19,364 matches
-
în varianta tare, în felul următor: restricția domeniului universal la forma lui empatică tare amendată ( etaU ) pretinde ca n-1 indivizi să fie empatici în forma tare. De aici, rezultatul de posibilitate: mulțimea de alegere socială a unei relații de preferință binară, pe o mulțime finită a alternativelor, este nevidă atunci când relația de preferință este aciclică și îndeplinește condițial ibertarianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tare amendată ( etaU ) pretinde ca n-1 indivizi să fie empatici în forma tare. De aici, rezultatul de posibilitate: mulțimea de alegere socială a unei relații de preferință binară, pe o mulțime finită a alternativelor, este nevidă atunci când relația de preferință este aciclică și îndeplinește condițial ibertarianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezultatul de posibilitate: mulțimea de alegere socială a unei relații de preferință binară, pe o mulțime finită a alternativelor, este nevidă atunci când relația de preferință este aciclică și îndeplinește condițial ibertarianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal la preferințe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativelor, este nevidă atunci când relația de preferință este aciclică și îndeplinește condițial ibertarianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe Această restricție pleacă de la următoarea intuiție: o persoană cu preferințe liberale poate fi concepută ca fiind
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe Această restricție pleacă de la următoarea intuiție: o persoană cu preferințe liberale poate fi concepută ca fiind cel puțin indiferentă între alternativele care se află în sfera, sau sferele, personală(e) a(ale) unui alt individ, sau a(ale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe Această restricție pleacă de la următoarea intuiție: o persoană cu preferințe liberale poate fi concepută ca fiind cel puțin indiferentă între alternativele care se află în sfera, sau sferele, personală(e) a(ale) unui alt individ, sau a(ale) unor alți indivizi. În termenii folosiți în acest capitol, un astfel de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
concepută ca fiind cel puțin indiferentă între alternativele care se află în sfera, sau sferele, personală(e) a(ale) unui alt individ, sau a(ale) unor alți indivizi. În termenii folosiți în acest capitol, un astfel de liberal are o preferință slabă între alternativele care sunt personale altcuiva. Altfel spus, dacă eu sunt liberal și tu ești decisiv asupra perechii de alternative (x,y) și preferi strict pe x lui y, atunci fie voi fi indiferent între x și y, fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe x lui y. Soluția le implică pe cele aparținând lui Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982), deoarece, în cazul primelor două, se cere indiferență, în vreme ce în cazul celor două din urmă, se cere o preferință izomorfă celei aparținând persoanei decisive între cele două alternative. Folosind această restricție, obținem un rezultat de posibilitate<footnote Rezultatul este trivial. Merită menționat și comentariul profesorului Miroiu, potrivit căruia preferințele liberalului ar fi neseparabile, cel puțin în cazul în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în vreme ce în cazul celor două din urmă, se cere o preferință izomorfă celei aparținând persoanei decisive între cele două alternative. Folosind această restricție, obținem un rezultat de posibilitate<footnote Rezultatul este trivial. Merită menționat și comentariul profesorului Miroiu, potrivit căruia preferințele liberalului ar fi neseparabile, cel puțin în cazul în care acesta preferă strict între alternative (dacă este indiferent, atunci preferințele nu pot fi privite ca neseparabile. A se vedea, în acest sens, definiția separabilității oferită într-o secțiune anterioară), deoarece
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Folosind această restricție, obținem un rezultat de posibilitate<footnote Rezultatul este trivial. Merită menționat și comentariul profesorului Miroiu, potrivit căruia preferințele liberalului ar fi neseparabile, cel puțin în cazul în care acesta preferă strict între alternative (dacă este indiferent, atunci preferințele nu pot fi privite ca neseparabile. A se vedea, în acest sens, definiția separabilității oferită într-o secțiune anterioară), deoarece acesta preferă pe x lui y dacă individul decisiv pe (x,y) preferă pe x lui y, și preferă pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
când individul decisiv pe (x,y) preferă pe y lui x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3. Reformularea condiției libertariene prin preferințe minmax Această restricție vizează alienarea drepturilor indivizilor care au preferințe de tip minmax. Aceste preferințe pot fi definite în două moduri: a) un individ are preferințe minmax 1 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul perechii formate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x. Cazul liberalului poate fi văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3. Reformularea condiției libertariene prin preferințe minmax Această restricție vizează alienarea drepturilor indivizilor care au preferințe de tip minmax. Aceste preferințe pot fi definite în două moduri: a) un individ are preferințe minmax 1 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul perechii formate din aceasta și maximul perechii pe care este decisiv celălalt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
