19,941 matches
-
ca într-o cușcă de lei, n-aveau pe unde să scape pentru că erau separați pentru plecare și nu aveau cum ieși de acolo. C. I.: Înainte de plecare erau pedepsiți? S. Ț.: Da, atunci! De exemplu, astăzi îi separau, pentru că mâine plecau. În noaptea dinaintea plecării erau distruși, bătuți de nu mai puteau merge pe picioare! Îi băteau deținuții, că nu aveau gardienii cum să intervină, pentru că noaptea nu aveau voie să intre în dormitoare. Doar pe la geamuri auzeau discuții, țipete
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
flămând și vă pot spune că noi ceilalți, care nu ne îmbulzeam, am rămas de multe ori fără mâncare seara. Așa că pe lângă muncă și înfometarea care se acumulase nu mai mâncai nici mizeria aia care ți se dădea. Azi așa, mâine așa... Într-o zi, Popescu Vasile - fost căpitan de administrație la București -, șeful grupei noastre, le-a zis discret celor doi care trebuiau să arunce tineta în Dunăre să nu se ducă s-o golească în acea seară, ci s-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
semnalul de adunare, până veneai la locul de adunare, de pe unde erai la tăiat de stuf ca să te ducă la colonie, realizați cam cum era?! În afară de asta, cât se putea usca un costum din ăsta de pufoaică de astăzi până mâine, când trebuia să ieși din nou la lucru?! Bolile mizeriei C. I.: Cum erau spațiile de dormit? Aveați încălzire? S. Ț.: Încălzire... doar de la corpurile noastre de animale. Atât! Nici vorbă de foc. După cum într-un grajd se încălzește atmosfera
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu am făcut ceea ce au făcut alții, care și-au pus ștreangul de gât. Asta nu a fost niciodată o soluție pentru mine! Am lăsat ceea ce a fost pentru ieri iar astăzi am privit la ceea ce trebuie să fac pentru mâine. C. I.: Și în acest context ați luat decizia de a pleca din Germania? S. Ț.: Da! M-am supărat pe nemți. Că avocatul mi-a spus foarte franc că nu sunt "neamțul lor!" Eu m-am dus la avocat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo? C. I.: Am văzut și cred că este singura casă din zonă sau chiar din Bârlad care are arborat steagul românesc. S. Ț.: Prin ăsta mă identific eu. Am sentimente mult prea puternice. Am spus: eu iubesc țara asta, mâine pun mâna pe armă până primesc un glonț în cap și am terminat. Cum, domnule, când americanul își pune drapel și la mașină?! Să arate că el este american. Și cui să-i arate, că doar nu are granițe cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu se poate exprima-n cuvinte./ Deși așa a fost mai înainte/ Să știe cei ce vor veni după noi/ Această viață de apoi/ De frig de foame și amar/ Așa trecea timpul la noi/ Cu grijă la ziua de mâine/ Căci nu aveam cu ce lua o pâine.// Era mai greu de sărbători/ Când toți vecinii dimprejur/ Se pregăteau pentru Crăciun/ Dar gândul nostru nu mergea departe/ Noi ne gândeam numai la moarte/ În mintea mea de copil/ Nu înțelegeam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ori de vreun polițist? R. R.: Nu, nu! După triere am plecat imediat la gară cu un camion, că ei cunoșteau mersul trenurilor. Ne-au păzit până ne-am urcat în tren. Am mers singuri, însă ni s-a ordonat: "mâine vă prezentați la poliția din Râmnicu Sărat cu documente cu tot!" Asta a făcut mama când am ajuns acolo istoviți de foame și de frig. Am călătorit noaptea și pe la 3-4 dimineața am ajuns în Râmnicu Sărat. Viață de deportat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
chema. Țin minte că atunci când venea pe șantier venea călare pe un cal alb. C. I.: Albon ăsta? S. M.: Nu Albon. Albon era comandantul coloniilor și la Coasta Galeș, Peninsulă, Poarta Albă și în toate părțile. Și îmi zice comandantul: "mâine voi veni pe șantier la dumneavoastră". Și chiar așa a fost, a venit, că eram și brigadă pedepsită Brigada 14. Eram pedepsiți pentru că, spre exemplu, a venit mama la mine și nu mi-au dat voie la vorbitor, dar eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
