19,631 matches
-
Ferate �l considerau �nc? pe Carol ca fiind regele lor. Ei au asigurat trecerea trenului �n Iugoslavia sub grindină de gloan? e ale legionarilor. La 6 septembrie 1940, chiar �n ziua �n care Carol ? i cortegiul s? u p? r? seau Rom�nia, armata maghiar? a intrat �n Transilvania, �nt�mpinat? de manifest? rile de bucurie ale populă? iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iugoslavia sub grindină de gloan? e ale legionarilor. La 6 septembrie 1940, chiar �n ziua �n care Carol ? i cortegiul s? u p? r? seau Rom�nia, armata maghiar? a intrat �n Transilvania, �nt�mpinat? de manifest? rile de bucurie ale populă? iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea reformei agrare f? cut? de rom�ni. Pe m? sur? ce armata rom�n? se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Codreanu. Dar de ce Madgearu, dup? aceea? Din cauza atitudinii lui anterioare ostil? Legiunii, a amenin?? rilor reciproce ? i a contraamenin?? torilor. Amenin?? rile legionarilor trebuia acum s? fie puse �n aplicare. Legiunea era �mpotriva lui Madgearu ? i din cauza originii lui (presupus) maghiare 28. La doar c�teva zile dup? venirea la putere a legionarilor, Bucure? țiul f? cuse o �ntoarcere de aproape 180 de grade. Politică extern? nu avea alt? alternativ? dec�ț adoptarea total? a liniei germano? italiene. Acestea erau, �n viziunea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceea au urmat Stalin ? i Hitler. Iorga era �n primul ? i �n ultimul r�nd rom�n. Acord�ndu? le ungurilor drepturi istorice ? i organice, el trecea cu vederea (relativ la noile frontiere vestice ale Rom�niei) �ncorporarea unor numeroase populă? îi de etnie maghiar? care ar fi putut foarte u? or s? plece �n Ungaria. El ignoră propriul principiu: �Fiecare na? iune pentru ea �ns?? i, pe teritoriul pe care tr? ie? te ea�. Din p? cate, majoritatea ungurilor tr? iau departe de grani?? , amestecă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�ne? ți s?? i fac? s? se r? zg�ndeasc?. Chiar ? i �n anii �20, el trata dezna? ionalizarea secuilor cu u? urin?? , �ntr? un mod nelini? titor. Numai c? impresionantă economie �nt�rzia s??? i fac? apari? ia. Minoritatea maghiar? (�ncurajat? de Ungaria) respingea statu-quo? ul, iar Iorga, o dat? cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dur?. El nu protesta �mpotriva �ncerc? rilor de rom�nizate prin educa? ie ? i pretindea testul h�rtiei de turnesol: loialitatea ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iile dintre popoarele rom�n ? i s�rb, Antonescu a refuzat ferm oferta 25 �n cadrul coresponden? ei, exist? un document provenit de la Ministerul de Interne al Ungariei, ar? ț�ndu-l pe Vasile Goldi? ca fiind destul de cooperant cu autorit?? ile maghiare �n timpul r? zboiului. BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 281, doc. 149. Politicienii �? i fac dosare unul altuia. Supunerea ? i cooperarea murdar? a lui Vasile Goldi? cu ungurii cum reies ele din aceste documente, contrasteaz? cu vorbele rostite de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Adunare, �n timp ce se discuta problema drepturilor egale ale evreilor. O via?? de om... , vol. III, p. 36 103�Partidul Comunist aflat �n ilegalitate nu prezenta nici o atrac? ie pentru evrei ? i (�ntr-o m? sur? ? i mai mic?) pentru tineretul maghiar 104 O via?? de om... , vol. III, pp. 204-207 105�Zelea Codreanu, op. cît. , pp. 75-78. Proteste �mpotriva competi? iei intelectului evreiesc nu existau numai �n Rom�nia. Pu? ine din colegiile Ligii Iederei (Ivy League) men? ineau o cot? (un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evite blestemul sordid al Legiunii (Mircea Eliade: Memoires ÎI: Leș moissons du solstice, Paris, 1988, passim) 224�Memorii, vol. IV, p. 180 225�O via?? de om... , vol. III, p. 8 226�Doamna Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor 227�Un ziar maghiar din Transilvania (�Brass�i Lapok� din 2 mai 1924) a atacat violent cartea lui Iorga. Ziarul nu putea �n? elege cum naiba de i-au �ncredin? at nem? îi lui Iorga o asemenea sarcin?. Ungaria este o ? ar? occidental? , nu balcanic?; prin urmare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai 1924) a atacat violent cartea lui Iorga. Ziarul nu putea �n? elege cum naiba de i-au �ncredin? at nem? îi lui Iorga o asemenea sarcin?. Ungaria este o ? ar? occidental? , nu balcanic?; prin urmare, Iorga nu poate �n? elege istoria poporului maghiar! Autorul articolului �? i bate joc de inexactit?? ile minore (s�nt citate c�teva zeci); urmeaz? o recenzie a altor publică? îi ale lui Iorga. Istoria lui Otoman? nu este apreciat? pozitiv, materialele mai bune ap? r�nd �n limba german? �naintea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
