cunoaștere cu multă obiectivitate științifică a lumii. Imaginația devenea acum o fiică a calculului. Raționamentul se substituia povestirii. Nu este putere reală aceea care nu știe să conteze pe propriile forțe 228. Același raționament de descalificare a trecutului este folosit și pentru administrație. Orientării profund conservatoare a administrării clasice i se opunea acum concepția voluntaristă a administrării prospective 229, a administrării de misiune, a administrării consultative. Cea mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decât un amestec echilibrat de comunități primare) cu putere de a face lobbying, ceea ce o face să ia în considerare exigențele decidenților. În acest sens, lobbying-ul este, pentru oamenii de jos, arta de a constitui o putere compactă, capabilă să conteze în luarea deciziilor ce-i privesc, dar obligată, în același timp, să asculte și vocile celorlalți"548. Acțiunea comunitară americană vizează deci eliberarea indivizilor de dependența lor socială și de starea de abandon, prin implicarea în construirea unui colectiv. "Acest
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între imagine și sentiment decît între idee și sentiment. Sentimentul își capătă involuntar expresia prin trăire, în imagini, care reprezintă sau simbolizează, în mod intuitiv, ceea ce s-a trăit, în toată perticularitatea actului pe cînd, pentru gînditor, o trăire izolată contează ușor doar ca un exemplu printre multe altele. Astfel, artistul se găsește într-o relație mai apropiată cu viața, în formele ei individuale, concrete. Desigur, că poetul este singurul om adevărat, pe cînd chiar și cel mai bun filosof nu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din lume, numit Clubul de Badminton de la Bath, și au fost formulate primele reguli ale jocului. La început doar clasele mai bogate îl jucau, mai ales ca un joc de societate. Latura sportiva a jocului era mai puțin importanta, și conta mai mult ca o modă a vremii. Echipamentul (hainele) pentrujoc era strict definit. Bărbații purtau frac și pălării, iar femeile purtau pălării de diferite culori, mantii și rochii cu trena lunga. În 1893 a fost fondată prima asociație de badminton
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Noul sistem, necesita mai puțin timp pentru jucarea unui meci. Acum e ceva obișnuit ca un meci să se termine în mai puțin de o ora. Aici este crucial să se evite comiterea de erori, deoarece fiecare schimb de mingi contează (www.badminton.ro). 2.21. Arbitrajul în jocul de badminton 2.21.1. Arbitrajul Pentru desfășurarea în condiții bune a unei competiții individuale sau pe echipe, trebuie asigurat un colectiv de arbitri bine pregătiți. La o competiție mai importantă grupul
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
grup de mușchi o poate exercita împotriva unei rezistente în timpul unui efort maxim. În general, în badminton se folosesc teste de forță 1MR (repetiție maxima) cum ar fi genuflexiuni 1RM si flotări la bancă pentru a măsura parametrii condiției fizice. Contează greutățile sau numărul maxim de exerciții pe care le poți face. Alte tipuri de teste de forță includ măsurarea forței spatelui folosind dinamometrul pentru forța spatelui și forța prizei folosind dinamometrul pentru priza mâinii (strângerea în mână). 3.2. Puterea
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
toți jucătorii trebuie să posede calități fizice complexe si să cunoască bine procedeele tehnice și tactice de atac și de apărare. Pentru atac este necesară, în special, o mișcare rapidă în teren si viteză de execuție deosebită, iar în apărare, contează mai mult rezistența și reflexele jucătorului. Cunoscându-și calitățile proprii, fiecare va exersa în cadrul antrenamentelor mai ales acele procedee tehnice deficitare, pentru a deveni un jucător complex și complet. 4.1. Poziția fundamentală Poziția fundamentală reprezintă poziția corectă a jucătorului
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
București, 1993; Viața în paranteză (Jurnal. 1965-1977), Timișoara, 1995; Cap și pajură, București, 1997; Trei într-o galeră, Cluj-Napoca, 1998; Caietele lui Cioran, Craiova, 1999; De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri, Iași, 2001; & comp., Iași, 2003; „...pe mine nu contați”. Convorbiri cu Mircea Bențea, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un critic, RL, 1971, 51; Călinescu, Perspective, 213-216; Popescu, Cărți, 73-76; Grigurcu, Critici, 226-229; Mihai Coman, Intrarea ascunsă, VR, 1982, 1; Eugen Simion, Literatura și corespondența, RL, 1982, 3; Gheorghiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Aici începem să ne bazăm mai mult pe interpretări ale dovezilor, faptelor și aparențelor. Cînd încercăm să stabilim ce instituții politice cere de fapt democrația, ne bazăm și mai mult pe judecăți empirice și pe dovezi. Însă și aici, ceea ce contează pentru noi depinde parțial de judecățile noastre anterioare privind înțelesul și valoarea democrației. Într-adevăr, motivul pentru care ne-ar preocupa forma instituțiilor politice din lumea reală este că valorile democrației și criteriile ei sînt importante pentru noi. Atunci cînd
