19,025 matches
-
au participat activ și substanțial în organizarea grevei. Dincolo de aceste încercări de îmblânzire a grevei și a muncitorilor, tratați ca victime colaterale, și nu ca subiecte politice aflate în plină luptă pentru propriile drepturi și împotriva situației lor subalterne, discursul introductiv a fost plin de respect pentru memoria muncitorilor ceferiști, precum și a victimelor și supraviețuitorilor grevei. Ceea ce nu se poate spune despre discursurile reprezentanților C.F.R. Mai întâi am ascultat un text citit de un reprezentant al Muzeului Căilor Ferate care a
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
case? Cu cine am vrea să locuim, în afară de familia noastră? Cum ar arăta locul nostru de joacă preferat: ce am găsi acolo și cu cine ne-am juca? Mai jos, răspunsurile la aceste întrebări, în cuvinte, desene și colaje. (text introductiv de Lăură Sandu și Mihail Dumitriu) Ce este o casă? Lăură: Haideți să ne imaginăm că eram un extraterestru care venea la voi și va întreba: domnilor copii, îmi spuneți și mie ce-i aia o casă? Toți: Eu, eu
În viitor - Am zis bine? () [Corola-website/Science/296102_a_297431]
-
Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica, 2003; "Avataruri de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
și "Tigrul păcălit". În 1877 apare, sub îngrijirea lui Alexandru Odobescu, volumul "Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul" de Nicolae Bălcescu (fragmente apăruseră, tot sub îngrijirea lui Odobescu, între 1861-1863 în "Revista Română"). Scrie "Curs de arheologie. Istoria arheologiei. Studiul introductiv la această știință", volum încununat de Academia Română cu „Premiul Năsturel-Herescu”. Un an mai târziu îi apare cartea "Moții și curcanii", conținând două conferințe ținute la Ateneul Român. În 1879 Alexandru Odobescu este ales secretar general al Academiei Române. În 1880 se
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
1-3, martie 1925. PETICĂ 1927: Ștefan Petică",Poeme", București. PETICĂ 1938: Ștefan Petică, "Opere", ediție îngrijită de N. Davidescu, București, Editura Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1938. PETICĂ 1970: Ștefan Petică, "Scrieri," vol. I, Ediție îngrijită, studiu introductiv, note, comentarii și variante de Eufrosina Molcuț, București, Scriitori Români, Editura Minerva, 1970, LXXXIII. PETICĂ 1974: Ștefan Petică, "Scrieri," vol. II, Ediție și studiu introductiv de Eufrosina Molcuț, București, Editura Minerva, 1974. PETICĂ 1994"': Ștefan Petică, "Ruinele Viselor", Cuvânt înainte
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Artă „Regele Carol II”, 1938. PETICĂ 1970: Ștefan Petică, "Scrieri," vol. I, Ediție îngrijită, studiu introductiv, note, comentarii și variante de Eufrosina Molcuț, București, Scriitori Români, Editura Minerva, 1970, LXXXIII. PETICĂ 1974: Ștefan Petică, "Scrieri," vol. II, Ediție și studiu introductiv de Eufrosina Molcuț, București, Editura Minerva, 1974. PETICĂ 1994"': Ștefan Petică, "Ruinele Viselor", Cuvânt înainte, selecție și redactare de Ștefan Andronache, cu ilustrații de Dan Spătaru, Biblioteca Municipală Tecuci, 1994. PETICĂ 1999:Versuri,în vol. „Simboliștii. II”, "("în tripleta Macedonski
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