văzut, în acest mod, ca asemănător celui al conformistului. Bineînțeles, motivația liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3. Reformularea condiției libertariene prin preferințe minmax Această restricție vizează alienarea drepturilor indivizilor care au preferințe de tip minmax. Aceste preferințe pot fi definite în două moduri: a) un individ are preferințe minmax 1 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul perechii formate din aceasta și maximul perechii pe care este decisiv celălalt individ. Clarific această idee printr-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
liberalului diferă de cea a conformistului. footnote>. 6.1.3. Reformularea condiției libertariene prin preferințe minmax Această restricție vizează alienarea drepturilor indivizilor care au preferințe de tip minmax. Aceste preferințe pot fi definite în două moduri: a) un individ are preferințe minmax 1 dacă alternativa care este minimul decisivității sale libertariene este maximul perechii formate din aceasta și maximul perechii pe care este decisiv celălalt individ. Clarific această idee printr-un exemplu: presupunem că (x,y) este perechea pe care individul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai departe, j preferă pe z lui w, atunci z este maximul perechii pe care este el decisiv. Dacă însă i preferă pe y (minimul perechii pe care este decisiv) lui z (maximul perechii pe care este j decisiv), atunci preferințele sale sunt minmax 1; b) un individ are preferințe minmax 2 dacă alternativa care este minimul perechii pe care el este decisiv, este maximul oricărei perechi care conține acea alternativă și care conține o alternativă care se află în perechea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
z este maximul perechii pe care este el decisiv. Dacă însă i preferă pe y (minimul perechii pe care este decisiv) lui z (maximul perechii pe care este j decisiv), atunci preferințele sale sunt minmax 1; b) un individ are preferințe minmax 2 dacă alternativa care este minimul perechii pe care el este decisiv, este maximul oricărei perechi care conține acea alternativă și care conține o alternativă care se află în perechea pe care celălalt individ este decisiv. Clarific această idee
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este perechea de decisivitate libertariană a individului j. Dacă i preferă pe x lui y, atunci y este minimul perechii sale de decisivitate. Dacă, mai departe, i preferă pe y lui z și pe y lui w, atunci i are preferințe minmax 2. Pe baza acestor două tipuri de preferințe minmax se definesc două condiții libertariene: libertarianism non-minmax 1 1( )mmL și libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ). Cu acestea se pot demonstra două rezultate de posibilitate (a se vedea secțiunea 6.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i preferă pe x lui y, atunci y este minimul perechii sale de decisivitate. Dacă, mai departe, i preferă pe y lui z și pe y lui w, atunci i are preferințe minmax 2. Pe baza acestor două tipuri de preferințe minmax se definesc două condiții libertariene: libertarianism non-minmax 1 1( )mmL și libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ). Cu acestea se pot demonstra două rezultate de posibilitate (a se vedea secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe minmax se definesc două condiții libertariene: libertarianism non-minmax 1 1( )mmL și libertarianism non-minmax 2 ( 2mmL ). Cu acestea se pot demonstra două rezultate de posibilitate (a se vedea secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
non-minmax 2 ( 2mmL ). Cu acestea se pot demonstra două rezultate de posibilitate (a se vedea secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative: : , adică 1m este angajat part-time și 2m nu este angajat;, adică 1m este angajat full-time și 2m este angajat part-time
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
situației în care este angajat full-time și preferă să fie angajat full-time situației în care nu este angajat deloc. Totuși, când trebuie să prefere între a nu fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă să nu fie angajat. Preferința lui 1m pe x aspectele ce-l privesc este, în mod evident, ciclică. O persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Totuși, când trebuie să prefere între a nu fi angajat și a fi angajat part-time, 1m preferă să nu fie angajat. Preferința lui 1m pe x aspectele ce-l privesc este, în mod evident, ciclică. O persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o mulțime de alegere nevidă pe x aspectele ce o privesc. O problemă care merită discutată este aceea a cazurilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]