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
extrem, reducînd posibilitățile de a discuta propuneri de pe agendă, s-ar putea ca o minoritate restrînsă de membri să determine de fapt politicile asociației. Criteriul participării efective este destinat împiedicării acestui rezultat. Sau să presupunem că voturile diferiților membri nu contează în aceeași măsură. De exemplu, să presupunem că voturilor li se dă o greutate proporțională cu dimensiunea proprietății unui membru, iar membrii dețin proprietăți care diferă foarte mult în dimensiune. Atunci, în cazul în care considerăm că toți membrii sînt
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu dimensiunea proprietății unui membru, iar membrii dețin proprietăți care diferă foarte mult în dimensiune. Atunci, în cazul în care considerăm că toți membrii sînt la fel de competenți pentru a participa la luarea de decizii în asociație, de ce voturile unora ar conta mai mult decît voturile altora? Deși primele două criterii par aproape înțelese de la sine, v-ați putea întreba dacă criteriul înțelegerii luminate este necesar sau adecvat. Dacă membrii sînt la fel de competenți, de ce este necesar acest criteriu? Iar dacă membrii nu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vrea să le încurajăm se află onestitatea, corectitudinea, curajul și iubirea. Cei mai mulți dintre noi mai consideră că persoanele adulte ar trebui să posede capacitatea de a-și purta de grijă, de a acționa în sensul realizării propriilor interese fără a conta pe alții. Este de dorit ca adulții să acționeze cu responsabilitate, să cîntărească cît mai bine acțiunile alternative, să analizeze consecințele și să țină seama atît de obligațiile și drepturile lor, cît și de ale celorlalți. Și ar trebui să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cele ale altora. În consecință, mulți dintre noi am putea fi extrem de tentați să exprimăm exact o astfel de pretenție pentru noi înșine și pentru cei de care ne-am atașat foarte mult. Dar, exceptînd cazul cînd noi înșine putem conta cu încredere că vom dirija guvernul statului, de ce am accepta superioritatea intrinsecă a altora ca un principiu politic fundamental? Cu siguranță, o persoană sau un grup cu destulă putere și-ar putea impune pretenția referitoare la superioritatea lor intrinsecă în fața
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și în altele că, în limbajul comun, folosim cuvîntul democrație pentru a ne referi atît la un scop sau un ideal, cît și la un fapt real care este doar o realizare parțială a scopului. De aceea, pentru moment, voi conta pe cititor să facă distincțiile necesare atunci cînd folosesc termenii democrație, în mod democratic, guvernare democratică, țară democratică și așa mai departe. Dacă o țară ar fi să fie guvernată în mod democratic, ce ar fi necesar? Ar trebui să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
batjocoritor, "înseamnă exact ce aleg eu să însemne nici mai mult, nici mai puțin". Întrebarea este", răspunse Alice, "dacă poți să le dai cuvintelor atîtea sensuri diferite". Întrebarea este", spuse Humpty Dumpty, "cine este șeful asta-i tot". ÎNSĂ CUVINTELE CONTEAZĂ Dacă acceptăm punctul de vedere de mai sus, atunci oricine e liber să numească orice guvernare o democrație chiar și o guvernare despotică. Lucrul acesta se întîmplă mult mai des decît ați putea bănui. Conducătorii autoritari pretind uneori că regimul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
majoritatea adepților democrației au ajuns la aceeași concluzie ca și cei care au elaborat Constituția Statelor Unite, că unitatea politică pe care doreau să o democratizeze era prea mare pentru o democrație de adunare. ÎNCĂ O DATĂ: DESPRE MĂRIME ȘI DEMOCRAȚIE Mărimea contează. Și numărul oamenilor dintr-o unitate politică și dimensiunile teritoriului acesteia au consecințe în ceea ce privește forma de democrație. Imaginați-vă pentru o clipă că ați fi reformatori într-o țară cu o guvernare nedemocratică, pe care sperați să o democratizați. Nu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
