19,447 matches
-
experiență; principiile lor se află în intelect în stare embrionară și primesc de la simțuri doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la cunoscuta teză a sensualismului: Nimic nu este în intelect care să nu fi fost mai înainte în simțuri"", Leibniz adaugă: ""în afară de intelectul însuși"". Astfel el completează cele trei principii ale logicii aristotelice cu principiul "rațiunii suficiente", necesar pentru verificarea adevărurilor faptice obținute pe calea inducției. Operele filosofice ale lui Leibniz au exercitat o influență deosebită asupra dezvoltării ulterioare
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
intriga este derulată cu îndemânare, fără însă a fi susținută și de un limbaj nimerit. Plăieșul logofăt mare (1876) este o dramă istorică. Păstrându-se în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre Stan Plăieșul, considerat reprezentant al bunului simț popular, și Despot Vodă. Anticipând cu aproape patru decenii personajul omonim al lui V. Alecsandri, acesta e un amestec straniu de despotism și toleranță, predispus mai curând să filosofeze asupra vieții decât să conducă țara. Iubire, crimă, complot, adulter alcătuiesc
Theodor Codrescu () [Corola-website/Science/298310_a_299639]
-
mai puțin eficient,cel al urmei,acest lucru însemnând că nu putem cunoaște substanța și esența principiului prim, Ființa absolută,putem să cunoaștem doar calitățile particulare ale substanței și accidentele.Dumnezeu este principiul prim și cauza primă,El este deasupra simțurilor și intelectului nostru,noi putem înțelege și cunoaște ceea ce este creat de El,dar nu și pe Dumnezeu în sine.El ajunge la concluzia că este mai bine să ne preocupăm de cercetarea urmei lor,care este fie natura fie
Giordano Bruno () [Corola-website/Science/298341_a_299670]
-
aceștia se numără: Antonio Pollaiuolo (1432-1498), Andrea del Verrocchio (1435-1488), Domenico Ghirlandaio (1449-1494) - în Florența; Andrea Mantegna (1431-1506) - în Padova; Giovanni Bellini (1430-1516) și Giorgione (ca.1477-1510) - în Veneția. Aceștia din urmă au dat o orientare decisivă școlii venețiene, prin simțul nou al organizării spațiale, al luminii și culorii, în contrast cu stilul florentin, în care predomină desenul. Un loc aparte îl ocupă Sandro Botticelli (1445-1510), care a lucrat pentru familia Medici din Florența și pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
însă, la numărul restrâns al personalităților în diferite domenii de creație, putem spune astăzi că noile orizonturi spirituale și liberalizarea moralei au creat un anumit tip de "Om al Renașterii" (""Homo universalis renascentista""), caracterizat prin înțelegere ascuțită, deschisă oricărei idei, simț deosebit al frumosului, dorință de afirmare și renume, individualism cu posibilități de dezvoltare multilaterală, adversar al dogmelor și ideilor preconcepute. În aspirația sa spre universalitate, înlătură orice barieră care-i stă în cale, se arată curajos în proiectele sale și
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
organizării noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal - trecut, prezent, viitor. În psihologie, memoria este procesul în care informația este codificata, stocata și recuperată. Codificarea permite informațiilor din lumea exterioară să a ajungă la cele cinci simțuri în formele de stimuli chimici și fizici. În această primă etapă informațiile trebuie să fie schimbate, astfel încât să poată să fie puse în procesul de codare. Depozitarea este a doua etapă sau proces de memorie. Această implică faptul că informația
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
anumit loc sau timp. Memorie autobiografica - memorie pentru evenimente speciale din propria viață - este privită în general fie că echivalent, sau un înlocuitor al memoriei episodice. Memoria vizuală este o parte din memorie care ajută la păstrarea unor caracteristici ale simțurilor noastre referitoare la experiențele vizuale. Un individ este capabil de a plasa în memorie informații care seamănă cu obiecte, locuri, animale sau oameni un fel de imagine mentală. În schimb, memoria procedurală (sau memorie implicită) nu se bazează pe amintirea
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
turneu mondial de concerte împreună cu tenorul Giuseppe di Stefano, care se termină în 1974 la Sapporo în Japonia. Este ultima sa apariție în public. Maria Callas nu mai este decât umbră aceleia care făcea să delireze publicul, nu mai are simțul scenic, nu mai caracterizează personajele, vocea să care încântă cu timbrul, extensiunea vocală, culoarea și vitalitatea plină de vibrație nu mai este decât o palida amintire a performanțelor din trecut. Se retrage la Paris, trăiește în singurătate aproape uitată de
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
