19,067 matches
-
Prodecan, Conf.univ.dr. Emilia Mioara Câmpeanu</br> Prodecan, Conf.univ.dr. Attila György Programe universitare de licență:</br> Finanțe și bănci</br> Finanțe și bănci (în limba engleză) Programe universitare de masterat de cercetare:</br> Cercetări avansate în finanțe</br> Bănci și politici monetare (anul II)</br> Finanțe corporative (anul II)</br> Finanțe publice (anul II)</br> Programe universitare de masterat profesionale:</br> Bănci și asigurări</br> Finanțe și bănci - DOFIN</br> Fiscalitate</br> Finanțe corporative</br> Management financiar și bursier - DAFI (anul II
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori () [Corola-website/Science/330608_a_331937]
-
Rusești). În cadrul noii federații, a fost reținut un anumit grad de separare formală a Poloniei și Linuaniei (birouri de stat distincte, armata, teritoriile și sistemele judiciare), dar uniunea a devenit o entitate națională, cu un monarh comun, cu parlament, sistem monetar și politica externă și militară, în care numai nobilimea s-a bucurat de drepturi depline. În plus, nobilimea de sus a fost pe cale să-și asume rolul dominant în Comunitate, în timp ce fracțiunile magnate au dobândit capacitatea de a manipula și
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
regiunii istorice Basarabia, este denumită în turcește "Akkerman", în grecește "Asprokastron", în ucraineană "Білгород-Дністровський" (citit: "Bilhorod-Dnistrovskii"), iar în rusă: "Белгород-Днестровский" (citit: "Belgorod-Dnestrovskii"). Este de remarcat faptul că moneda subdivizionară a monedei lari folosită în Georgia, "tetri", poartă numele unei unități monetare care circula în acea țară, în secolul al XIII-lea. Cuvântul din georgiană "tetri" (თეთრი) semnifică „alb”, și, prin urmare, desemna monede de argint. Enciclopedia României online oferă următoarele informații: „Un aspru (de la termenul neogrec "aspron", „monedă nouă”) era o
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
multe piese. Moscheea lui Soliman Magnificul se pare că a costat 59 de milioane de aspri, în 1550, adică 700 000 de țechini de aur din Veneția. În 1454, sultanul Mehmed al II-lea (1451-1481) a introdus o nouă unitate monetară, altunul, 1 "altun" valorând 60 de "aspri". În 1700, 1 altun valora între 300 și 400 de aspri. Cu reforma monetară a lui Ahmed al III-lea (1703-1730), 1 aspru valora 3 parale, iar în anul 1800 abia 0,1
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
de țechini de aur din Veneția. În 1454, sultanul Mehmed al II-lea (1451-1481) a introdus o nouă unitate monetară, altunul, 1 "altun" valorând 60 de "aspri". În 1700, 1 altun valora între 300 și 400 de aspri. Cu reforma monetară a lui Ahmed al III-lea (1703-1730), 1 aspru valora 3 parale, iar în anul 1800 abia 0,1 para. Sub Mahmud al II-lea (1808-1839), a fost emisă ultima piesă cu valoare nominală de 1 "akçe", iar devalorizările succesive
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
după ce, în secolul al XVI-lea, turcii au pus în circulație și "aspri de cupru" (care în Țara Românească apar în 1566), valorând jumătate din asprul de argint. Între anii 1500-1580, moneda otomană de argint "aspru" a dominat categoric piața monetară din Țara Românească și Moldova, după 1580 rolul asprilor fiind marginal, pierzând teren în favoarea dinarilor ungurești ori a triplilor groși polonezi. Un exemplu, în privința circulației "asprului" în Transilvania, ni-l oferă însemnările făcute în caietul său de cheltuieli de către Mircea
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
caietul său de cheltuieli de către Mircea, fiu al lui Mihnea cel Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”. La 1 septembrie 2013, un pasionat de arheologie român, "Iulian Enache" a descoperit un tezaur monetar de argint, care cuprindea 47.000 de bucăți de "aspri" otomani emiși sub sultanul Murad al II-lea (1404-1451), în perioada 1421-1451. Tezaurul monetar descoperit avea o greutate totală de 54,775 kg. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unui detector
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
3135”. La 1 septembrie 2013, un pasionat de arheologie român, "Iulian Enache" a descoperit un tezaur monetar de argint, care cuprindea 47.000 de bucăți de "aspri" otomani emiși sub sultanul Murad al II-lea (1404-1451), în perioada 1421-1451. Tezaurul monetar descoperit avea o greutate totală de 54,775 kg. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul unui detector de metale, în apropiere de localitatea vâlceană Golești, nu departe de un drum circulat, într-o râpă. Se pare că tezaurul a fost îngropat
