19,061 matches
-
fauna sălbatică specifice sud-vestului Apusenilor. Acesta dispune de un habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestică"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), salba moale ("Euonymus europaeus"); Ierburi și flori: colțișor ("Dentaria bulbifera"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), leurda brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ("Allium ursinum"), vinarița ("Asperula odorata"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), talpa-ursului ("Acanthus longifolius"), sânzienă roșie ("Galium purpureum
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), talpa-ursului ("Acanthus longifolius"), sânzienă roșie ("Galium purpureum"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), crin de pădure ("Linum uninerve"), moșmon ("Micromeria pulegium"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), brei ("Mercurialis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Tufărișuri alpine și boreale"; "Vegetație lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane"; "Pajiști calcifile alpine și subalpine"; "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros"; "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin"; "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane"; "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), zada ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), arin de munte
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus"), cărăbuș ("Cărăbuș variolosus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), gândac de apă ("Rhysodes sulcatus") și două specii de fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru) și "Gortyna borelii lunata". Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
tei argintiu ("Tilia tomentosa"), mesteacăn ("Betula nana"), cireș-păsăresc ("Prunus avium"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), laptele câinelui ("Euphorbia cyparissias"), pâștița galbenă ("Anemone ranunculoides"), viorea ("Scilla bifolia"), piperul lupului ("Asarum europaeum"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), dumbăț
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), laptele câinelui ("Euphorbia cyparissias"), pâștița galbenă ("Anemone ranunculoides"), viorea ("Scilla bifolia"), piperul lupului ("Asarum europaeum"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănarița ("Cynosorus cristatus"), sulițica ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera"), iarbă vântului ("Nardus strictă") sau păiușuri din speciile "Festuca strictă", "Festuca ruoicola" și "Festuca valesiaca". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice); astfel:
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus, cu o denumire mai veche "Lacerta taurica") numită la noi și șopârlă de stepă, șopârlă verde de stepă, șopârlă dobrogeană, șopârlă dobrogeană de stepă, șopârlă taurică, șopârlă de Crimeea este o șopârlă endemică balcanică din familia lacertide ("Lacertidae
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
externe ale abdomenului albastre cu pete negre. Partea inferioară a capului albă. La femele, coloritul verde este înlocuit adesea prin cafeniu-pământiu; capul cafeniu (uneori verzui) cu sau fără puncte negre; partea inferioară a corpului albă, cu reflexe roșietice. Șopârla de iarbă trăiește în vestul României pe terenuri înierbate nisipoase, pe dune și pe porțiuni pietroase. În Muntenia și Dobrogea, se întâlnește în special pe terenurile înierbate, la liziera pădurilor și în rariști, pe marginea culturilor și chiar în interiorul lor; mai rar
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin" și "Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii faunistice (mamifere mari și mici, păsări, amfibieni, reptile, pești, insecte
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), arbusti (alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc negru ("Sambucus nigra"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus fruticosus"); ierburi și flori; printre care se află câteva elemente (soiuri) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 . La nivelul ierburilor vegetează o gamă diversă de rarități floristice ; astfel: crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), turița
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Cornus mas"), soc negru ("Sambucus nigra"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus fruticosus"); ierburi și flori; printre care se află câteva elemente (soiuri) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 . La nivelul ierburilor vegetează o gamă diversă de rarități floristice ; astfel: crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), zăvăcustă
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase; Pajiști de altitudine joasă; Pajiști aluviale din Cnidion dubii; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație de Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention; Depresiuni umede
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândaci )din speciile "Eurydema fieberi" și "Sternodontus obtusus"), fluturele maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar"), fluturașul albastru cu puncte negre ("Maculinea teleius"). În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), stânjenelul de nisip ("Iris humilis ssp. arenaria"), dediței ("Pulsatilla pratensis
