KorAP: Find »[drukola/base=maghiar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...756 757 758 ...786 >

19,631 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

sf�r? ițul secolului al X-lea sau al XI-lea, venind dinspre c�mpiile din r? s?riț. Un conduc? tor (domnitor sau c? petenie) rom�n (latin) a opus, conform acestei cronici, o rezisten?? �nd�rjit? atunci c�nd triburile maghiare au �ncercat s? invadeze Bihorul ? i Transilvania. Cei din Ungaria care pun la �ndoial? autenticitatea cronicarului anonim �l consider? drept un cronicar medieval tipic, care relateaz? pove? ți aidoma at�tor al? i cronicari din Evul Mediu. Unii consider? c? acest

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de cronic? medieval? nu poate fi crezut? literal, cu toate c? ele con? în aproape �ntotdeauna o mare cantitate de adev? r. Un istoric nu le poate ignora, din moment ce nu are alte surse credibile la dispozi? ie. Cercet? torii istorici maghiari sus? în c? atunci c�nd ungurii au ajuns �n bazinul carpatic, Transilvania era aproape nelocuit? ? i c? rom�nii nu se aflau acolo, ei infiltr�ndu? se �n Transilvania din Balcani că p? stori valahi nomazi �ncep�nd cu secolul al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
l lui era profesor la Academia de Drept din oră? ul s? u natal. �ncep�nd cu 1909, Dom�novszky a predat istoria Evului Mediu la Universitatea de la Budapesta. �n timpul negocierilor de pace a f? cut parte din delegă? ia maghiar? ca expert �n istorie, fiind unul dintre intimii marelui geograf ungur (? i viitor prim? ministru), contele P�l Ț�leki. Dom�novszky era ? i reprezentantul Ungariei �n Comisia Internă? ional? a Istoricilor. Dup? Primul R? zboi Mondial a luat o atitudine l? udabil

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
schimb de p? reri s? a desf?? urat pe un ton sardonic. Iorga a fost surprins de faptul c? profesorul Kornis propunea o mediere italian? �ntre �posesorii unguri de mo? îi �ntinse ? i poporul rom�n�. �n privin? a pronun? atului caracter maghiar al oră? elor Oradea, Arad sau Timi? oară, Iorga consideră c? aceia? i presupu? i unguri erau �n cea mai mare parte evrei, evreul �nv?? �nd cu s�rguin?? orice limb? a na? ionalit?? îi dominante. (S? ne amintim c? Iorga �i cuno

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga recurgea �ntotdeauna la un procedeu preferat �n Europa de sud? est, adic? ridiculizarea numelor oponen? ilor s? i politici. Dac? originea acestora nu corespundea na? iunii ai c? rei partizani erau ace? tia (ceea ce era cazul mult prea multor istorici maghiari), numele lor erau expuse ridicolului, fostele lor nume fiind ? i ele ridiculizate. �n privin? a lui Kornis, Iorga credea c? numele lui originar era probabil Corni? , ceea ce �nsemna c? era rom�n. L. Tam�s era aten? ionat c? , doar cu c�? iva

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Lui B�lint H�man i s? a amintit c? numele lui adev? raț era Hochman, un nume german 205. Nu a fost uitat? nici originea german? a contelui Kun� Klebelsberg, ministrul �nv??? m�ntului (adev? ratul motor al revizionismului maghiar)206. Iorga nu trebuia s? sus? în? aceast? asimilare �mpotriva ungurilor. Dimpotriv?! Dat fiind c? dezbaterea aceasta nu era adecvat? recunoa? terii acestui fapt, politicianul istoric austriac H. Friedjung sublinia c? �trebuie s? consider? m �n r�ndul celor mai bune