însă și zile când nu ieșeam la muncă pentru că nu aveam escortă. Ieșeam ultimii din colonie, eram 17-18 oameni. Mi-am zis: "ce să umblu eu prin colonie fără rost!?" M-am dus la bucătărie să fac treabă. Azi oleacă, mâine oleacă, m-am împrietenit cu ăia de la bucătărie. Eu, prost la cap, am început să spun către ăia că am fost bucătar la Salva-Vișeu, la Bumbești-Livezeni, niște minciuni. Și m-am trezit cu organizarea muncii, bucătar. M-am dus la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lucrat la magazie la etichete, la ordine. Și între timp gardianul mă întreabă: "De unde ești?" "De la Bârlad". "Da!? Păi eu sunt de la Puiești!" "Păi, fratele mamei a avut uleiniță la Puiești!" "Cine, conu Ștefan?" "Da". "Nu vrei să vii de mâine la aprovizionare?" "Ba da". Și a doua zi, bon pe ușă, m-am dus la aprovizionare. Mă duceam la Constanța cu escortă, mai era și șoferul, tot deținut, încărcam pâine, ne duceam la moară, la alimente... Bineînțeles că se trăia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bineînțeles că am luat și eu sacoșă și m-am dus, am cules în dreapta, el în stânga și ne-am văzut de treabă. Dar n-am vorbit un cuvânt. A treia sau a patra zi iar mă cheamă directorul: "Vezi că mâine te cheamă la Securitate!" Îmi ziceam: "Ce p.... mă-sii am făcut, că n-am făcut nimic?!" Era prin 1983. M-am dus a doua zi la Securitate și când am ajuns la poartă am dat să scot buletinul, dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Gostat. Veneau vagoane cu șrot, cu tărâță, iar eu nu veneam cu săptămânile pe acasă, stăteam tot pe acolo că mi-era frică. Dar aveam noroc că aveam un băiat cu mașină care lucra în Gostat și-i spuneam seara: "Mâine seară mă repezi și pe mine până acasă, că-ți fac și eu ție o foaie de parcurs când o să ai nevoie, că ai fost cu mine pe tarla..., găsim noi o justificare ca să te acopăr!" Și mai luam de la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zis "eu de aici nu mai ies!". Era tot betonat în stânga și în dreapta. Am fost dus într-o cameră, tot 13. Acolo, lume multă, paturi suprapuse, miros. Noaptea am dormit lângă tineta unde-și făceau deținuții nevoile. M-am gândit: "mâine dimineață ies și duc tineta, să iau aer!" C. I.: Privilegiul de a duce tineta! Luptă pentru o gură de aer proaspăt, curat... D. B.: Dar când am vrut dimineață să duc tineta, cineva din celulă m-a strigat: "Tinere, stai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-i dea sănătate!, îl chema Broască, care era de pe la Huși. Președintele CAP-ului a întrebat: "ce facem cu omul ăsta?", adică cu mine, că eu chiar în momentul ăla dădeam ulei pe la tractoare. Și inginerul Broască mi-a spus: "De mâine vii la Direcția Agricolă!" M-am dus a doua zi acolo și m-a încadrat pe post de inginer agronom și am făcut agricultură. Pe urmă, când s-au făcut fermele, am fost inginer șef de fermă. La Tansa am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și considerente practice, îndemn ca plecând de la asemenea izvoare, tot mai adânci și prăfuite, să-i îndemne pe intelectualii locali să sporească zestrea locală a monografiilor care să devină repere de viață și conduită pentru cei de azi și de mâine. De-a lungul timpurilor multe sate și comune s-au desființat, au dispărut unele târguri, s-au ridicat altele, de la o așezare cu două-trei case ori zece, avem astăzi versanți și văi încărcate de case, cu zeci și sute, mii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unele târguri, s-au ridicat altele, de la o așezare cu două-trei case ori zece, avem astăzi versanți și văi încărcate de case, cu zeci și sute, mii de locuitori, cu un puternic potențial economic și cultural care ne spun că mâine satul, comuna și târgul românesc vor fi mult mai puternice. Rândurile care urmează sunt doar o cărămidă adăugată trăiniciei edificiului realizat de cercetători cu renume. N-am făcut decât să mă alătur lor, cu îndemnul către intelectualii care lucrează alături de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vecini puternici, care totdeauna ne-au privit cu dușmănie, năzuind să ne înghită fiindcă le stăteam piedică în cale. De aceea și politica generală în trecut a constat în a ne face aliați, azi pe unguri, ca să luptăm împotriva turcilor, mâine pe poloni, ca să rezistăm ungurilor și tot așa mai departe. Un perpetuu echilibru instabil în care politica vremii își căuta neîncetat punctul său de reazem”. „Alăturea de trufia polonă și de viclenia maghiară, dominatiunea turcească a impus pe vremuri, multe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
