20,995 matches
-
1951 - "Bustul lui Mark Twain" din Parcul Herăstrău, București (piatră artificială). 1953 - "Poștașul" în holul postei din Oradea. 1954 - Relief cu tema sportivă, în holul gării Arad (piatră artificială). 1956 - "Gheorghe Doja" Minist.Bucuresti 1,8 m. 1957 - Relieful de la bazinul acoperit din Oradea în colaborare cu un grup de artiști din Oradea și București (ceramică policromă) 1960 - Bustul lui Iosif Vulcan în fața Muzeului Memorial din Oradea (marmură) 1962 - Bustul lui George Enescu de la Băile Felix (marmură) 1963 - Reliefurile de la Policlinica
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]
-
Râul Șomuzul Mic este unul afluent al râului Siret. Bazinul hidrografic Șomuzul Mic se află situat în partea centrală a Podișului Sucevei, subunitatea celui mai întins reprezentativ podiș al României ( Podișul Moldovei). De o formă apropiată cu a unui arc de cerc, cu deschiderea spre râul Suceava se întinde pe
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
E.Poziția centrală în cadrul Podișului Sucevei conferă particularități ce se reflectă în condițiile fizico-geografice medii ale acestei unități deluroase de relief, clima, hidrografie, vegetație și soluri. Situat, longitudinal, aproximativ la distanțe egale de flișul Carpaților Orientali și depresiunea Jijia - Bahlui, bazinul hidrografic Șomuzul Mic înregistrează în carcteristicile fizico-geografice de ansamblu și de amănunt, trecerea de la domeniul muntos forestier la cel de câmpie deluroasa, stepică. Limitele sale, bine evidențiate, corespund cumpenelor de ape care îl despart de bazinele hidrografice ale râurilor Suceava
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
și depresiunea Jijia - Bahlui, bazinul hidrografic Șomuzul Mic înregistrează în carcteristicile fizico-geografice de ansamblu și de amănunt, trecerea de la domeniul muntos forestier la cel de câmpie deluroasa, stepică. Limitele sale, bine evidențiate, corespund cumpenelor de ape care îl despart de bazinele hidrografice ale râurilor Suceava și Șomuzul Mare. Cumpănă de ape dintre bazinul Șomuzul Mic și bazinul Sucevei se desfasoara începând de pe culmea dealului Tătăraș, trece prin S-V satului Ipotești, urmărește culmea dealului Rediu, intersectează partea sud-vestică a satului Bosanci
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
de ansamblu și de amănunt, trecerea de la domeniul muntos forestier la cel de câmpie deluroasa, stepică. Limitele sale, bine evidențiate, corespund cumpenelor de ape care îl despart de bazinele hidrografice ale râurilor Suceava și Șomuzul Mare. Cumpănă de ape dintre bazinul Șomuzul Mic și bazinul Sucevei se desfasoara începând de pe culmea dealului Tătăraș, trece prin S-V satului Ipotești, urmărește culmea dealului Rediu, intersectează partea sud-vestică a satului Bosanci, apoi se continuă de-a lungul culmilor Hârtop, traversează dealurile Cornul Mesteacănului
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
amănunt, trecerea de la domeniul muntos forestier la cel de câmpie deluroasa, stepică. Limitele sale, bine evidențiate, corespund cumpenelor de ape care îl despart de bazinele hidrografice ale râurilor Suceava și Șomuzul Mare. Cumpănă de ape dintre bazinul Șomuzul Mic și bazinul Sucevei se desfasoara începând de pe culmea dealului Tătăraș, trece prin S-V satului Ipotești, urmărește culmea dealului Rediu, intersectează partea sud-vestică a satului Bosanci, apoi se continuă de-a lungul culmilor Hârtop, traversează dealurile Cornul Mesteacănului, Vulturești, Runc și Bucșa
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
dealului Rediu, intersectează partea sud-vestică a satului Bosanci, apoi se continuă de-a lungul culmilor Hârtop, traversează dealurile Cornul Mesteacănului, Vulturești, Runc și Bucșa și se încheie la confluenta cu Șiretul. Spre vest și sud unde intra în contact cu bazinul Șomuzul Mare, cumpănă de ape urmărește culmea dealului Bursuci, apoi se continuă pe culmile Căldărușii, Crucii, Humăria, Corbului și Pietrelor. De aici se răsucește către est-sud-est trecând prin nordul localităților Hârtop și Preutești. Mai departe intersectează părțile nordice ale dealurilor
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
De aici se răsucește către est-sud-est trecând prin nordul localităților Hârtop și Preutești. Mai departe intersectează părțile nordice ale dealurilor Fântânele, Harbuz, Rotundă, trece prin nordul satului Corni și se termină la gură de vărsare a Șomuzului Mic în Siret. Bazinul hidrografic al Șomuzului Mic se integrează armonios în peisajul de ansamblu al Podișului Sucevei, individualizându-se prin trăsături fizico-geografice ce-l detașează de regiunile înconjurătoare. Din punct de vedere morfometric, altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 357m, depășind cu