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
putea afecta �ntr? o m? sur? at�ț de mare. Institu? iile locale puteau face fă?? numero? ilor nou? veni? i, dac? ace? tia nu erau dori? i. Regatul Ungar era o mare putere medieval? datorit? drumurilor comerciale controlate de regii maghiari. �n secolul al XIII-lea, Ungaria constituia o parte important? a Europei medievale, apar? în�nd a? a?numitului ordo medieval. �n aceast? Europ? , nici o migra? ie masiv? , că s? nu mai vorbim de stabilirea acestora �n a? ez? ri, nu putea avea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
altul, trebuie s? se fi aflat aici �naintea celorlal? i. Nu a existat niciodat? un decret care s? le garanteze colonilor rom�ni stabilirea �ntr? un num? r at�ț de mare. Chiar dac? , pește pu? în timp (p�n? ? i conform izvoarelor maghiare), num? rul lor mare �n Transilvania va fi recunoscut oficial. Fire? te, atunci c�nd ungurii au ajuns �n Transilvania, nu au g? sit aici nici state, nici oră? e latine sau de orice alt fel. Dar Transilvania nu era depopulat?! Erau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? le asimileze �n secolele care au urmat. Astfel, la �nceputul secolului al XIV-lea, a �nceput un proces de asimilare a c? peteniilor satelor rom�ne? ți emancipate. Dup? trecerea la catolicism, locuitorii acestor sate au devenit membri ai nobilimii maghiare de r�nd. Majoritatea cov�r? itoare a rom�nilor au fost transforma? i �n ? erbi, dar au supravie? uit, totu? i. Istoricul ? i profesorul ceh Șusta a afirmat c? rom�nii s�nt cei mai orientali latini, iar cehii cei mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Dat fiind c? Dom�novszky insist? at�ț de mult asupra probelor documentare, am putea spune c? ? i aceast? preten? ie este lipsit? de o baz? documentar? solid?. Aceste opinii s�nt sus? inute de majoritatea istoricilor, cu excep? ia celor maghiari, bulgari ? i ru? i (�n ciuda faptului c? prezen? a rom�nilor �n Transilvania nu este sprijinit? de dovezi documentare sigure timp de aproape o mie de ani), cum ar fi Leopold von Ranke ? i al? îi. Opiniile lui Hendrik van Loon

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Aceste schimburi de opinii dintre istoricii rom�ni ? i unguri au degenerat �n atmosferă anilor 1937 ? i 1938. Fire? te c? Iorga a considerat presupunerile lui Dom�novszky privind originea rom�nilor drept �agresiuni ? tiin? ifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la rom�nii ardeleni nu erau nici ele prea m? gulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiar? �n termenii de �cultură sub? german? maghiar? � sau, uneori, �odioasa cultur? sub? german? �maghiar? �. Atunci c�nd mi? carea radical? fascist? maghiar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? Iorga a considerat presupunerile lui Dom�novszky privind originea rom�nilor drept �agresiuni ? tiin? ifice, replicile lui devenind sardonice. Epitetele maghiare referitoare la rom�nii ardeleni nu erau nici ele prea m? gulitoare. Iorga se referea permanent la cultura maghiar? �n termenii de �cultură sub? german? maghiar? � sau, uneori, �odioasa cultur? sub? german? �maghiar? �. Atunci c�nd mi? carea radical? fascist? maghiar? , Crucea? S?geat? , a promis s? recunoasc? autonomia cultural? a na? ionalit?? ilor maghiare (�n cadrul unei Ungarii Mari), Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
se referea permanent la cultura maghiar? �n termenii de �cultură sub? german? maghiar? � sau, uneori, �odioasa cultur? sub? german? �maghiar? �. Atunci c�nd mi? carea radical? fascist? maghiar? , Crucea? S?geat? , a promis s? recunoasc? autonomia cultural? a na? ionalit?? ilor maghiare (�n cadrul unei Ungarii Mari), Iorga a respins Pax Hungarica a acesteia, �ntreb�nd: ��n această const? tot ce poate g�ndi ? i realiza o nou? genera? ie de unguri? � �? i care s�nt garan? iile, continuă el, c? vor trata aceste

