19,247 matches
-
al Academiei Române, Magurele aproape de București. 1962-1969 Inginer principal, IFA, Măgurele. 1966-1968 Asistent (cumul) la Facultatea de Electronică și Telecomunicații, Universitatea Politehnica din București: seminarii de Radio-Electronică. 1969-1977 Cercetător principal gradul 3, IFA, Măgurele. 1977-1990 Cercetător principal gradul 3, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN --- vechiul IFA reorganizat), Măgurele. 1981-1986 Conferențiar (cumul) la Facultatea de Fizică Universitatea București: structură nucleară și reacții nucleare. 1990-1996 Cercetător principal gradul 1, IFIN, Măgurele. Este cea mai înaltă poziție în cercetarea științifică, echivalentă cu profesor
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
de Electronică și Telecomunicații, Universitatea Politehnica din București: seminarii de Radio-Electronică. 1969-1977 Cercetător principal gradul 3, IFA, Măgurele. 1977-1990 Cercetător principal gradul 3, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN --- vechiul IFA reorganizat), Măgurele. 1981-1986 Conferențiar (cumul) la Facultatea de Fizică Universitatea București: structură nucleară și reacții nucleare. 1990-1996 Cercetător principal gradul 1, IFIN, Măgurele. Este cea mai înaltă poziție în cercetarea științifică, echivalentă cu profesor universitar. 1996-2000 Director Științific al IFIN-HH - cel mai mare institut de cercetare din România. Începând
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
gradul 1, IFIN, Măgurele. Este cea mai înaltă poziție în cercetarea științifică, echivalentă cu profesor universitar. 1996-2000 Director Științific al IFIN-HH - cel mai mare institut de cercetare din România. Începând cu anul 1996, Cercetător principal gradul 1, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), fostul IFIN reorganizat. Tot odată conducător de doctorat (Profesor Asociat, Facultatea de Fizică, Universitatea din București), din 1990. Profesorul Poenaru a organizat în București în anul 1999 simpozionul Internațional "Progrese în Fizica Nucleară", cu
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
al IFIN-HH - cel mai mare institut de cercetare din România. Începând cu anul 1996, Cercetător principal gradul 1, Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), fostul IFIN reorganizat. Tot odată conducător de doctorat (Profesor Asociat, Facultatea de Fizică, Universitatea din București), din 1990. Profesorul Poenaru a organizat în București în anul 1999 simpozionul Internațional "Progrese în Fizica Nucleară", cu prilejul aniversării a 50 ani de la înființarea primului Institut de Cercetare în Fizică din România, iar în 2000 Institutul
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), fostul IFIN reorganizat. Tot odată conducător de doctorat (Profesor Asociat, Facultatea de Fizică, Universitatea din București), din 1990. Profesorul Poenaru a organizat în București în anul 1999 simpozionul Internațional "Progrese în Fizica Nucleară", cu prilejul aniversării a 50 ani de la înființarea primului Institut de Cercetare în Fizică din România, iar în 2000 Institutul NATO de Studii Avansate "Nuclee depărtate de stabilitate și astrofizică ", Predeal. DN Poenaru a fost numit unul dintre referenții
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
de doctorat (Profesor Asociat, Facultatea de Fizică, Universitatea din București), din 1990. Profesorul Poenaru a organizat în București în anul 1999 simpozionul Internațional "Progrese în Fizica Nucleară", cu prilejul aniversării a 50 ani de la înființarea primului Institut de Cercetare în Fizică din România, iar în 2000 Institutul NATO de Studii Avansate "Nuclee depărtate de stabilitate și astrofizică ", Predeal. DN Poenaru a fost numit unul dintre referenții excelenți ai anilor 2010 și 2012 de către editorii Elsevier pentru activitatea la revista de specialitate
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
