19,061 matches
-
arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina") și mur ("Rubus fruticosus"). Flori și ierburi: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), clopoței ("Campanula rotundifolia"), gâscariță ("Arabis alpina"), floarea-raiului ("Geranium macrorrhizum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), buzdugan ("Sparganium neglectum"), ochiul boului
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
coada-iepurelui (cu specii de: "Sesleria heufleriana" și "Sesleria rigida"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), in galben ("Linum flavum"), țăpoșică ("Nardus stricta"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), ai sălbatic ("Allium obliquum"), rugină ("Juncus conglomeratus"), vulturică ("Hieracium tordanum"), urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Sesleria heufleriana" și "Sesleria rigida"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), in galben ("Linum flavum"), țăpoșică ("Nardus stricta"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), ai sălbatic ("Allium obliquum"), rugină ("Juncus conglomeratus"), vulturică ("Hieracium tordanum"), urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza creșterii
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
rigida"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), in galben ("Linum flavum"), țăpoșică ("Nardus stricta"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), ai sălbatic ("Allium obliquum"), rugină ("Juncus conglomeratus"), vulturică ("Hieracium tordanum"), urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza creșterii afluxlui de turiști, cât
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
galben ("Linum flavum"), țăpoșică ("Nardus stricta"), foaie grasă ("Pinguicula alpina"), ai sălbatic ("Allium obliquum"), rugină ("Juncus conglomeratus"), vulturică ("Hieracium tordanum"), urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza creșterii afluxlui de turiști, cât și numărului tot mai mare a caselor
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Pinguicula alpina"), ai sălbatic ("Allium obliquum"), rugină ("Juncus conglomeratus"), vulturică ("Hieracium tordanum"), urzică moartă galbenă ("Lamium galbdeolum"), iarba mieilor ("Festuca ovina"), iarba câmpului ("Agrostis tenuis"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"), firuță ("Poa nemoralis"), iarba surzilor ("Saxifraga paniculata"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarba vântului ("Nardus stricta") și un rogoz din specia "Carex sylvatica". Presiunea antropică asupra sitului este una destul de ridicată, atât din cauza creșterii afluxlui de turiști, cât și numărului tot mai mare a caselor de vacanță construite pe suprafața zonei protejate. Vulnerabilitatea
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
prin peșteri sau în pământ. Dimineața caută locuri însorite. Mangustele sunt animale prădătoare carnivore; hrana lor constă din mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. Ele evită mușcăturile șerpilor datorită reacțiilor și mișcărilor foarte rapide. În fața unui șarpe mangusta face inițial un fel de
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
în colaborare cu Loredana Groza, care a fost cea mai difuzată melodie din România în perioadele 24 decembrie - 14 ianuarie și 28 ianuarie - 4 februarie. Anul 2013, Cabron l-a început anul cu două piese solo: “PaRap” și “Frunzele și iarbă”, iar spre sfârșitul anului a colaborat cu Smiley și Guess Who pentru hitul “Dă-o tare!” , prezent timp de mai multe săptămâni în topurile muzicale . În 2014, Cabron lansează single-ul “Vocea ta”, o super colaborare cu trupa Voltaj. Piesă
Cabron () [Corola-website/Science/334789_a_336118]
-
Agresta (n. 27 iunie 1985, Săo Paulo) este un scrimer olimpic brazilian specializat pe sabie, campion panamerican în 2013. Tatăl său este italian, în timp ce mama său este braziliană. A practicat mai multe sporturi în copilărie, inclusiv tenis și hochei pe iarbă. S-a apucat de scrimă la vârsta de 12 ani după ce și-a însoțit un prieten la clubul „Athletico Paulistano”. În anul 2005 a mers în Italia pentru a se pregătire cu antrenorul Alessandro Di Agostino. În paralel, a studiat
Renzo Agresta () [Corola-website/Science/334824_a_336153]
-
habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Tufărișuri alpine și boreale și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Flora are în componență o gamă diversă de arbori (molid, fag, stejar, carpen, mesteacăn), arbusti
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
și boreale și Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Flora are în componență o gamă diversă de arbori (molid, fag, stejar, carpen, mesteacăn), arbusti (alun, soc, cătină mică din specia "Myricaria germanica", afin, zmeur, mur, măceș), ierburi și flori. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane. Flora are în componență o gamă diversă de arbori (molid, fag, stejar, carpen, mesteacăn), arbusti (alun, soc, cătină mică din specia "Myricaria germanica", afin, zmeur, mur, măceș), ierburi și flori. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), leurdă ("Allium ursinum"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate comunitare; astfel: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco-Brometalia"); Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco-Brometalia"); Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis") și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), hodolean tătăresc ("Crambe
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