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
din Rom�nia, la care patronul a exclamat: �Ah! Asta? i ? ara profesorului Iorga! �216. Dar Sistemul Versailles se n? ruia. Nu mult dup? Conferin? a Mondial? de Istorie a urmat v�nzarea Cehoslovaciei la M�nchen, dup? care revizionismul maghiar s? a dezl? n?uit. �Lupta cu absurdul revizionism maghiar�217 era consecvent continuat? de c? tre Iorga, care a adoptat una dintre cele mai violente pozi? îi �n toiul crizei cehe �n cadrul unei �ntruniri care a avut loc la Abrud

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i ? ara profesorului Iorga! �216. Dar Sistemul Versailles se n? ruia. Nu mult dup? Conferin? a Mondial? de Istorie a urmat v�nzarea Cehoslovaciei la M�nchen, dup? care revizionismul maghiar s? a dezl? n?uit. �Lupta cu absurdul revizionism maghiar�217 era consecvent continuat? de c? tre Iorga, care a adoptat una dintre cele mai violente pozi? îi �n toiul crizei cehe �n cadrul unei �ntruniri care a avut loc la Abrud, �n inima Transilvaniei. Toat? lumea cunoa? te evolu? iile ulterioare ale

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Ungariei a publicat un pre? ios studiu �n trei volume intitulat Erd�ly ț�rt�nete (Istoria Transilvaniei) (Budapesta, 1986), cuprinz�nd dou? mii de pagini splendid ilustrate. Volumele acestea con? în pu? ine elemente noi referitoare la punctul de vedere maghiar privind sosirea rom�nilor �n Transilvania. Argumentele s�nt continuarea argumentelor lineare prezentate de Dom�novszky ? i de I. Lukinici, care reafirm? c? prezen? a rom�nilor �n �Dacia Traian? � a fost discontinu? ? i c? rom�nii au ap? rut pentru prima

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lea. Operele lui Iorga s�nt foarte des citate. Oricine s? a n? scut �n Ardeal ? i care?? i iube? te ? inutul natal nu poate citi aceste volume de istorie (? i conflictul �nver? unat care s? a declan? at �ntre istoricii maghiari ? i rom�ni dup? apari? ia acestor trei volume) dec�ț cu mare triste? e. �n ciuda faptului c? totală cooperare dintre Ungaria ? i Rom�nia este obligatorie, dezbaterile sterile conținu?. Socialismul nu a rezolvat un lucru: ungurii ? i rom�nii nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
condi? ia preliminar? a oric? rei mi? c?ri na? ionaliste extremiste�19, afirm? Heinen. Hitler preferă s?? i fac? curte regelui Carol dec�ț s? coopereze cu Legiunea, �n ciuda simpatiilor lui platonice. Acesta este motivul pentru care nu �ncuraja revizionismul maghiar. Carol avea o bun? ? ans? de a deveni proconsulul lui Hitler; tocmai din cauza simpatiilor sale prooccidentale a pierdut Carol aceast? ? ans?. �n ianuarie 1941, ? în�nd cont de interesele Germaniei, Hitler i? a dat m�n? liber? lui Antonescu că s? anihileze Legiunea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ultimii 20 de ani �n privin? a lor. Tactică aceasta avea toate ? ansele s? ia o �ntors? tur? ur�ț?. Pe la sf�r? ițul lui august, el a atacat problemele celor dou? mari minorit?? i, ocup�ndu? se mai �nt�i de minoritatea maghiar? �n articole ap? rute ? i sub form? de bro? ur? cu titlul Hungarica. Iorga le repro? a ostilitatea ireconciliabil? fă?? de administra? ia rom�n? , refuzul de a accepta autodeterminarea rom�nilor ? i manevrele menite s? duc? la revizuirea tratatelor de pace. A