II, nr. 21, 27 mai 1967. <nowiki>*** Expoziție la Tecuci: </nowiki>"Ștefan Buțurcă - ilustrații la poeziile lui Ștefan Petică", în „Cronica”, Iași, 19 mai 1978. <nowiki>*** Modernismul literar românesc în date, (1880-2000) și texte (1880-1949), vol. I și II, „Cuvînt introductiv”, selecția, îngrijirea textelor și cronologie de Gabriela OMĂT, Editura Institutului Cultural Român, București, 2008.</nowiki> <nowiki>*** Román költőkből: műforditások/ Összeállitotta Bitay Árpád</nowiki>, Erdélyi Irodalmi Társaság , Cluj , 1928. <nowiki>***</nowiki> "Scriitori și artiști contimporani (cu portrete și ilustrațiuni)", Ștefan Petică
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Mîndru, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 32-33. MÎNDRU 1924: A. Mîndru, "Ștefan Petică", (reproducerea articolului din „Freamătul”), în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218. MOLCUȚ 1970: Molcuț, Eufrosina, "Studiu introductiv" la "Scrieri," Editura Minerva, București, Seria Scriitori români, VII-LXXXII, 1970. MOLCUȚ 1974: Molcuț, Eufrosina, "Ștefan Petică, Scrieri", I, II, ed. îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, seria Scriitori români, Editura Minerva, București, 1974. MOLCUȚ 1980: Zina Molcuț
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
în „Țara de Jos”, I, nr. 11-12, 15 decembrie 1924, pp. 217-218. MOLCUȚ 1970: Molcuț, Eufrosina, "Studiu introductiv" la "Scrieri," Editura Minerva, București, Seria Scriitori români, VII-LXXXII, 1970. MOLCUȚ 1974: Molcuț, Eufrosina, "Ștefan Petică, Scrieri", I, II, ed. îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, seria Scriitori români, Editura Minerva, București, 1974. MOLCUȚ 1980: Zina Molcuț, "Ștefan Petică și vremea sa", București, Ed. Cartea Românească, 1980. MOLCUȚ 1983: Zina Molcuț, "Simbolismul european"," "I-II, introducerea editorului, Editura Albatros, București
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
până în februarie 1925). În anul universitar 1924-1925 propune ca temă de seminar crearea unui dicționar filosofic românesc (încercare de precizare a câtorva noțiuni filosofice fundamentale, precum și a unei terminologii filosofice românești). În noiembrie - în "Gândirea" se publică "Individualismul englez" - cuvânt introductiv la o traducere din Herbert Spencer "Individul împotriva statului" (Cultura Națională; trad. I. Olimpiu Ștefanovici-Svensk; reed., 1996). La 14 februarie 1925 încheie cursul de "Istorie a logicii" (litografiat; tipărit, 1997). Între 27 februarie - 15 mai deschide cursul de "Filozofie a
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
la Sinaia; "Cuvântul" este suspendat (ultimul număr apărut: 1 ianuarie 1934, cu articolul 1933-1934, scris la Sinaia, în 29 decembrie 1933). În ianuarie 1934 apare: "Immanuel Kant, Critica rațiunii practice" cu o prefață a lui C. Rădulescu-Motru și o notă introductivă asupra rațiunii practice semnată de Nae Ionescu (Ed. Institutului Social Român; trad. Dumitru Cristian Amzăr și Raul Vișan). Cronici de Petru Manoliu, I. Brucăr ș. a. (Polemică în "Revista de filosofie" între Mircea Vulcănescu și I. Brucăr.) 7 februarie - eliberat și
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
Haret. Odată stabilit, a fondat o școală de vară, propria editură, o tipografie și suplimentul literar al "Neamului Românesc", dar și un azil condus de scriitorul Constanța Marino-Moscu. În același an a publicat încă 25 de lucrări, printre care volumul introductiv în limba germană ("Geschichte des Osmanischen Reiches", „Istoria Imperiului Otoman”), "Istoria bisericii românești", și o antologie despre romantismul român. În 1909 a urmat un volum de discursuri parlamentare, "În era reformelor", o carte despre Unirea Moldovei cu Țara Românească din