creativitații de tip tradițional. Muzeul se face remarcat îndeosebi datorită existenței unor ateliere meșteșugărești complexe. În acest sens, sălile expoziționale sunt structurate pe ideea prezentării principalelor ocupații și meșteșuguri practicate în zonă, aducând astfel în fața privitorului înțelepciunea și îndemânarea arhaică, simțul formelor și culorilor, ingeniozitatea și măiestria meșterului țăran. Patrimoniul arheologic provine din săpăturile efectuate în zona limitrofă orașului Tășnad și cuprinde vestigii ale epocilor: neolitic, bronzului, perioada dacilor liberi. Diverse obiecte și documente din epoca feudală și epoca moderna întregesc
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
parte a distracției croazierei, purtând discuții pe tema științei pe vapoare precum RMS "Queen Elizabeth 2". Avea un caracter extraordinar de jovial și de locvace, ceea ce-l făcea să fie deseori invitat să țină conferințe. Ieșit din comun era și simțul timpului: nu se uita niciodată la ceas, dar reușea fără excepție să vorbească exact cât fusese prevăzut. Dexteritatea sa fizică era foarte scăzută. Nu a învățat niciodată să înoate sau să meargă pe bicicletă, deși a învățat să conducă o
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
să conducă eparhia în mod efectiv începând cu data de 3 februarie 1970. În cadrul Consistoriului din 5 martie 1973, papa Paul VI l-a ridicat la rangul de cardinal. Ioan Paul I a fost o persoană tăcută, modestă, cu un simț al umorului extrem de amical. În cadrul mesajului din cadrul slujbei Angelus (“Îngerul Domnului”) din 27 august, rostit în prima sa zi de pontificat, el a impresionat întreaga lume prin prietenia sa naturală. O altă trăsătură de caracter ce i-a impresionat pe
Papa Ioan Paul I () [Corola-website/Science/298058_a_299387]
-
În 1935 termină studiile universitare și obține titlul de Doctor în Medicină cu teza ""Neurotomia juxtaprotuberanțială în tratamentul nevralgiei intermitente de trigemen"" (1936). Ca student a lucrat în clinica de boli interne sub conducerea profesorului Iuliu Hațieganu, fiind fascinat de simțul clinic și erudiția acestui medic, dar pe tânărul Arseni îl atrăgea chirurgia creierului, după ce a asistat la o operație efectuată de Dimitrie Bagdasar în spitalul de Urgență din București. Astfel că la vârsta de 23 de ani își începe ucenicia
Constantin Arseni () [Corola-website/Science/298055_a_299384]
-
sovietic, Marcovici este numit în 1955 conferențiar universitar, cum se obișnuia cu toți cei veniți cu o calificare din Uniunea Sovietică, și primește conducerea a jumătate din clinica de neurochirurgie din București. Marcovici, un om corect și cu mult bun simț, recunoaște calitățile profesionale deosebite ale lui Arseni și, după scurt timp, renunță la funcția primită și se subordonează acestuia. Între timp Arseni devine el însuși conferențiar, iar în 1963 profesor titular de neurochirurgie la facultatea de medicină. Se trece la
Constantin Arseni () [Corola-website/Science/298055_a_299384]
-
Lady Geraldine's Courtship” a poetei engleze Elizabeth Barrett Browning. Poe făcuse recenzia operelor lui Barrett în ianuarie 1845 pentru "Broadway Journal", spunând că „inspirația ei poetică este mai mult decât putem concepe noi - cu nimic mai puțin decât impresionant. Simțul ei artistic este însuși pur”. Tipic pentru Poe, în recenzia sa i-a criticat lipsa de originalitate și ceea ce el considera ca fiind natura repetitivă a unor poezii. Despre „Lady Geraldine's Courtship” a scris că „niciodată nu am citit
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
se pot manifesta fie ca o alegere liberă a unei persoane a cărui identitate nu depinde de a se categoriza pe baza intereselor erotice, după cum se vedea în societăți anterioare precum cea greacă și cea japoneză, fie în contextul unui simț de identitate numit orientare sexuală. Ca orientare sexuală, homosexualitatea se referă la "modelul sau dispoziția de a experimenta atracții sexuale, afectuoase sau romantice" în mod primar sau exclusiv cu persoane de același sex. Totodată, termenul se referă la simțul individual
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
unui simț de identitate numit orientare sexuală. Ca orientare sexuală, homosexualitatea se referă la "modelul sau dispoziția de a experimenta atracții sexuale, afectuoase sau romantice" în mod primar sau exclusiv cu persoane de același sex. Totodată, termenul se referă la simțul individual de identitate personală și socială bazat pe acele atracții sau comportamente. În acest sens, el exprimă apartenența la o comunitate care împărtășește aceleași aspirații. a este una din cele trei categorii principale de orientări sexuale, împreună cu bisexualitatea și heterosexualitatea
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
și se închide cu două poeme de Mistral (1851). În 1854, Mistral, împreună cu alți scriitori de limbă provensală ("felibri"), înființează societatea literară "Le Félibrige". Pe data de 25 martie 1915 Frédéric Mistral se stinge din viață. Conform cărții “Al șaselea simț al animalelor” de Philippe de Wailly, câinele lui Frédéric Mistral i-a rămas fidel și după decesul acestuia prin faptul că a rămas pe mormântul stăpânului și a refuzat să se mai hrănească.