este apreciat? pozitiv, materialele mai bune ap? r�nd �n limba german? �naintea lui. Iorga ar trebui s? recunoasc? faptul c? Ungaria apar? ine Occidentului ? i c? ea nu este artificial francez? că Bucure? țiul. Iorga nu �n? elegea deloc istoria poporului maghiar. El face propagand? , nu scrie istorie, operă lui este o oper? de politician, nu de istoric. ?i, că nu cumva s? uit? m, profesorul Tille, editorul lucr? rîi Weltgeschichte a lui Helmolt, �l consideră pe Iorga �un tr? d?tor ? i un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mare! � Iorga, Credin? a mea, Bucure? ți, 1931, p. 169. Gheorghe Br? tianu, de? i apar? inea Noii ? coli, voia s? -l sprijine pe Iorga, dar n-a putut s? o fac? din cauza acestei controverse savante. Descendentul uneia dintre familiile aristocratice maghiare din Transilvania, episcopul de Albă Iulia, Contele K�roly Majl�th, i-a trimis ? i el salut? ri lui Iorga. BARSR, Coresp. lui N. Iorga, vol. 369, doc. 156 53�Iorga, Credin? a mea, pp. 81, 99, 125 54�R.�W.�Seton-Watson (pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era vinovatul de �nc? lcarea promisiunilor lui Iorga fă?? de minorit?? i. Dar ungurii ardeleni l-au �nvinuit pe Iorga. A?a cum scria unul dintre ace? tia, �n timpul administra? iei Iorga, nu a fost permis? tip? rirea nici unui manual �n limba maghiar?. L�jos G�ldi, Iorga, �Magyar Sz�mle�, nr. 40, pp. 40-47 63�Memorii, vol. VI, p. 91 64�Iorga ? i-a reluat practic cursurile a doua zi dup? ce fusese numit prim-ministru. Memorii, vol. VI, pp. 89 ? i 401
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
P. Mutafciev. Vezi Mutafciev, Bulgars et Roumains dans l'histoire des pays danubiens, Sofia, 1932 211�Dom�novszky (op. cît. , pp. 82-83) sus? ine c? jude? ele Albă, Turda, Some? ? i Cluj erau �nc? la sf�r? ițul Evului Mediu �aproape �n �ntregime� maghiare, ceea ce pare ciudat, �ntruc�ț zona această eră calea pretinsei �infiltr? ri� a rom�nilor. Dom�novszky ignor? bastionul rom�nesc din Mun? îi Apuseni pe care �l �nconjoar? aceste jude? e 212�Van Loon, op. cît. , p. 370 213��Neamul rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ek k�z�tț levo gy�l�k�d�s �llen, magyarok es rom�nok, Bucure? ți, 1940 215�Iorga, Hotare ? i spa? îi na? ionale, V? lenii de Munte, 1938, pp. 105-107 216�Familia Iorga c? tre autor 217 Iorga, �n lupt? cu absurdul revizionism maghiar, Oradea-Mare, 1930 1�La declan? area celui de al Doilea R? zboi Mondial, Iorga scria c? dup? cuno? țin? ele lui de istorie, �este sigur c? nu tehnologia va decide rezolvarea situa? iei, ci inteligen? a, coducerea ? i entuziasmul pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politici pentru romi, de la un sistem politic la altul. În final, vor fi enumerate principalele provocări În ceea ce privește politicile publice pentru romi. Odată cu prăbușirea regimului comunist În România, au ieșit la suprafață și problemele reale ale minorităților naționale, În special cea maghiară și cea romă. Situația romilor, atât la nivel european, cât și la nivel național, a suscitat un interes crescut, datorită problemelor grave cu care se confruntă acest grup etnic. La nivelul opiniei publice din România, se consideră că romii constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ca acesta să cuprindă și alte angajamente. Se pare că răspunsul i-a satisfăcut pe parlamentari, pentru că nu au mai pus alte întrebări pe această temă. Al treilea deputat a fost interesat de "riscurile sistematizării rurale pentru minoritățile germană și maghiară". S-a arătat preocupat de absența unor publicații ale minorităților naționale. De asemenea, spunea el, producția românească este destinată exportului și nu mai rămâne nimic pentru populație. În răspunsul meu, am reluat principalele idei din cuvântul introductiv. În legătură cu activitățile editoriale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din cuvântul introductiv. În legătură cu activitățile editoriale, publicațiile și viața culturală, am precizat că în anul anterior (1988 n.n.), în afara manualelor școlare, se publicaseră cel puțin 360 de titluri. Există 52 de ziare și periodice, din care 32 sunt în limba maghiară și 8 în limba germană. Tirajul lor global 100 mil. ex. Formații artistice 11.500, inclusiv ale minorităților. Un sfert de milion de artiști amatori. În ce privește limba, în școli se învață în limbile minorităților, în paralel cu limba română. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
