19,271 matches
-
urbane și sociale ale secolului XX constă în acțiunile din afara acțiunii politice. Acțiunea socială și acțiunea urbană raționalizează asistența, educația și controlul unei populații considerate minore politic. Instaurarea Republicii a III-a nu modifică deloc această situație, cu toate că dă un orizont mai larg acțiunilor de apărare și de protecție a societății, de accedere a tuturor la statutul de cetățean. Henri Bazire, mort în timpul Primului Război Mondial, înainte de a-i putea urma lui Albert de Mun la șefia catolicilor sociali, rezumă acest consens republican
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ei că ar fi interesele lor, pentru a descoperi interdependența acestora cu responsabilitățile lor. "O democrație nu se instituie doar prin speranța de a accede la posturi de conducere, ci prin asumarea, fiecare la nivelul lui, a responsabilităților"243. La orizontul formulei administrației consultative se contura astfel o nouă viziune mitică a dezvoltării democratice: viața asociativă urbană. Preocuparea de a distruge rigiditățile alianței conservatoare dintre prefect și consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sărăcirea celor mai săraci. Crearea masivă de slujbe în domeniul public în anii 1980 a avantajat mai degrabă femeile din clasele mijlocii decât copiii imigrației. Această resursă a permis gospodăriilor aparținând claselor mijlocii să părăsească acea comună defavorizată pentru alte orizonturi. "Primele trei politici publice au amortizat șocul economic pentru clasa mijlocie [...] au folosit în principal "teritoriilor mijlocii", nu sectoarelor celor mai sărace"507. Cum să ocultezi inegalitățile generate de funcționarea serviciilor publice ale statului, mai ales în ceea ce privește școala și sănătatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asupra marilor valori democratice, protejând-o totuși de tentația întoarcerii la diviziuni ideologice învechite. În momentul în care modelul pieței se extinde nu numai la reglarea ansamblului activităților economice, ci se impune ca "model cultural interiorizat de către indivizi", având ca orizont "un model general"561, evaluarea democratică reprezintă una dintre cele mai ambițioase modalități de a reda încrederea în discuțiile cu privire la binele comun. Punerea în discuție a politicilor sociale și urbane trebuie să sensibilizeze indivizii asupra naturii așteptărilor lor și asupra
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
devin mai bogate și mai variate. Ca atare, vor apărea mai mult în epoca modernă decît în vremurile mai vechi și vor fi mai pronunțate, prezentînd mai multe nuanțe și mai numeroase diferențe individuale decît odinioară, cînd viața avea un orizont mai strîmt, cînd imaginea lumii însăși era mai limitată și mai intuitivă și cînd și experiența istorică nu oferea privirii dimensiuni mai mari și posibilități mai bogate. Cu toate acestea, trebuie să ne ferim, desigur, să mărim, în această privință
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din acest cadru, toate străduințele pentru care el este prea îngust, toate contradicțiile ce amenință să-l spargă sînt împiedicate și înăbușite. Apariția unor sentimente totale semnificative presupune nu numai o mare abundență de experiențe și o perspectivă cu largi orizonturi, ci și o autonomie a fiecărui individ, ce face cu putință să aibă loc niște cristalizări speciale, poate singulare, din sentimentele provocate sub influența unor trăiri variate. Dacă ne oprim la perioadele culturale cele mai importante pentru noi, cea antică
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acestei dorințe vii. Destinele ideii independente ce năzuiau să iasă în evidență au reprezentat condițiile a ceea ce a putut stoarce din viață. El a avut foarte intens sentimentul său vital spiritual, în clipa cînd a văzut dispărînd, în fața unor largi orizonturi, îngrădirile pe care vechea imagine despre lume le pusese spiritului și gîndirii. Cum se va vedea mai tîrziu (cf. capitolul IX), genul acesta de sentiment total este cel mai frecvent la marii filosofi. În ce-l privește pe Shakespeare, vom
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în chip firesc, la convingerea că o mare ordine stăpînește printre lucruri, una de care sînt dependente toate evenimentele, chiar și cele care intervin cel mai profund în fericirea și suferința oamenilor. Iar această convingere va oferi un fundal, un orizont, în comparație cu ceea ce apare mic și perisabil, legat de ceea ce satisface interesul oamenilor. Superioritatea este condiționată aici de înțelegere. Dar tocmai fiindcă ceea ce e mărunt, mic și supus dispariției, precum și ceea ce este mare fac parte din coerența legică a existenței, tocmai
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