menționate în constituție, cum sînt cele referitoare la sistemele electorale și de partide. Motivul pentru care procedez astfel va deveni explicit în capitolul următor. În consecință, care ar fi cele mai importante deosebiri dintre constituțiile democratice și cît de mult contează acestea? Scrise sau nescrise? O constituție nescrisă poate părea o alăturare de termeni contradictorii; totuși, în cîteva țări, anumite tradiții și obiceiuri bine înrădăcinate sînt considerate ca făcînd parte din sistemul constituțional, deși nu sînt prescrise într-un document unic
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
monarhie electivă" a fost respinsă fără a fi măcar discutată. După cum remarca un alt delegat, Elbridge Gerry, "Nu există nici măcar unul într-o mie, dintre concetățenii noștri, care să nu se împotrivească oricărui pas către monarhie".5 CÎT DE MULT CONTEAZĂ ACESTE DIFERENȚE? Sînt cu adevărat importante aceste diferențe constituționale? Pentru a răspunde la această întrebare este necesar să adăugăm alte două considerente doveditoare referitoare la statutul celor douăzeci și două de țări democratice cu tradiție. O serie de experiențe poate
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
există și o a treia posibilitate, mai controversată: într-o țară unde condițiile nu sînt nici destul de favorabile, dar nici foarte neprielnice, situîndu-se pe o treaptă de mijloc, conferind democrației un statut nesigur dar nu și imposibil, ar putea să conteze alegerea unui anumit model constituțional. Pe scurt: dacă într-o țară există condiții de fond mixte, unele favorabile iar altele nu, o constituție bine concepută ar putea contribui la menținerea instituțiilor democratice în timp ce o constituție de concepție deficitară ar putea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este uniunea în interiorul hotarelor țării 10. În ultimul rînd, pentru cei mai mulți indieni nu există practic nici o alternativă realistă în locul democrației. Nici una din minoritățile Indiei n-ar putea singură să răstoarne instituțiile democratice și să instaureze un regim dictatorial, nu poate conta pe sprijinul armatei și poliției care ar fi necesar pentru susținerea unui guvern autoritar, nu poate spera să formeze o țară separată și nici nu poate propune o alternativă atractivă din punct de vedere ideologic și instituțional la democrație. Experiența
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
De ce democrația reclamă libertatea de expresie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De ce democrația reclamă disponibilitatea unor surse de informare independente și alternative? De ce democrația presupune existența unor asociații independente? De ce democrația reclamă o cetățenie cuprinzătoare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . Capitolul 9. VARIETĂȚI I. DEMOCRAȚIA PE DIFERITE SCĂRI . . . . . . . . Însă cuvintele contează . Încă o dată: despre mărime și democrație . O dilemă fundamentală a democrației . Dar mai bine mai mare alteori . Partea întunecată: negocierea între elite . Capitolul 11. VARIETĂȚI III. PARTIDE ȘI SISTEME ELECTORALE . . . . . Sistemele electorale . Cîteva opțiuni fundamentale pentru constituțiile democratice . . . . . . . . . . . PARTEA A
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sigure... Ia stai așa! Am zis, ridicînd o mînă. Cum adică, ai vorbit cu Kenneth? N-am și eu ceva de zis În chestia asta? Nu-mi vine să cred că nici măcar nu m-au consultat! De parcă nici n-aș conta. De parcă n-am fost consilier financiar la televiziune și n-am primit sute de scrisori săptămînal, prin care mi se cerea sfatul. — Uite ce e, Becky, oftează Luke. Kenneth e foarte fericit să ne recomande niște investiții adecvate. Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ai luat DVD-urile Baby Einstein? Ei hai, că acum chiar că mi-a luat piuitul. N-am auzit În viața mea de Baby Einstein. — Nu-ți face griji, Bex! sare imediat Suze, văzîndu-mi expresia. Nimic din toate astea nu contează. Atîta vreme cît ești În stare să schimbi un scutec și să-i cînți un cîntecel, o să te descurci! Dar nu știu să schimb scutece. Și habar n-am nici un cîntecel. Dumnezeule mare, am feștelit-o rău de tot. Douăzeci
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
apasă pe butonul interfonului. Eu sînt Becky. Și eu sînt gravidă. Îmi place bluza ta! Mă privește de parc-aș fi ultima proastă, după care, fără să zică nimic, deschide ușa. Mă rog, n-a fost prea prietenoasă. Dar nu contează, sînt sigură că altele or să fie. O urmez pe holul cu gresie elegantă, apoi Într-o sală imensă, cu scaune de catifea lila și birou de recepție; pe masa din centru e aprinsă o lumînare uriașă Jo Malone. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]