500, inclusiv ale minorităților. Un sfert de milion de artiști amatori. În ce privește limba, în școli se învață în limbile minorităților, în paralel cu limba română. În inima Capitalei, se află două licee unul de limbă germană și unul de limbă maghiară. Următorul deputat s-a referit direct la unele critici la adresa României, care își aveau originea în Ungaria. Cum vă explicați aceste critici?, a întrebat el. I-am răspuns că aș putea să îi întorc întrebarea, dar pe fond am spus
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
negociat în condiții foarte grele, România fiind promotoarea depășirii diviziunii Europei. Un deputat francez s-a interesat de modul în care populația este consultată, în legătură cu modernizarea localităților. De asemenea, el a constatat că în Ungaria se află refugiați de etnie maghiară din România. Nu erau întrebări simple și nu puteau fi expediate cu nonșalanță, ca atare, am explicat sistemul de participare la elaborarea și adoptarea unor proiecte, precizând că, dincolo de consultarea populației și a specialiștilor, pot fi, evident, momente de subiectivism
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
relații diplomatice cu Republica Coreea era taxată ca un act de "trădare față de socialism". Interesant este faptul că, tocmai în ziua în care Scânteia publica articolul amintit, în care Ungaria și Republica Coreea erau făcute "praf și pulbere", sportivii români, maghiari și sud-coreeni participau împreună, fără nici un fel de probleme, la a XXIV-a Ediție a Jocurilor Olimpice de Vară de la Seul (17 septembrie 2 octombrie l988). 3. În condițiile în care, în a doua parte a anului 1989, majoritatea țărilor socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aprilie Ce ani prețioși ne-a pierdut regimul Iliescu, întreținînd perfid încordarea cu Ungaria și cu UDMR, se vede și dintr-un simplu interludiu consumat în parlamentul danez. Partidul Reformat care a promovat consecvent o politică de încurajare a minorității maghiare din România și se exprima, nu mai departe decît în 1996, negativ despre noi, iată-l acum, determinat de puternicul lobby maghiar din Danemarca și chiar din Parlament, trecînd la o atitudine pozitivă, exprimată tranșant în forumul legislativ, pe motivul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
simplu interludiu consumat în parlamentul danez. Partidul Reformat care a promovat consecvent o politică de încurajare a minorității maghiare din România și se exprima, nu mai departe decît în 1996, negativ despre noi, iată-l acum, determinat de puternicul lobby maghiar din Danemarca și chiar din Parlament, trecînd la o atitudine pozitivă, exprimată tranșant în forumul legislativ, pe motivul că este în interesul și al Ungariei și al minorității maghiare de la noi, ca România să intre simultan cu vecina ei în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1996, negativ despre noi, iată-l acum, determinat de puternicul lobby maghiar din Danemarca și chiar din Parlament, trecînd la o atitudine pozitivă, exprimată tranșant în forumul legislativ, pe motivul că este în interesul și al Ungariei și al minorității maghiare de la noi, ca România să intre simultan cu vecina ei în NATO. Mare lucru! vor zice cîrtitorii de profesie. Păi, da! Să nu uităm că Olanda asigură anul acesta președinția Uniunii Europene și cuvîntul ei atîrnă greu. E anul summit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asigura menținerea formelor statale respective. Unul dintre deziderate a fost păstrarea independenței - foarte dificil de realizat -, disimulate sau relative, dacă nu chiar totale. Constituirea statelor românești extra-carpatice a fost așadar și o soluție pentru eliberarea comunităților respective de sub presiunea dinastiei maghiare angevine. De aceea, opțiunea politică pentru un alt centru de putere decât cel mai presant și mai apropiat − regatul ungar − nu putea fi, evitând prin ricoșeu Roma, decât Bizanțul. După cum a demonstrat istoriografia de specialitate, această opțiune s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
VI, cât și cea din secolul IX acaparează decisiv teritoriul propriu-zis balcanic, abandonând etnia vlahilor nord-dunăreni și acordându-i astfel șansa să evite slavizarea (Brezeanu, Romanitatea orientală 66-74, 172-95). Dunărea rămâne o graniță pe care o vizează în schimb puterea maghiară și politica de prozelitism a papalității. Deschiderea înspre zona de la sudul și estul Carpaților pornind dinspre malul stâng al Dunării făcea ca acest întreg teritoriu să fie tot mai interesant, mai ales prin redescoperirea lui ca aparținând unei etnii de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]