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
fost îngropat în urmă cu șase secole, într-un burduf de piele, care s-a descompus în pământ. Tezaurul era îngropat la o adâncime de vreo 25-27 de centimetri. Descoperitorul a anunțat imediat autoritățile culturale și acestea au recuperat tezaurul monetar. Potrivit legii române, descoperitorul are dreptul la 30% - 45% din valoarea tezaurului descoperit. Domnitorul moldovean Ion Vodă, dorind să pregătească economia țării pentru declanșarea unei revolte antiotomane, a dispus, între altele, baterea unei monede de aramă, pe care a denumit
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
în 1573, acest fapt a fost echivalent cu declararea independeței Moldovei față de Sublima Poartă. În 1454, Mehmed II (1451-1481) a introdus o nouă unitate, altun, 1 altun valorând 60 akçe. În 1700, 1 altun valora 300 până la 400 akçe. Odată cu reforma monetară a lui Ahmed III (1703-1730), 1 akçe valora 3 parale, iar în 1800 abia 0,1 para. Lira turcească a apărut în 1870. În 2005, lira turcească a fost înlocuită de noua liră turcească, în . Asprul otoman a fost imitat
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
diametru destul de mare în raport cu greutatea. La un astfel de diametru o monedă de un asemenea gramaj putea fi îndoită destul de ușor - după cum se știe, o suprafață concav-convexă suportă mai bine o tensiune aplicată asupra sa decât o suprafață plată. Reforma monetară a lui Alexios Comnenul a avut în vedere schimbarea totală a sistemului monetar roman de răsărit. Noul sistem monetar cuprindea trei nominaluri: perperul (nomisma hyperperon / hyperpyron), asprul ("aspron trachy") și stamena (nomisma hystamenon). Cu prilejul sosirii cruciaților participanți la cruciada
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
un asemenea gramaj putea fi îndoită destul de ușor - după cum se știe, o suprafață concav-convexă suportă mai bine o tensiune aplicată asupra sa decât o suprafață plată. Reforma monetară a lui Alexios Comnenul a avut în vedere schimbarea totală a sistemului monetar roman de răsărit. Noul sistem monetar cuprindea trei nominaluri: perperul (nomisma hyperperon / hyperpyron), asprul ("aspron trachy") și stamena (nomisma hystamenon). Cu prilejul sosirii cruciaților participanți la cruciada I (1096-1099) Alexie a emis o a patra monedă, tetartera (nomisma tetarteron) pentru
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
destul de ușor - după cum se știe, o suprafață concav-convexă suportă mai bine o tensiune aplicată asupra sa decât o suprafață plată. Reforma monetară a lui Alexios Comnenul a avut în vedere schimbarea totală a sistemului monetar roman de răsărit. Noul sistem monetar cuprindea trei nominaluri: perperul (nomisma hyperperon / hyperpyron), asprul ("aspron trachy") și stamena (nomisma hystamenon). Cu prilejul sosirii cruciaților participanți la cruciada I (1096-1099) Alexie a emis o a patra monedă, tetartera (nomisma tetarteron) pentru cheltuieli mărunte. Tetartera avea formă plată
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
pentru cheltuieli mărunte. Tetartera avea formă plată, doar perperul, asprul și stamena aveau formă concav-convexă. Se poate afirma că primele două nominaluri (perperul și asprul) sunt de electrum, dacă considerăm electrum strict aliajul aur-argint, fără a lua în considerare paritatea monetară. Diferența dintre acestea constă în raportul dintre aur și argint din cele două monede: 3/4 aur și 1/4 argint în perper și invers 3/4 argint și 1/4 aur în aspru (în puritatea aurului și argintului intrau
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
până la balanță de plăți) este un sistem de conturi care cuprinde sinteza tranzacțiilor economice și financiare ale unei economii (de regulă, a unei țări) cu restul lumii, pe o anumită perioadă (de regulă, un an). Conform definiției propuse de către Fondul Monetar Internațional, balanța de plăți cuprinde „Contul curent” și „Contul de capital și financiar”, cel din urmă uneori fiind reprezentat ca două conturi diferite, respectiv „Contul de capital” și „Contul financiar”.