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Hungarica. Iorga le repro? a ostilitatea ireconciliabil? fă?? de administra? ia rom�n? , refuzul de a accepta autodeterminarea rom�nilor ? i manevrele menite s? duc? la revizuirea tratatelor de pace. A pus la st�lpul infamiei caracterul reac? ionar al institu? iilor maghiare medievale, a atacat �cultură subgerman? � a ungurilor ? i le? a amintit de asuprirea din trecut a rom�nilor, �ncheind: �vr�nd s? restabileasc? monstruoasele ? i imposibilele grani? e medievale (ale Ungariei), oamenii ace? tia (care doresc a? a ceva) nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Poloniei, avea acum preten? îi asupra Szeczezinului. Iorga a avut unele presim? iri: �Polonia ar trebui s??? i aminteasc? de Frederick ÎI ? i Ecaterina ÎI! �74. El nu gre? ea �ntotdeauna �n prezicerea cursului evenimentelor. �i era team? de faptul c? revizionismul maghiar va fi �ncurajat de toate acestea. Atunci c�nd ungurii au �nceput s??? i sus? în? preten? iile teritoriale, Iorga comenta: �Oră ? acalului�. Ulterior, atunci c�nd primul Dictat de la Viena i? a redat Ungariei partea de sud a Slovaciei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ele Ungariei. Gre? eala fusese comis? la Versailles �n 1920 ? i nu la Viena, �n 1938. Soarta Ucrainei carpatice (Rutenia) devenea acum o problem? acut?. Iorga s? a opus schimb? rîi statu-quo? ului76, cer�nd adoptarea unei atitudini vigilente fă?? de revizionismul maghiar ? i fă?? de c�rd?? ia acestuia cu Germania nazist?. (Revizionismul maghiar era mai cur�nd �n c�rd?? ie cu Italia fascist? , iar Iorga preferă s? ignore aceast? leg? tur?) . Polemică cu istoricii unguri se desf?? ură �n ritm vioi, Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Viena, �n 1938. Soarta Ucrainei carpatice (Rutenia) devenea acum o problem? acut?. Iorga s? a opus schimb? rîi statu-quo? ului76, cer�nd adoptarea unei atitudini vigilente fă?? de revizionismul maghiar ? i fă?? de c�rd?? ia acestuia cu Germania nazist?. (Revizionismul maghiar era mai cur�nd �n c�rd?? ie cu Italia fascist? , iar Iorga preferă s? ignore aceast? leg? tur?) . Polemică cu istoricii unguri se desf?? ură �n ritm vioi, Iorga într�nd �n conflict ? i cu �London Daily Mail� al Lordului Rothemere datorit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d �n c�rd?? ie cu Italia fascist? , iar Iorga preferă s? ignore aceast? leg? tur?) . Polemică cu istoricii unguri se desf?? ură �n ritm vioi, Iorga într�nd �n conflict ? i cu �London Daily Mail� al Lordului Rothemere datorit? sprijinului acordat revizionismului maghiar de c? tre aceast? publică? ie. Atunci c�nd Societatea Patriotic? a Rom�nilor din Transilvania (ASTRA) a organizat un miting uria? , Iorga a fost principalul orator. Dup? un atac sardonic la adresa �binecunoscutelor inten? îi pa? nice� ale lui Hitler

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i exprime simpatia fă?? de regele Zog. Mai era ? i proasp? ț �nfiin? atul institut al lui Iorga, de la Santi Quaranta. Dar Santi Quaranta va fi cur�nd rebotezat că �Porto Edda�, �n cinstea fiicei ducelui. La mijlocul lunii martie, armata maghiar? , zdrobind rezisten? a na? ionali? tilor ucraineni, a ocupat Rutenia. �Incendiul se apropia! �87, scria Iorga. Rom�nia a decretat mobilizarea, care s? a dovedit a fi un dezastru, demonstr�nd c�ț de corecte erau previziunile generalului Antonescu. �nsemnarea din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]