de uroteliu. Diagnostic pozitiv se stabilește pe baza datelor epidemiologice, clinice, de laborator și paraclinice și pe biopsie renală. Diagnostic diferențial trebuie să excludă alte forme etiologice ale nefropatiilor interstițiale, mai ales nefropatia analgetică și nefropatia produsă de consumul de ierburi chinezești, care se pot însoți de tumori de uroteliu. Nefropatia analgezică este cauzată de consumul excesiv și prelungit de analgezice (fenacetină etc) care evoluează lent progresiv spre insuficiență renală cronică, rinichii sunt mici dar au un contur neregulat spre deosebire de nefropatia
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
cauzată de consumul excesiv și prelungit de analgezice (fenacetină etc) care evoluează lent progresiv spre insuficiență renală cronică, rinichii sunt mici dar au un contur neregulat spre deosebire de nefropatia balcanică în care au un contur regulat. Nefropatia produsă de consumul de ierburi chinezești în cadrul unei cure de slăbire este cauzată de prezența acidului aristolohic în asociere cu alte substanțe prezente în aceste ierburi și evoluează mai rapid spre o insuficiență renală cu retenție azotată comparativ cu nefropatia balcanică. Diagnosticul diferențial trebuie făcut
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
dar au un contur neregulat spre deosebire de nefropatia balcanică în care au un contur regulat. Nefropatia produsă de consumul de ierburi chinezești în cadrul unei cure de slăbire este cauzată de prezența acidului aristolohic în asociere cu alte substanțe prezente în aceste ierburi și evoluează mai rapid spre o insuficiență renală cu retenție azotată comparativ cu nefropatia balcanică. Diagnosticul diferențial trebuie făcut și cu atrofia renală de alte cauze: glomerulonefrita cronică, pielonefrita cronică, hipoplazia renală, bolile chistice renale. Pentru depistarea precoce a bolnavilor
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
din bumbac sau mătase, împletite într-un șnur care se leagă în formă de 8. De acest șnur se agață un pandantiv purtător de noroc, cu forme de obicei simbolice (moneda de aur sau de argint, dar și fire de iarbă, flori, iar în zilele noastre, animale, inimioare...) Misterul vechilor aristocrate venețiene Seria laboratoarelor creative se axează pe cinci activități diverse, printre care: șnurul, moneda, mărțișorul gigantic, primăvara, Carnavalul Primăverii. Manifestările se vor încheia cu o regata silențioasa de bărci pe
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
exotice, familiare și copleșitoare totodată, încât aproape simțeam că-mi vâjâie capul. Afară se așternuse brusc întunericul și se făcuse rece. În douăzeci de minute, din cerul împurpurat de asfințit se răspândise o boare care răcorea întinderea fără fir de iarbă și fără tufișuri, apoi bezna se-nstăpânise peste toate, chiar și peste vânt”. Editura RAO pregătește unul dintre cele mai așteptate romane de ficțiune pentru adolescenți ale anului, Coroana celor trei de J.D. Rinehart. Dacă v-a plăcut Urzeala tronurilor
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
cu splendidele costume ale Doinei Levintza, Egoistul, ultima piesă a lui Anouilh, regizată de maestrul Radu Beligan... În această lume, de după 1989, în romanele sale, s-a uitat cu binoclul pus să mărească grotesc. Este autorul Trilogiei țărănești: Niște țărani, Iarba vântului, Crimă pentru pământ, al Trilogiei Dragostea și revoluția: Toamna roșie, Cei care plătesc cu viața, Speranța, al romanelor Clipa și Ciocoii noi cu bodyguard... Să mai adăugăm volumul Ultimul bal la Șarpele Roșu, cu personaje reale, dar care " rămân
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
zoologice Agigea, am fost avertizat de un trecător că văzuse în apropierea locului unde ne aflam un șarpe mare. Curios, am intrat într-un buruieniș des și înalt de vreo 60-70 cm, căutând șarpele. Deodată am văzut cum se mișca iarba și apoi am zărit o porțiune din corpul unui șarpe rău mare lunecând pe lângă mine și, spre uimirea mea, mărturisesc că am fost atacat de șarpe. Era un exemplar deosebit de voluminos, de circa 2 m, cu capul mare și se
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
al atacului, comportamentul de intimidare al acelui șarpe avusese efectul scontat: uluirea și imobilizarea adversarului, pentru a-și crea răgazul necesar fugii." Se hrănește în principal cu șopârle: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de stâncă ("Darevskia saxicola"), șopârlă de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârlă de nisip ("Eremias arguta"), mai rar cu păsări și puii și ouăle lor (ciocârlii, presuri, pietrari) și rozătoare de mărimea popândăilor sau mai mici (popândăi, șobolani, șoareci, șoareci săritori, gerbili, hamsteri cenușii), uneori cu alți șerpi (șarpe
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
șopârlele de ziduri ("Lacerta muralis") și gușterii ("Lacerta viridis"), iar pentru șerpii adulți principala pradă o reprezintă rozătoarele: hârciogii ("Cricetus") și popândăii ("Citellus"). În Crimeea în hrana exemplarelor studiate au fost găsite reptile - șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârla de stâncă ("Darevskia saxicola") și șarpele de casă ("Natrix natrix"), păsări - presura ("Emberiza") și mamifere - popândăi ("Spermophilus"), arvicoline ("Arvicolinae"), șoareci de pădure ("Apodemus sylvaticus"), hârciogi ("Cricetidae") și chițcani ("Soricidae"). În regiunea Astrahan șarpele rău din regiunile de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
în cazul mai multor șerpi, această specie este, în general, ucisă de către localnici. Este amenințată și de mortalitatea accidentală pe drumuri, în special în zonele în care specia este relativ comună. Ouăle acestui șarpe care sunt depuse în grămezi de iarbă și în altă vegetație sunt frecvent colectate și distruse de oameni. Pe lista roșie a IUCN, la nivel mondial specia "Zamenis longissimus" are un statut de specie neamenințată cu dispariția (LC). Specia a fost inclusă în Cartea Roșie a Federației
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]