Balanța de plăți () [Corola-website/Science/330219_a_331548]
-
monedă foarte apreciată, servind în tranzacțiile interne și externe, precum și la plata tributului și a altor obligații financiare internaționale. Alături de ughi a ocupat poziția de monedă dominantă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, constituind împreună un sistem monetar de calcul utilizat de vistierie. Talerul-leu era calculat în "Condica Vistieriei Țării Românești", la valoarea de 133 bani, valoare pe care o avea și în 1728 în Oltenia (133 bani sau 100 de kreuzeri). În anul 1743 talerul-leu era cotat
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
arată că era vorba de monedă efectivă și nu de unitate de calcul. În urma ocupării Țărilor de Jos de către Imperiul Habsburgic, la începutul secolului al XVIII-lea, emiterea talerului-leu olandez a încetat. Cantitățile mari emise anterior și existente în circulația monetară din Țările Române au început să se rarefieze, încetul cu încetul. În locul talerului-leu al Țărilor de Jos, Maria Theresia a căutat să impună în relațiile comerciale cu Levantul, talerul austriac. Astfel la 21 septembrie 1753 ea a încheiat o convenție
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
denumită "leu" a persistat. În modul acesta leul a devenit o monedă de calcul divizată în 40 de parale - monede de asemenea de calcul - și va dăinui ca atare în Țara Românească și Moldova până după Unirea Principatelor, la reforma monetară din 1867, când noua monedă românească a preluat denumirea vechii monede olandeze. Sfertul de taler s-a numit la început ortstaler, denumire care ulterior s-a redus numai la ort. În limba veche germană ort înseamnă „o pătrime”. Numele de
Taler-leu () [Corola-website/Science/330216_a_331545]
-
cu problemele privind exploatarea minelor, imposibil de rezolvat doar prin legea coranică. Astfel, nu a ezitat să folosească dreptul minier saxon în vigoare în cazul minelor sârbe sau bosniace. Juriștii otomani au realizat o culegere de reglementări ce priveau atelierele monetare, salinele, regimul pământului, fiscalitatea, regimul vamal, piețele și porturile. Însă această culegere nu a acoperit întreaga structură a statului, ceea ce l-a determinat pe Mahomed al II-lea să adopte un nou cod de legi cutumiare. Acesta cuprindea trei cărți
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
măsline și semințe de in), fabrici de lumânări, de băuturi făcute din mei fermentat (boza), mori, țesătorii, pantofării, brutării etc. În regiunile de unde se extrăgea aurul și argintul, ca și în mai multe centre urbane din Rumelia și Anatolia, atelierele monetare au asigurat baterea monedelor de aur, argint sau cupru. Astfel de centre au existat la Afyon Kara Hisar, Amasya, Edirne, Ankara, Aydın, Bolu, Bursa, Constantinopol, Konya, Seres, Skopje și Tir. Pe lângă micile ateliere de manufacturi au existat și șantiere de
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
străine recente în domeniul energiei și oțelului au început să întoarcă tendința. Reformele recente în sănătate, educație, sistemul de pensii, și administrația de stat au dus la mai mult de presiunile fiscale. Îmbunătățirea acestui deficit de cont și înăsprirea politicii monetare, cu accent asupra inflației, sunt priorități pentru guvernul polonez. Progrese suplimentare în domeniul finanțelor publice depind în principal de reducerea ocupării forței de muncă în sectorul public, precum și de o revizuire a Codului Fiscal pentru a include fermierii, care plătesc
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
cu rangul de ministru plenipotențiar. A renunțat la acest post în 1999 pentru a intra în politică. În 1999 a fost numită vice-ministru de Finanțe, însărcinată cu afacerile internaționale, fiind responsabilă cu contactele dintre țara sa, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. A schimbat departamentul ministerial un an mai târziu și a devenit vice-ministru al Afacerilor Externe, ocupând postul de adjunct al șefului delegației lituaniene în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. A fost desemnată Ministru al Finanțelor la data de 4
Dalia Grybauskaitė () [Corola-website/Science/329212_a_330541]
-
Obolul (la plural oboli) este o unitate monetară care a circulat în Grecia Antică, apoi în Europa Evului Mediu, precum și în Europa modernă. Substantivul din este un împrumut din , eventual din , iar cuvântul francez "obole" este împrumutat din latină: "obolus", eventual din limba greacă veche: "ὀϐολός" / "obolos". Obolul
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
Obolul (în limba greacă veche "ὀϐελός" / "obelós", iar în greaca veche attică "ὀϐολός" / "obolós", la plural "ὀβολοί", transliterat [oboloí], mai întâi cu sensul de „frigare”) este o monedă din Grecia antică, care valora 1/6 dintr-o drahmă. În etalonul monetar atenian, obolul cântărea 0,72 grame. Era divizat în opt "chalki". În etalonul eginetic, utilizat în Peloponez, obolul cântărea 1,04 grame, Mai întâi a fost bătut din argint apoi, începând din epoca elenistică, din bronz. Potrivit lui Plutarhspartanii utilizau în
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
Acheron (sau potrivit altor surse peste Styx), dacă își puteau plăti călătoria. Se spune că cei care nu puteau plăti pribegeau o sută de ani pe malul râului Acheron, revenind uneori și perturbând viața celor rămași în viață. În sistemul monetar roman, obolul valora a patruzeci și opta parte dintr-o uncie, adică 0,57 grame de aur, însă nu a luat niciodată forma unei monede metalice. Obolul medieval (în , substantiv de genul masculin) era o valoare de cont și o
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]