e Iașiul, sau e mai neted, precum Timișoara ori Bucureștiul. De fapt, Bucureștiul nici n-ar trebui pomenit: acolo orice ciclist pornit pe șosea e pe trei sferturi condamnat. Dacă nu-l prinde vreo limuzină azi, îl strivește un camion mâine. Pentru ciclistul român nu diferențele de relief contează, fiindcă aici spațiul șoselelor e de fapt uniform geografic. E o junglă. Jungla de asfalt. Nici că se poate sintagmă mai nimerită. Și, ca orice junglă, are și o faună diversă, împărțită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
intereselor bisericii noastre, nu mai este același în care s-au crescut generațiile trecutului și cele prezente. Curente dușmănoase îi încolțesc de pretutindeni și indiferentismul relativ la religie și biserici cucerește în număr mare sufletele intelectualilor noștri de azi și de mâine"921. Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și zilnică, să le susțină și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
neajunsuri, se impune, după a noastră modestă părere, ca un imperativ categoric de primă necesitate, pe care, dacă nu-l vom realiza la timp, grea răspundere va apăsa conștiința și numele nostru al tuturor celor de azi în fața generațiilor de mâine. Deci cotidian catolic român în capitala țării, cu sprijinul tuturor forțelor active ale bisericii române catolice mai înainte de toate!"922. Responsabilitatea acțiunii a fost plasată într-un timp istoric, culpabilizând pe cei responsabili de eșec față de generațiile viitoare, care ar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noastră și cultele minoritare. Marea discuție parlamentară în jurul Legii Cultelor, Editura Albatros, București, 2000. Bon, Gustave, Învățămintele psichologice din războiul european, Editura "Librăriei Stănculesu", București,. Bondrea, Aurelian, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007. Bota, Ioan M, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Editura Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1994. Brânzeu, N., Cultele din România, Editura Sionul Românesc, Lugoj, 1925. Broucker, J., La presse catholigue en France, Centurion
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
respectiv malefică (Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura", partea II, în Pro Memoria, nr. 4, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2005, p. 257). 36 Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007, p. 16-35. 37 În ciuda faptului că nu avem o definiție sui generis, cercetătorii sunt de acord că opinia publică este o colecție de păreri individuale despre realitate, privind o problemă de interes public, păreri ce pot influența comportamentul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Geneva o scrisese împotriva sa, se înfurie, se dezlănțuie, făcându-l infam și vrând să-l omoare. Totuși, îi spuse unul din oamenii lui, știu din sursă sigură că el trebuie să vină să vă ceară găzduire, și asta azi, mâine sau poimâine. Ce o să-i faceți atunci? - Ce o să-i fac, spuse Voltaire scrâșnind din dinți. Ce o să-i fac? O să-l iau de mână și o să-i spun: Iată, ăsta-i patul meu, e cel mai bun din casă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de lendemain, p. 46. 242 Ibid, p. 53. 243 Ibid, p. 54. 244 "Ce noapte delicioasă, spuse ea, am petrecut împreună doar prin atracția plăcerii, ghidul și scuza noastră! Dacă anumite motive. Să spunem, ne-ar obliga să ne despărțim mâine, fericirea noastră, neștiută de natură, nu ne-ar lăsa, bunăoară, nici un nod de dezlegat... câteva regrete pentru care o amintire plăcută le-ar fi despăgubirea... Și apoi, la urma urmei, plăcere dar fără poticneli, necazuri și tirania unor obiceiuri" (Vivant
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că ele au provenit din cauză că nu au avut niciodată libertăți locale, ar fi putut servi ca o supapă de siguranță, și e școala la care poporul ar fi învățat să se administreze singur, și de aceeal vedeți azi servil și mâine revoluționar. Căci de antiteza aceasta nu fuge nimeni; când un guvern centralizează tot în mâna sa, poporul tace o vreme; dar vine un moment când zguduiri teribile se produc și pune în pericol chiar existența statului.<ref id=”1”>P.P.
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]