Physical Review C","Journal of Physics G: Nuclear and Particle Physics" și "Revue canadienne de Physique". A fost membru al Consiliului Științific al IUCN Dubna, 1996-1997. Poenaru a fost coordonatorul Centrului de Excelență IDRANAP (Cercetări interdisciplinare și aplicații bazate pe fizica nucleară și atomică), proiect finanțat în cadrul FP5 al Uniunii europene, selectat în 2000 de către Comisia Europeană printre cele 34 proiecte de succes din totalul de 185 de propuneri din 11 țări în curs de aderare la UE. Inginerul Poenaru
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
Comisia Europeană printre cele 34 proiecte de succes din totalul de 185 de propuneri din 11 țări în curs de aderare la UE. Inginerul Poenaru a proiectat și construit aproximativ 15 aparate electronice, inclusiv un radiometru destinat aplicațiilor industriale ale fizicii nucleare, un sistem de televiziune în circuit închis folosit la Ciclotron, un circuit de comutare pentru fotomultiplicatori, un amplificator sensibil la sarcină cu zgomot redus și un generator de impulsuri de mare precizie pentru spectrometru alfa cu detector semiconductor. A
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
Gojdu din Oradea, România, a sărbătorit aniversarea a 90 de ani. Activitatea profesională a anumitor foști elevi ai acestui liceu, inclusiv a profesorului Poenaru, este prezentată într-un mic muzeu numit "Cartea de aur". S-a decis ca laboratorul de fizică al colegiului să poarte numele Dorin N. Poenaru. Un număr special al revistei "Romanian Reports in Physics" (Vol. 59 (2007), n.2) este dedicat celei de a 70-a aniversări a prof. Poenaru, cu contribuții ai multor oameni de știință
Dorin Poenaru () [Corola-website/Science/330158_a_331487]
-
în familia lui Vladimir Mihailovici Volkenștein- cunoscut poet, dramaturg, critic teatral și scenarist, și a Mariei Mihailovna Volkenștein- profesoară la Institutul de artă muzicală în numlele lui Gnesin. A absolvit Universitatea M.V. Lomonosov din Moscova. a fost șeful laboratorului de fizică a biopolimerilor a Institutului de biologie moleculară a Academiei de științe din URSS, profesor la catedra de fizică a sistemelor vii de la Institutul fizico-tehnic din Moscova. Specialist în domeniul spectroscopiei moleculare, fizicii macromoleculelor și a biologiei moleculare. A condus seminarul
Mihail Volkenștein () [Corola-website/Science/330222_a_331551]
-
profesoară la Institutul de artă muzicală în numlele lui Gnesin. A absolvit Universitatea M.V. Lomonosov din Moscova. a fost șeful laboratorului de fizică a biopolimerilor a Institutului de biologie moleculară a Academiei de științe din URSS, profesor la catedra de fizică a sistemelor vii de la Institutul fizico-tehnic din Moscova. Specialist în domeniul spectroscopiei moleculare, fizicii macromoleculelor și a biologiei moleculare. A condus seminarul din Moscova de biofizică (1967-1991). A elaborat statistica conformațională a lanțurilor de polimeri, care a perimis estimarea pentru
Mihail Volkenștein () [Corola-website/Science/330222_a_331551]
-
Lomonosov din Moscova. a fost șeful laboratorului de fizică a biopolimerilor a Institutului de biologie moleculară a Academiei de științe din URSS, profesor la catedra de fizică a sistemelor vii de la Institutul fizico-tehnic din Moscova. Specialist în domeniul spectroscopiei moleculare, fizicii macromoleculelor și a biologiei moleculare. A condus seminarul din Moscova de biofizică (1967-1991). A elaborat statistica conformațională a lanțurilor de polimeri, care a perimis estimarea pentru prima dată a dimensiunii și elasticității lanțurilor polimerice. Este autorul teoriei intensității spectrelor oscilatorii
Mihail Volkenștein () [Corola-website/Science/330222_a_331551]
-
s-au resimțit însă și în municipiile Galați, Brăila și Focșani. La 10 octombrie, numărul cutremurelor era de 217. Autoritățile din Galați au intrat în alertă, neștiind care este cauza fenomenului. Conform datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismele cu magnitudini egale sau mai mari de 2,5 grade au fost următoarele din tabel. Inițial, specialiștii au considerat că mișcările sesimice au fost provocate de ploile abundente și de inundațiile din zonă. Pe baza primelor cercetări la