într-o vegetare pasivă. Mai știm însă că pînă și cele mai mari țeluri nu sînt decît niște verigi în seria valorilor, pe care o putem socoti la fel de puțin încheiată ca și seria cauzală. Scopul ultim pe care îl formează orizontul valoric la care se oprește privirea noastră este, poate, totuși, începutul unei noi serii valorice. În limitare se vede însă măiestria și dacă pomii nu pot crește pînă la cer, statura lor poate fi totuși zveltă și frumoasă. Nu doar
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
obținere a unui proces de gîndire solid să poată fi mereu reluată. Dacă diavolul nu poate fi înțeles în contextul aflat pînă aici, apariția lui neașteptată poate fi eventual un îndemn să ne dăm seama că am lucrat cu un orizont prea îngust. Fundalul intelectual este doar o condiție aparte a humorului. Descoperim aceasta în faptul că chiar unde fundalul în cauză este identic la diferiți indivizi, lucrul acesta nu înseamnă totuși că s-a dezvoltat la toți marel humor. Voi
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
va exista totuși o anumită înrudire între fundalul intelectual și baza (superioritate, noblețe a sentimentului, melancolie, nostalgie, simpatie cf. cap. IV) pe care o presupune humorul. Atît baza aceasta cît și acel fundal călăuzesc sufletul, fiecare în felul său, dincolo de orizontul îngust, în cadrul căruia se desfășoară așa de frecvent viața. (cf. § 13 c și § 23). 33. Humorul ca fidelitate față de realitate Oricît de diverse ar fi lumile de idei ce alcătuiesc fundalul intelectual al marelui humor, ele trebuie să fie totuși
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
întîi, seria valorilor este infinită. Faptul rezultă deja din posibilitatea constantă de muatație; ceea ce la început valorează doar ca mijloc poate căpăta valoare autonomă ca scop și ceea ce se prezenta la început ca scop, eventual ca unul final, ce limita orizontul dorințelor noastre, poate căpăta importanță ca mijloc în vederea unui țel și mai îndepărtat. Dar atunci, cum putem descoperi o valoare fundamentală absolută, pe care să se poată construi o evaluare concluzivă? Și este oare indiscutabil că toate valorile individuale vor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vedere al pămîntului la seria ideatică ce poate fi construită cînd plecăm de la învîrtirea pămîntului și de la poziția acestuia față de soare. Galilei spunea deja: Elimină pămîntul din gîndire și nu va mai exista nici răsărit, nici apus de soare, nici orizont, nici meridian, nici zi, nici noapte!" Ceea ce pare să fie o limită în gîndire este doar un semn că ea și-a încheiat treaba mult prea devreme. Lucrul este valabil atît pentru seriile de noțiuni valorice, cît și pentru seriile
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că experiența ne este mărginită; dacă ne-am lărgi-o, am vedea ce iluzorii sînt multe dintre soluțiile noastre. J.S. Sneedorff socotea, din contra, că în cazul unei experiențe lărgite, multe dintre problemele noastre actuale ar cădea, fiindcă decurgdoar din orizontul nostru îngust 80. Amîndoi au dreptate și marele humor poate folosi ambele moduri de a privi lucrurile. El glumește atît cu soluțiile, cît și cu enigmele absolute. Și gluma respectivă se întemeiază tocmai pe marea seriozitate cu care marele humor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
spaimă și melancolie. De această formă de disperare ne eliberează marele humor. Și același lucru este valabil și despre cele două forme contradictorii "despre lipsa de infinit a finitudinii" și "despre lipsa de posibilitate a necesității". Pentru că humorul ne arată orizonturi mai largi și prin asta mai multe posibilități decît poate descoperi privirea îngustă căreia atît de ușor i se par închise toate strîtorile88a. Oricît d eprofund a prezentat Kierkegaardaceste contradicții, în formele lor extreme, el ar fi tăgăduit totoși cu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
trebuia să se dezvolte mai tîrziu, ca urmare a felurite transformări istorice și sociale. Trebuie să mai stăruim puțin asupra unei importante schimbări pe tărîm intectual. 42. Influența Renașterii și a criticismului Viața spirituală grecească s-a dezvoltat într-un orizont limitat, atît în ce privește cunoașterea naturii cît și experiența istorică. Contrastul dintre marea coerență a existenței și idealurile omenești mărginite și destinele umane nu s-a putut efirma în mod serios. Existența li se înfățișa ca un întreg închis, ce se
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