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
vărsare a Șomuzului Mic în Siret. Bazinul hidrografic al Șomuzului Mic se integrează armonios în peisajul de ansamblu al Podișului Sucevei, individualizându-se prin trăsături fizico-geografice ce-l detașează de regiunile înconjurătoare. Din punct de vedere morfometric, altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 357m, depășind cu puțin înălțimea medie a Podișului Sucevei, care a fost apreciată la 342m.( A.Roșu 1973).Regiunea studiată este traversata de la sud-est spre est de șoseaua județeană D.J. 208 C, care are o lungime de
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
leagă satele din comuna Vulturești cu orașul Fălticeni și Suceava, reședință județului, sunt în mare parte asfaltate dar există și porțiuni pietruite. Distanță față de orașul Fălticeni a localității Pleșești este de 18 Km.În ceea ce privește presiunea umană asupra teritoriulul studiat, din bazinul hidrografic al Șomuzului Mic fac parte următoarele localități sau părți ale acestora: sud vestul satului Ipotești,sud-vestul satului Bosanci, comuna Vulturești cu toate satele aflate în componență să (Hreațca, Pleșesti, Jacota, Vulturești,Merești,Giurgești, Valea Glodului, Osoi) și nordul satului
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
părți ale acestora: sud vestul satului Ipotești,sud-vestul satului Bosanci, comuna Vulturești cu toate satele aflate în componență să (Hreațca, Pleșesti, Jacota, Vulturești,Merești,Giurgești, Valea Glodului, Osoi) și nordul satului Rotundă aflat sub administrația mai noului oraș Liteni. În bazinul hidrografic există risc de inundații, în special pe cursul mijlociu și inferior al râulul Șomuzul Mic. Astfel de inundații s-au produs în urma ploilor abundente din anii 1970-1971, 2008 și chiar 2010, când au fost afectate mai multe gospodării și
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
(uzb. "Sirdaryo"; kazah. "Сырдарья"; tadj. "Сирдарё"; în perioada antică gr. "Jaxartes") este cel mai lung râu din Asia Centrală, cu o lungime de 2212 km. Bazinul său are o suprafață de 150.000 km, ce include așa țări, precum Uzbekistan, Tadjikistan, Kazahstan. Fluviul ia naștere în munții Tien Shan din Uzbekistanul de est, prin unirea (confluența) râurilor Narâna (izvorăște pe teritoriul Kârghâzstanului având 807 km lungime
Sîrdaria () [Corola-website/Science/308114_a_309443]
-
contur s-a amenajat o bază turistică a orașului Onești, pe o platformă la cota coronamentului, ceea ce a modificat alcătuirea inițială a digului ca descărcător fuzibil. În noaptea de 28-29 iulie 1991, după o zi senină și fără precipitații, în bazinul râului Tazlău au căzut precipitații torențiale, cu caracter excepțional. Ploile torențiale care au căzut în 28-29 iulie 1991 în Carpații Orientali, în Subcarpații Moldovei și ai Curburii au provocat o undă de viitură pe râul Tazlău (județul Bacău), de circa
Barajul Belci () [Corola-website/Science/308140_a_309469]
-
98 milioane metri cubi. Adâncimea maximă a lacului este de 64,7 m, la baza construcției. Prin execuția barajului de la Poiana Uzului s-a creat o acumulare de 90 mil m³ necesară satisfacerii cerințelor de apă din zonele industriale ale bazinului râulului Trotuș și a municipiului Bacău. În afara barajului s-a executat o stație de tratare a apei, 50 km de conducte de Ø=800 - 1000 mm, până la Bacău și a unei centrale hidroelectrice. Sunt asigurate 1,5 m³/sec apă
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
fundate primul pe o rocă mai slabă, iar cel de al doilea pe o rocă foarte bună, sunt amplasate aparatele de măsură și control. La piciorul aval al ploturilor deversante 19, 20 și 21 este amenajat disipatorul de energie, un bazin de 43 m lățime, 70 lungime și 11 m înălțime, dimensiuni stabilite pe baza încercărilor de laborator. Plotul tip, din beton simplu, este alcătuit dintr-o ciupercă poligonală de 15 m lățime, înclinată în elevație cu o pantă de 1
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
și restaurantele din Parcul Olimpic și zonele publice au fost interzise fumătorilor. Parcul Olimpic Soci a fost construit pe coasta Mării Negre de-a lungul Văii Imeretin, la aproximativ 4 km de granița cu Georgia. Locațiile au fost construite în jurul unui bazin de apă deschis pe care a fost construit „Medals Plaza” iar terasele din apropiere se află la o distanță de doar câțiva zeci de metri. Printre noile locații de desfășurare se numără: <br>
Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/308190_a_309519]
-
a fost o operațiune a Armatei Roșii pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial din decembrie 1942 - februarie 1943, care a fost preludiul luptelor din nordul Caucazului și din bazinul râului Doneț. Succesul Operațiunii Uranus, lansată pe 19 noiembrie 1942, a dus la prinderea în capcană la Stalingrad a 300.000 de militari ai Axei de sub comanda lui Friedrich Paulus. Pentru a exploata această reușită, STAVKA (Marele Cartier General Sovietic