Cutremurele din județul Galați din 2013 () [Corola-website/Science/330238_a_331567]
-
mari de 2,5 grade au fost următoarele din tabel. Inițial, specialiștii au considerat că mișcările sesimice au fost provocate de ploile abundente și de inundațiile din zonă. Pe baza primelor cercetări la fața locului, seismologii de la Institutului Național Pentru Fizica Pământului spun că de vină ar fi o falie mai veche, o zonă sensibilă seismic, care s-a reactivat. Primele concluzii ale experților, pe baza datele colectate, sunt că cutremurele pot fi naturale (sufoziune mecanică) sau antropice (o activitate de
Cutremurele din județul Galați din 2013 () [Corola-website/Science/330238_a_331567]
-
a mediului. George Purcaru, președintele Secției de Predicție a Comisiei Europene de Seismologie, afirmă că numărul mare de cutremure este cauzat de acumulările de ape ca urmare a ploilor abundente din septembrie 2013. Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului pentru Fizica Pământului, susține că de vină sunt injectările cu apă cu sare pentru a scoate petrolul. Anterior, în ianuarie 2013, Gheorghe Mărmureanu afirma că anul 2013 va fi marcat de o activitate seismică intensă, dar vor fi cutremure de mică intensitate
Cutremurele din județul Galați din 2013 () [Corola-website/Science/330238_a_331567]
-
Bălan. S-a transferat la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași (1972-1975), ca șef al departamentului de programe și sisteme. Între 1975-1977 lucrează la București ca cercetător științific la Centrul de Mecanica Solidelor care devine apoi parte a Institutului de Fizica și Tehnologia Materialelor de la Măgurele. Colectivul condus de Mărmureanu este apoi transferat la Centru de Fizica Pământului și Seismologie (viitorul Institut). Între 1990-1996 este șef al Laboratorului de seismologie inginerească, cercetător științific principal gradul II. Din 1993 în 1996 este
Gheorghe Mărmureanu () [Corola-website/Science/330244_a_331573]
-
de programe și sisteme. Între 1975-1977 lucrează la București ca cercetător științific la Centrul de Mecanica Solidelor care devine apoi parte a Institutului de Fizica și Tehnologia Materialelor de la Măgurele. Colectivul condus de Mărmureanu este apoi transferat la Centru de Fizica Pământului și Seismologie (viitorul Institut). Între 1990-1996 este șef al Laboratorului de seismologie inginerească, cercetător științific principal gradul II. Din 1993 în 1996 este președintele Consiliului Științific, din 1994 secretar științific, din 1996 director științific al Institutului Național pentru Fizica
Gheorghe Mărmureanu () [Corola-website/Science/330244_a_331573]
-
Fizica Pământului și Seismologie (viitorul Institut). Între 1990-1996 este șef al Laboratorului de seismologie inginerească, cercetător științific principal gradul II. Din 1993 în 1996 este președintele Consiliului Științific, din 1994 secretar științific, din 1996 director științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). Din 2000 până în 2011 a fost director general al Institutului și cercetător științific principal gradul I. Este profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București. În 2011, după numirea lui Constantin Ionescu ca director al INFP, este
Gheorghe Mărmureanu () [Corola-website/Science/330244_a_331573]
-
este președintele Consiliului Științific, din 1994 secretar științific, din 1996 director științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). Din 2000 până în 2011 a fost director general al Institutului și cercetător științific principal gradul I. Este profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București. În 2011, după numirea lui Constantin Ionescu ca director al INFP, este numit director onorific. Este membru al Societății Române de Fizică; al "American Society of Civil Engineers - Mechanical Divsion" (din 1969) și al "World Academy