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
onorabil al Universității Case Western Reserve, unde a ținut un discurs în engleză. Întorcându-se în Londra pentru a lua parte la Congresul Internațional de Istorie, Iorga a fost făcut doctor "honoris causa" de Universitatea din Oxford (cu un discurs introductiv despre Titus Livius și Plinius cel Bătrân). A fondat și institutul "Casa Romena" din Veneția. A scris "America și românii din America" și "Priveliști elvețiene" și piesele "Sfântul Francisc" („Francisc de Assisi”) și "Fiul cel pierdut". În 1931-1932, a fost
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
online: „A șasea carte a fost planificată de ani, dar înainte să încep să o scriu serios am petrecut două luni revizuind planul și asigurându-mă că știam ce fac.” Și-a notat pe site-ul oficial că în capitolul introductiv al celei de-a șasea cărți, care prezintă o conversație între Ministrul Magiei și Primul Ministru Britanic, fusese menită inițial primului capitol din "Piatra Filozofală", apoi "Prizonierului din Azkaban", iar apoi "Ordinului Phoenix". În 2006, "Prințul Semipur" a primit premiul
J. K. Rowling () [Corola-website/Science/296819_a_298148]
-
în pedepsele pe care tatăl i le aplică unui Gregor care a regresat până în « stadiul anal » al copilului. Marthe Robert consideră cazul lui Kafka atât de reprezentativ pentru teoria psihanalitică, încât i-ar « putea servi ca exemplu într-un manual introductiv ». Criticul francez identifică în biografia scriitorului următoarele laitmotive freudiene: aversiunea față de tatăl atotputernic; atașamentul puternic pentru mamă; satisfacerea libidoului cu femei declasate (prostituate) care nu se ridică la nivelul mamei și astfel nu pot provoca spaima incestului; impotența psihologică în fața
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
din 1982 până în 1984, și din nou din 1988 până în 1990. Între timp, cursurile de stiință calculatoarelor continuau să fie predate, în primul rând, studenților de la matematică și de la inginerie electrică. Wirth a avut o influență puternică asupra conținutului cursurilor introductive și a dat formă la multe din cursurile avansate. De multe ori materialul sau a fost condensat în cărți care au fost traduse în mai multe limbi: Programare sistematizata (en: Systematic Programming 1972), Structuri de date și algoritmi (en: Algorithms
Niklaus Wirth () [Corola-website/Science/296695_a_298024]
-
mai cunoscute cărți din literatura duhovnicească ortodoxă, drept care a cunoscut o serie lungă de traduceri, dintre care prima a aparținut mitropolitului Moldovei, Varlaam, datând din 1618. Un istoric pe larg al traducerilor Scării în limba română îl găsim în studiul introductiv realizat de Mitropolitul Nicolae (Corneanu) al Banatului la propria sa traducere a "Scării". Cele mai cunoscute ediții contemporane ale "Scării" sunt: Ambele ediții cuprind câte un studiu introductiv foarte bine documentat despre viața Sf. Ioan Scărarul, despre locul "Scării" în
Scara Raiului () [Corola-website/Science/318156_a_319485]
-
pe larg al traducerilor Scării în limba română îl găsim în studiul introductiv realizat de Mitropolitul Nicolae (Corneanu) al Banatului la propria sa traducere a "Scării". Cele mai cunoscute ediții contemporane ale "Scării" sunt: Ambele ediții cuprind câte un studiu introductiv foarte bine documentat despre viața Sf. Ioan Scărarul, despre locul "Scării" în spiritualitatea ortodoxă și despre diferitele ediții și traduceri ale lucrării.