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Platanthera bifolia"), orhidee ("Platanthera chlorantha"), broscăriță ("Potamogeton acutifolius"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: jugastru ("Acer campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop alb ("Populus alba"), plop negru ("Populus
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
3 voturi au celelalte federații naționale sportive olimpice, care nu au participat la trei dintre ultimele șase ediții ale Jocurilor Olimpice: FR Badminton, FR Baschet, FR Golf, FR Ecvestră, FR Fotbal, FR Gimnastică Ritmică, FR Hochei pe Gheață, FR Hochei pe Iarbă, FR Polo, FR Taekwondo WTF, FR Tir cu Arcul, FR Volei, FR Yachting, FR Rugby, FR Triatlon. c) valoare nominală 2 voturi au federațiile naționale sportive neolimpice, recunoscute de CIO: FR Aeronautică, FR Alpinism și Escaladă, FR Arte Marțiale, FR
Gabriela Szabo și Mihai Covaliu în luptă pentru șefia Comitetului Olimpic și Sportiv Român by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105240_a_106532]
-
Simona Halep s-a calificat în optimile turneului pe iarbă de la Wimbledon, al treilea de Mare Șlem al anului, după ce a dispus, sâmbătă, de olandeza Kiki Bertens cu 6-4, 6-3. SETUL 2: SIMONA HALEP - KIKI BERTENS LIVE SCORE 6 - 3 Simona Halep câștigă meciul și se califică în optimile turneului
SIMONA HALEP - KIKI BERTENS LIVE SCORE la Wimbledon () [Corola-website/Journalistic/105290_a_106582]
-
2), 6-2. Kiki Bertens a învins în 2012, în semifinale la Fes (Maroc, WTA), cu 6-3, 6-4. SIMONA HALEP - KIKI BERTENS LIVE SCORE la Wimbledon. Joi, Simona Halep s-a calificat fără probleme în runda a treia a turneului pe iarbă de la Wimbledon, al treilea de Mare Șlem al anului, după ce a dispus de italianca Francesca Schiavone cu 6-1, 6-1, în 65 de minute. SIMONA HALEP - KIKI BERTENS LIVE SCORE la Wimbledon. Simona Halep, a cincea favorită a turneului, a dominat
SIMONA HALEP - KIKI BERTENS LIVE SCORE la Wimbledon () [Corola-website/Journalistic/105290_a_106582]
-
40 WTA), Simona Halep va evolua în turul II împotriva învingătoarei dintre Anastasija Sevastova (67 WTA, Letonia) și Francesca Schiavone (Italia, 111 WTA). SIMONA HALEP - KAROLINA SCHMIEDLOVA LIVE SCORE la WIMBLEDON. "Nu e ușor să faci tranziția de la zgură la iarbă. Îmi plac ambele suprafețe și am avut performanțe bune pe ele. De-abia aștept să înceapă turneul și să mă concentrez pe ce am de făcut pe iarbă, pentru că este un joc diferit. Prima oară când am venit aici am
SIMONA HALEP - KAROLINA SCHMIEDLOVA LIVE SCORE la WIMBLEDON by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105293_a_106585]
-
SCORE la WIMBLEDON. "Nu e ușor să faci tranziția de la zgură la iarbă. Îmi plac ambele suprafețe și am avut performanțe bune pe ele. De-abia aștept să înceapă turneul și să mă concentrez pe ce am de făcut pe iarbă, pentru că este un joc diferit. Prima oară când am venit aici am avut mari emoții. E diferit și sper să câștig câteva meciuri aici", a spus Simona Halep înaintea turneului. SIMONA HALEP - KAROLINA SCHMIEDLOVA LIVE SCORE la WIMBLEDON. Rămâneți pe
SIMONA HALEP - KAROLINA SCHMIEDLOVA LIVE SCORE la WIMBLEDON by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105293_a_106585]
-
ani, 38 WTA) o conducea acum pe Halep cu 3-2 la meciurile directe. Prima victorie a româncei data din 2012, în sferturi, la Bruxelles, pe zgură, 0-6, 6-4, 6-3. Cibulkova s-a impus în 2011 în primul tur la s-Hertogenbosch (iarbă), cu 6-3, 6-0, în 2013 la Indian Wells, 7-5, 7-6 (3), în turul al doilea, și în 2014, în sferturi la Australian Open, cu 6-3, 6-0, ultimele două pe hard. Până în finală, jucătoarea constănțeană a trecut de Misaki Doi (Japonia
SIMONA HALEP - DOMINIKA CIBULKOVA LIVE TEXT în FINALA la MADRID by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105324_a_106616]
-
meciurile directe. Singura victorie a româncei datează din 2012, în sferturi, la Bruxelles, pe zgură, 0-6, 6-4, 6-3. SIMONA HALEP - DOMINIKA CIBULKOVA LIVE TEXT în FINALA la MADRID. Dominika Cibulkova s-a impus în 2011 în primul tur la s-Hertogenbosch (iarbă), cu 6-3, 6-0, în 2013 la Indian Wells, 7-5, 7-6 (3), în turul al doilea, și în 2014, în sferturi la Australian Open, cu 6-3, 6-0, ultimele două pe hard. SIMONA HALEP - DOMINIKA CIBULKOVA LIVE TEXT în FINALA la MADRID
SIMONA HALEP - DOMINIKA CIBULKOVA LIVE TEXT în FINALA la MADRID by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105324_a_106616]
-
ei. Așa a murit - exclama liric Lamartine în Istoria Girondinilor - această regină lejeră în prosperitate, sublimă în dezastru și neînfricată pe eșafod”. La Cimitirul Madeleine, unde trupul ei decapitat a fost aruncat peste alte cadavre, Maria-Antoaneta a rămas trântită în iarbă de la 16 octombrie până la 1 noiembrie, când un gropar a azvârlit peste ea câteva lopeți de pământ la repezeală. Îngroparea a costat statul mai puțin de doi dolari...
Cum a murit Maria Antoaneta - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102329_a_103621]