Gheorghe Mărmureanu () [Corola-website/Science/330244_a_331573]
-
general al Institutului și cercetător științific principal gradul I. Este profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București. În 2011, după numirea lui Constantin Ionescu ca director al INFP, este numit director onorific. Este membru al Societății Române de Fizică; al "American Society of Civil Engineers - Mechanical Divsion" (din 1969) și al "World Academy of Sciences" (Trieste, Italia). A primit Premiul Traian Vuia din partea Academiei Române în 1990 pentru volumul monografic "Introduction to the mechanics of seismic phenomena and earthquake engineering
Gheorghe Mărmureanu () [Corola-website/Science/330244_a_331573]
-
S-a născut la 14 octombrie 1949 în orașul Chișinău, într-o familie de muncitori. A absolvit școala fizico-matematică nr.32 din Chișinău (1967); Facultatea fizică-matematică, Catedra fizică teoretică a Universității de Stat din Moldova (1972); doctorantura la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM, specialitatea Fizica teoretică și matematică (1976). A făcut post doctoratul în cadrul aceluiași institut academic (1989), susținând cu succes teza de doctor habilitat în fizică și matematică în 1993. Ambele teze de doctor și de doctor habilitat le-
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
octombrie 1949 în orașul Chișinău, într-o familie de muncitori. A absolvit școala fizico-matematică nr.32 din Chișinău (1967); Facultatea fizică-matematică, Catedra fizică teoretică a Universității de Stat din Moldova (1972); doctorantura la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM, specialitatea Fizica teoretică și matematică (1976). A făcut post doctoratul în cadrul aceluiași institut academic (1989), susținând cu succes teza de doctor habilitat în fizică și matematică în 1993. Ambele teze de doctor și de doctor habilitat le-a realizat sub conducerea cunoscutului
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
fizică teoretică a Universității de Stat din Moldova (1972); doctorantura la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM, specialitatea Fizica teoretică și matematică (1976). A făcut post doctoratul în cadrul aceluiași institut academic (1989), susținând cu succes teza de doctor habilitat în fizică și matematică în 1993. Ambele teze de doctor și de doctor habilitat le-a realizat sub conducerea cunoscutului savant cu mare pondere în fizica teoretică, acad. Sveatoslav Moscalenco. Interesele științifice ale fizicianului țin de teoria generală a autoorganizării sistemelor neliniare
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
făcut post doctoratul în cadrul aceluiași institut academic (1989), susținând cu succes teza de doctor habilitat în fizică și matematică în 1993. Ambele teze de doctor și de doctor habilitat le-a realizat sub conducerea cunoscutului savant cu mare pondere în fizica teoretică, acad. Sveatoslav Moscalenco. Interesele științifice ale fizicianului țin de teoria generală a autoorganizării sistemelor neliniare ierarhice și complexe (sinergetica), teoria haosului dinamic, teoria materiei condensate, optica neliniară, electronica cuantică, biofizica sinergetică, probleme globale ecologice, sinergetica umanitară și socială, organizarea
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
publicate în țară și peste hotare (Rusia, SUA, Anglia, Germania, Olanda, Polonia etc.). În calitate de conducător științific a pregătit 9 doctori și doctori habilitați în științe fizico-matematice. Activitate didactică: a ținut prelegeri și cursuri speciale la Universitatea de Stat din Moldova - fizica generală și fizica sinergetică (Facultatea de fizică); chimia sinergetică (Facultatea de chimie); sinergetica ecologică (Institutul de Științe Reale al USM); sinergetica socială și umanitară (Institutul Internațional de Management al USM); modelarea matematică a sistemelor sinergetice (Facultatea de matematică și informatică
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]