Operațiunea Saturn () [Corola-website/Science/307592_a_308921]
-
s-a născut în anul 1899 în satul Nedai din raionul Krivoirog (astăzi în Ucraina), în familia unui țăran. A absolvit studiile elementare la Școala parohială din satul natal în anul 1912. A lucrat apoi ca miner în minele din bazinul Niprului al Regiunii Ekaterinoslav. În octombrie 1918, s-a înscris ca voluntar în Armata Muncitorilor și Țăranilor ("Armata Roșie") în formațiunile conduse de Savenko și Krasnovgard din Krivoi Rog, făcând parte apoi din grupările paramilitare sovietice care au luptat pe
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
profilele, coloanele din biserică cât și frescele și le-a dus la Mănăstirea Cernica, într-un depozit, pentru a fi protejate, considerând că până la urmă biserica va fi refăcută. Elena Ceaușescu a dorit ca în locul bisericii să se facă un bazin. Roguski a trebuit să o mintă că dacă face un bazin se inundă subsolul palatului. Astfel a putut păstra intactă fundația bisericii și a salvat forma sa inițială, pentru o eventuală reconstrucție ulterioară. În vremea mandatului președintelui Ion Iliescu, între
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
la Mănăstirea Cernica, într-un depozit, pentru a fi protejate, considerând că până la urmă biserica va fi refăcută. Elena Ceaușescu a dorit ca în locul bisericii să se facă un bazin. Roguski a trebuit să o mintă că dacă face un bazin se inundă subsolul palatului. Astfel a putut păstra intactă fundația bisericii și a salvat forma sa inițială, pentru o eventuală reconstrucție ulterioară. În vremea mandatului președintelui Ion Iliescu, între 2003 și 2004, biserica fostei mănăstiri a fost partial rezidita. La
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
Izvekov al Moscovei, Diodor al Ierusalimului și Dimitrios al Constantinopolului, precum și de alți numeroși ierarhi din Biserica Ortodoxă, dar și de alți reprezentanți ai Bisericilor creștine. În anul 1985 pe locul altarului fostei biserici de lemn a fost amenajat un bazin, pe locul Sfintei Mese fiind amplasată statuia unui înger ținând în brațe o cruce. În secolul al XX-lea au păstorit aici ca starețe: Începând din anul 2002, stareță a mănăstirii este maica stavroforă Iosefina Giosanu, sora episcopului Ioachim Giosanu
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
electrocasnice, fabrici de ciment și chimice, etc. Pe apele golfului Izmit și în port, mulțime de nave cu carene albe, negre, sau roșii par interesate de ce se întâmplă pe țărmuri. Golful "Izmit" este un golf îngust și prelung al vastului bazin de prăbușire al Mării Marmara. El pătrunde adânc în uscatul Anatoliei. Orașul Izmit îmbracă partea extrem răsăriteană a golfului cu același nume. Poziționarea lui în aria de radiație a metropolei Istanbul și deschiderea la mare i-au asigurat condiții optime
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
faliei seismice nord-anatoliene, falie de-a lungul căreia plăcile tectonice lucrează continuu, făcând scoarța terestră extrem de nesigură și periculoasă. Este aceeași falie care face din Istanbul metropola cea mai nesigură seismic din lume și care se prelinge spre apus până în bazinul egeean. Amenințarea s-a transformat în realitate de foarte multe ori. Chiar de foarte curând, în zorii zilei de 17 august 1999, orașul a fost zguduit de un cutremur devastator. A răpit viața a 17.118 locuitori și a lăsat
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
sau piatră până pe la anul 1850. În această perioadă, fiecare trib își are dialectul său. Lexicul continuă să se dezvolte prin împrumuturi turcești, din domeniul vestimentației, al agriculturii, al viticulturii etc. La sfârșitul secolului al IX-lea, ungurii pătrund în bazinul Carpaților, unde își întemeiază primul stat propriu. Limba lor începe să fie influențată de limbile noilor vecini. În anul 1000, ungurii se creștinează în ritul catolic și se înființează regatul Ungariei. Începe cultura scrisă, în limba latină, dar primul text
Istoria limbii maghiare () [Corola-website/Science/307776_a_309105]
-
Băi, Călinești-Oaș, Lechința, Coca, Dumbrava, Târșolț, Aliceni, Trip Băi, Boinești, Bixad, Cămârzana, Bătarci, Târna Mare și Negrești-Oaș (oraș). Depresiunea Oaș prezintă altitudini maxime de 400-500 m. Localitățile sunt așezate dealungul văilor ce străbat Țară Oașului. În partea de nord este bazinul Lechincioarei care cuprinde Valea Mare, Valea Semănăturii și Valea Lechincioarei. În partea de sud Țară Oașului este străbătuta de răul Tur și afluenții Alb și Rău. Închisă de Carpați la nord, est și sud, depresiunea Oaș prezintă o importanță a
Țara Oașului () [Corola-website/Science/306511_a_307840]