trebuie să fie anulate de împrejurarea că ne simțim tot una cu substanța lumii, cu ceea ce rămîne statornic dincolo de toate schimbările, întrucît recunoaștem legătura spiritului nostru cu întreaga natură (De emendatione intellectus). Atunci, ceea ce este mic și inconstant dispare din orizontul nostru și starea sufletească dominantă este bucuria cunoașterii. Este absolut sigur că lui Spinoza nu i-a lipsit interesul pentru individual și specific, mai ales în domeniul vieții psihice. El nu a scris doar cartea întîi și a doua a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a premers noțiunii. Noi am indicat două mari personaje ca reprezentanți a ceea ce conține noțiunea unul în antichitate, iar celălalt la începutul epocii moderne. Humoriștii englezi din secolul al XVIII-lea nu au reprezentat, cum am observat deja, marele humor. Orizontul lor era prea îngust, iar optimismul lor nu îngăduia contradicțiilor vieții să ajungă la o deplină înrîurire. Se mișcau la un nivel burghez neted și cum sentimentul nu avea de învins nici o opoziție și nici o rezistență, se transforma în sentimentalism
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
am observat în Istoria filosofiei moderne (în "Introducerea în cartea a opta"), ei au construit în esență bizuindu-se pe marea renaștere germană din ultima parte a secolului al XVIII-lea (Lessing și Kant, Hamann, Schiller și Goethe), pe lărgirea orizontului spiritual pe care o adusese aceasta și reprezentarea despre caracterul originar și varietatea vieții spirituale, pe care ea o trezise. Pe lîngă asta, o mare însemnătate a avut și faptul că s-au cunoscut diversele orientări spirituale și de idei
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
În concluzie, "degetul" ar fi pentru viitorul viei ceea a fost filoxera pentru trecutul ei. Într-o perioadă în care mulțumită oenologiei nu mai există ani viticoli grei, ci cantități grele de recolte, riscul unei producții standardizate se întrevede la orizont. Această politică de standardizare a dus deja la folosirea generalizată a mașinii de cules, la utilizarea aproape exclusivă a clonelor vegetale și la răspânirea modei actuale a vinurilor din bucăți de lemn163. Mondializarea producției vinicole este fără îndoială un element
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
despre particularitatea revistei „Integral” în peisajul artistic românesc prin distanțarea asumată față de modernism, prin disponibilitatea și deschiderea față de orice experiență poetică nouă. Aici apar primele imagini ale unui urbanism din ce în ce mai agresiv și antimodern (cel puțin pentru modernismul artistic). Orașul geometrizat, orizontul imagistic tehnologizat sfidează tradiționalele reprezentări poetice, descinzând în și dintr-o realitate nemediată, doar pentru a o media după alte formule, cele ale suprarealității. O revistă de a. este și „unu” (1928-1932, 1935), apărută prin eforturile lui Sașa Pană și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Biberi, Eseuri, 154-183; Manolescu, Metamorfozele, 104-106; Piru, Panorama, 114; Mincu, Critice, I, 39-57, II, 165-174; Ștefănescu, Momente, 145-146, 151; Piru, Varia, II, 444-452; Tomuș, Istorie, 117-130; Mircea Eliade, De Zamolxis à Gengis-Khan, Paris, 1970, 225-226; Viorica Nișcov, Temelii folclorice și orizont european în literatura română, îngr. și pref. Ovidiu Papadima, București, 1971, 310-313; Ist. comp. Rom., 189-190; Rotaru, O ist., II, 561-566; Ist. teatr. Rom., III, 172-174, 482-484; Const. Ciopraga, Marginalii la poezia lui Dan Botta, CRC, 1974, 14; Crohmălniceanu, Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
gând și faptă românească”. În „colecția mică” a „Rânduielii”, colecție editorială, A. tipărește în 1936 primele sale broșuri, Naționalismul tineretului și Naționalismul partidelor, de aceeași orientare declarat legionară ca și revista care le găzduia. O altă broșură, anunțată în 1936, Orizontul unei revoluții, a rămas, probabil, doar un proiect. Studiile sale din „Rânduiala”, cele din primul an de apariție mai ales, au un caracter cultural și filosofic preponderent și evidențiază un spirit reflexiv, înclinat spre privirea de sinteză (Gând și cuvânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
economie cu emisii scăzute de GES. Pachetul reprezintă un complex de politici sectoriale privind securitatea energetică prin creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de GES. Obiectivele stabilite la nivelul Uniunii prin acest pachet, pentru orizontul de timp 2020, denumite „obiectivele 20-20-20”, sunt foarte îndrăznețe: reducerea cu 20% a emisiilor de GES în raport cu nivelul din 1990; un procent de 20% din energia generată la nivelul UE să provină din surse regenerabile (eoliană, solară, hidro, biomasă etc.
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
dintre acestea este „Pachetul Energie-schimbări climatice”, care reprezintă un complex de politici sectoriale privind securitatea energetică prin creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de GES. Obiectivele stabilite la nivelul Uniunii prin acest pachet, pentru orizontul de timp 2020, denumite „obiectivele 20-20-20”, sunt foarte îndrăznețe și se referă la: reducerea cu 20% a emisiilor de GES în raport cu nivelul din anul 1990; creșterea la 20% din energia generată la nivelul UE a ponderii energiei provenite din surse
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]