Scara Raiului () [Corola-website/Science/318156_a_319485]
-
Vladimir Colin” (București); Premiul “Negoiță Irimie” al Filialei Cluj a U.S.R. (2008); Premiul “Ion Hobana” al SRSFF pentru Opera Omnia: 2013 si 2016 (postum); Nominalizat din partea Romaniei in categoria Grand Master la Eurocon 2013. Romanul românesc contemporan. 1944-1974 (antologie), studiu introductiv, alegerea textelor și note de Ion Vlad, fișe bibliografice și secvențe pentru autoportrete de ~, București, 1974; Timpul este umbra noastră. Science-fiction românesc din ultimele două decenii, antologie comentată de ~, Cluj-Napoca, 1991; Twelve of the Best Romanian SF Stories, selected and
Cornel Robu () [Corola-website/Science/319315_a_320644]
-
și se încheie cu o pagină de “întrebări de lucru cu răspunsuri” destinate verificării și aprofundării cunoștințelor acumulate în respectivul modul. Autorul expedia cursanților săi câte un modul pe săptămână, iar la fiecare modul propriu-zis atașa și câte un text introductiv, care avea rolul de prezentare pe scurt a respectivului modul. Alte patru secțiuni (capitole) au fost adăugate ulterior și nu sunt prezente în primele versiuni ale lucrării. Printre „punctele-cheie” ale sistemului lui Haanel se află ceea ce el numește "legea concentrării
Charles F. Haanel () [Corola-website/Science/316562_a_317891]
-
mare încât am fost nevoită să mă ciupesc în fiecare zi ca să-mi amintesc că se întâmplă cu adevarat” a declarat ea. Concertul este împărțit în patru părți, ultima parte fiind bis-ul. Show-ul principal începe cu un video introductiv numit „The Heart” în care Gâgă a încorporat un alter ego, Candy Warhol. Ea apărea în timp ce se îmbracă și a afișat simbolul unei inimi roz pe tricoul ei, spunând „My name is Lady Gâgă, and this is my Haus” (ro
The Fame Ball Tour () [Corola-website/Science/316675_a_318004]
-
a scris și o "Disertație despre tipografiile românești din Transilvania", apărută în anul 1838 la Sibiu și reeditată cu varianta franceză ("Dissertation sur les typographies roumaines en Transylvanie et dans les pays voisins des origines jusqu'en 1838") cu studiu introductiv, ediție, note, rezumat și indice de Mârza, Eva ; Mârza, Iacob la Editura Dacia, Cluj Napoca, 1995.
Vasile Popp () [Corola-website/Science/316757_a_318086]
-
și contemporaneitatea în literatură, specificitatea imaginii poetice ș.a. În domeniul istoriei literare desfășoară o intensă muncă de valorificare și interpretare a clasicilor literaturii române de pe poziții estetice. Îngrijește primele ediții "Ion Creangă" și "Mihai Eminescu", însoțindu-le cu ample studii introductive și comentarii, creației lui Ion Creangă consacrându-i și o substanțială monografie "Ion Creangă" (1953, 1966), în care analizează legătura organică a operei crengiene cu folclorul, caracterul popular al operei lui Creangă etc. Semnează un șir de drame de idei
Ramil Portnoi () [Corola-website/Science/318540_a_319869]
-
kiáltott, hogy zengett bele a ház" „A scos un strigăt de s-a zguduit casa”, subordonata este considerată obiectivă cu valoare circumstanțială de măsură, pentru că întregește antecedentul "akkorát", care este la cazul acuzativ, singurul la care poate fi obiectul. Cuvântul introductiv al subordonatei poate fi: Conjuncția "hogy" poate fi folosită facultativ împreună cu alt cuvânt introductiv: "Nem tudom, (hogy) mit csináljak" „Nu știu ce să fac”, "Szeretném, (hogy) ha elvinnétek a hídig" „Aș vrea să mă duceți până la pod”. Ea poate fi omisă uneori
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
casa”, subordonata este considerată obiectivă cu valoare circumstanțială de măsură, pentru că întregește antecedentul "akkorát", care este la cazul acuzativ, singurul la care poate fi obiectul. Cuvântul introductiv al subordonatei poate fi: Conjuncția "hogy" poate fi folosită facultativ împreună cu alt cuvânt introductiv: "Nem tudom, (hogy) mit csináljak" „Nu știu ce să fac”, "Szeretném, (hogy) ha elvinnétek a hídig" „Aș vrea să mă duceți până la pod”. Ea poate fi omisă uneori și atunci când introduce singură subordonata: "Azt mondja, (hogy) eljön" „Spune că va veni”. Subordonata
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]