Frédéric Mistral () [Corola-website/Science/298184_a_299513]
-
arte), ca, apoi, să devină o artă originală, cu trăsături specifice, care a supraviețuit de-a lungul istoriei, exercitând influențe asupra perioadelor ulterioare (Renașterea, neoclasicismul). Având un caracter statal, este o artă unitară, bazată pe talentul organizatoric, spiritul utilitar și simțul practic al romanilor. De la Roma pornesc principiile, soluțiile, noutățile, pentru a se extinde, apoi, în toate provinciile. În timp ce, în secolul II î.e.n, statele elenistice intrau în declin, în Roma lua naștere o nouă și distinctă formă artistică, care
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
aceștia se numără: Antonio Pollaiuolo (1432-1498), Andrea del Verrocchio (1435-1488), Domenico Ghirlandaio (1449-1494) - în Florența; Andrea Mantegna (1431-1506) - în Padova; Giovanni Bellini (1430-1516) și Giorgione (ca.1477-1510) - în Veneția. Aceștia din urmă au dat o orientare decisivă școlii venețiene, prin simțul nou al organizării spațiale, al luminii și culorii, în contrast cu stilul florentin, în care predomină desenul. Un loc aparte îl ocupă Sandro Botticelli (1445-1510), care a lucrat pentru familia Medici din Florența și pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
realizarea de portrete minunate ale membrilor Curții Regale a Spaniei, compoziții pline de culoare, viață, exuberanță și realism. Precum întreaga mișcare artistică a barocului, sculptura realizată în acest stil este, în primul rând, destinată unei citiri directe, adresându-se direct simțurilor umane și componentei emoționale a privitorului. De asemenea, sculptura barocă este caracterizată printr-o dorință irezistibilă a artistului de a sugera mișcarea prin surprinderea unei acțiuni în timpul execuției sale, preferabil în momentul său cel mai important, relevant și/sau critic
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Apache Devil" ("Diavolul Apaș", 1933), în care își exprimă simpatia față de nativii americani, și "Beyond the Farthest Star" ("Dincolo ce cea mai îndepărtată stea", 1964), un roman science fiction despre brutalitatea războiului. Romanele SF ale lui Burroughs sunt pline de simțul aventurii, purtându-l pe cititor în lumi îndepărtate și necunoscute. "The Land that Time Forgot" ("Lumea uitată de timp", 1924) este o poveste darwinistă plasată pe o insulă misterioasă în apropierea Polului Sud, unde dinozaurii și alte specii primitive au
Edgar Rice Burroughs () [Corola-website/Science/297462_a_298791]
-
filosofiei oficiale universitare, negând ideile de civilizație și acelea ale democrației. Pentru el, doar arta este singurul factor care justifică viața. În "Die Geburt der Tragödie" ("Nașterea tragediei"), opune și asociază figurile "dionisiace" și cele "apollinice", ambele născute din beția simțurilor. Prima este o beție a descărcării de energie, a doua o beție pur vizuală. În consecință, Nietzsche adaugă o a treia formă: forța voluntară care se manifestă în arhitectură. Nietzsche este cel care a spus ca Dumnezeu e mort. Idee
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
creștinilor, iar a doua interpretare vorbește despre moartea Dumnezeului filosofilor (el prevăzuse agonia metafizicii odată cu manifestarea spiritului rațional socratic care a distrus principiile omului dionisiac ce urmărea extazul prin beție, concupiscența și alte forme de manifestări extatice obținute prin exacerbarea simțurilor). Nietzsche este considerat un filosof vitalist. El propovăduiește toate virtuțile omului sănătos, ale omului plin de vigoare, ale omului stăpân pe instinctele sale, ale omului care știe să susțină pe umerii săi libertatea. Ca o ironie a celor susținute, Nietzsche
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
Ne-am pierdut încrederea în cultura actuală. Tot ceea ce este, la momentul actual, trebuie distrus, demolat. Trebuie să reîncepem actul creaței pornind de la o "tabula rasa". La Cabaret Voltaire, noi vrem să zguduim ideile, opinia publică, educația, instituțiile, muzeele, bunul simț așa cum este el definit la momentul actual, pe scurt, tot ceea ce ține de vechea ordine.”" Astfel, manifestul dadaist a fost publicat într-un prim și singur număr al revistei Cabaret Voltaire. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susțin că
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
au origine vegetală, fiind sculptați din lemnul a doi copaci de către zeii Odin, Hoenir/Vili și Lodur/Ve. Numele primilor oameni au fost Ask ("frasin") și Embla("ulm"). Odin le-a dat viață, Hoenir le-a oferit rațiune, iar Lodur simțuri și caracter antropomorf. După creația lumii și a omului au apărut și alți zei cum ar fi Sunna (Sol), zeița soarelui, fiica lui Mundilfari și soția lui Glen. În fiecare zi Sunna parcurge un drum pe cer în caleașca trasă
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]