19,624 matches
-
interzisă. După acest episod Lang a fost introdus lui Sam Yasgur, fiul lui Max, cu care s-a pus de acord în legătură cu închirierea terenului. În Bethel organizatorii festivalului au asigurat autoritățile că participanții nu vor depăși 50.000. La o reuniune ce a avut loc cu trei zile înainte evenimentului, organizatorii au simțit că au două opțiuni. O opțiune a fost de a îmbunătăți gardul și securitatea, lucru care ar putea fi putut conduce la violență. A doua opțiune consta în
Festivalul de la Woodstock () [Corola-website/Science/317921_a_319250]
-
Riemanniană pe o mulțime "M", topologia slabă este topologia indusă de următoarea familie de metrice: în care "K" variază peste subseturile compacte ale lui "M". Într-adevăr, deoarece "M" este σ-compact, există o secvență "K" de sebseturi compacte a căror reuniune este "M". Atunci, definim metrica: Folosind funcția exponențială ca metrică Riemannienă pe "M" peste un subset compact din "M", grupul difeomorfic înzestrat cu topologie slabă este local homeomorfic pe spațiul câmpului vectorial "C" . Dacă "r" este finit și mulțimea este
Difeomorfism () [Corola-website/Science/317949_a_319278]
-
1913 s-a căsătorit la Sibiu cu Eugenia Turcu, nepoata lui Ion Codru-Drăgușanu. a desfășurat la Turda, pe lângă activitatea profesională de avocat, o intensă muncă de susținere și de afirmare a vieții românești locale. În anul 1906 reorganizează (în calitate de președinte) “Reuniunea Meseriașilor Români” din Turda, înființată în 1889 de Dr. Ioan Rațiu. A fost membru activ al Despărțământului ASTRA din Turda și al “Societății de Lectură a Femeilor din Turda”. În 1918 a fost numit comisar al orașului Turda și a
Augustin Rațiu () [Corola-website/Science/317980_a_319309]
-
discuta cu generalul Gherăescu modalitatea de intrare a trupelor românești în Turda și Cluj. După Marea Unire din 1918 și-a continuat activitatea de susținere a vieții românești locale. În acest sens se înscriu și preocupările sale de reorganizare a Reuniunii Meseriașilor și Comercianților români din Turda. Pe linie administrativă a ocupat funcția de prim-consult județean al Prefecturii Turda (1923), precum și funcția de primar al orașului. În calitate de decan al Baroului avocaților a fost inițiatorul ridicării statuii dr. Ioan Rațiu, realizată
Augustin Rațiu () [Corola-website/Science/317980_a_319309]
-
valorificat în sistemul organelor afacerilor interne. 1995 Din acest an și pînă în prezent Valeriu Bujor este președinte al Asociației Independente de Criminologie din Republica Moldova. Sub conducerea președintelui Bujor, această primă organizație criminologică va constitui inițiatorul diverselor inițiative criminologice și reuniuni științifice, la a căror realizare va participa, precum și fondatorul primelor instituții cu caracter criminologic: Colegiul de Criminologie (1995) și Universitatea de Criminologie (1998). Exercită pînă în 1998, în calitate de activitate obștească, atribuțiile de director al Colegiului de Criminologie. Colegiul instruia juriști
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
funcționează Laboratorul de criminologie și politică penală. Sub cupola acestei instituții educă o nouă generație de criminologi, organizează o intensă activitate de cercetare științifică, inclusiv criminologică, și de elaborarea a materialelor didactice pe care le editează pe contul instituției, desfășoară reuniuni criminologice, precum și susține, în primii ani, editarea Revistei de criminologie, drept penal și criminalistică. Tot în cadrul acestei instituții va demara, în premieră națională, o serie de cursuri de criminologie. 2001 Activează la Institutul de Filozofie, Sociologie și Drept al Academiei
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
situații de alarmă sau când copilul dorește apropierea fizică. Situațiile de alarmă sunt însoțite de stres emoțional, de exemplu când distanța față de persoana de referință este prea mare, în stări de disconfort, durere sau teamă. Se manifestă de asemenea la reuniunea cu persoana de referință. Apropierea scurtă, contactul vizual sau fizic de scurtă durată de persoana de referință pune capăt în general comportamentului atașant. După aceea copilul se simte în siguranță și de obicei își manifestă curiozitatea(comportament explorator) pentru tot
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
cuprinse între 11 si 18 luni sunt observați în situații apropiate de cele naturale, care conform teoriilor lui Bowlby activează comportamente atât de atașare cât și de explorare. Comportamentul copilului în prezența și în absența mamei precum și reacția lui la reuniunea cu mama după absența acesteia este factorul esențial în studiul tipului de atașament.. Se fac înregistrări video ale comportamentului copilului și se analizează strategiile pe care acesta le adoptă în situațiile de stres provocate de despărțirea de persoana de referință
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
părere că despărțirea pe o durată mai lungă de persoana de referință, este o premiză pentru dezvoltarea patologică a copilului (deprivare psihică). Acesta se referă la perioade de timp de mai multe săptămâni și de cel puțin două luni, Dacă reuniunea cu persoana de referință are loc înainte de această perioadă, dereglările încetează, copilul fiind capabil să recupereze calitativ evoluția pierdută. Și în aceste cazuri însă, există riscul unor anomalii ascunse, care se vor manifesta mai târziu, de exemplu predispoziția pentru depresie
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
veche asociație culturală din Sălaj. În iunie 1919 sediul s-a mutat la Zalău, iar denumirea s-a schimbat în Asociația Învățătorilor Români Sălăjeni. Pe 16 octombrie 1870, la adunarea convocată la Șimleu Silvaniei, se dezbat și se aprobă statutele "Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni", alegându-se totodată și un birou de conducere provizoriu. Statutele sunt trimise, apoi, spre aprobare ministerului de resort, care le retrimite la Șimleu aprobate, cu unele modificari neesențiale, pe data de 12 iunie 1871. Printre cei 17
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
alegându-se totodată și un birou de conducere provizoriu. Statutele sunt trimise, apoi, spre aprobare ministerului de resort, care le retrimite la Șimleu aprobate, cu unele modificari neesențiale, pe data de 12 iunie 1871. Printre cei 17 membrii fondatori ai Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni s-a aflat și preotul Gavril Vaida. Amintim câteva din personalitățile sălăjene marcante, care au fondat reuniunea: Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu, ulterior canonic de Gherla; Vasiliu Pop, canonic de Gherla; marele om politic și mecen Gheorghe Pop
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
retrimite la Șimleu aprobate, cu unele modificari neesențiale, pe data de 12 iunie 1871. Printre cei 17 membrii fondatori ai Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni s-a aflat și preotul Gavril Vaida. Amintim câteva din personalitățile sălăjene marcante, care au fondat reuniunea: Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu, ulterior canonic de Gherla; Vasiliu Pop, canonic de Gherla; marele om politic și mecen Gheorghe Pop de Băsești; Teodor Pop, protopopul Bredului; luptătorul politic sătmărean Vasile Lucaciu, la vremea respectivă profesor de religie și limba română
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
profesor de religie și limba română la gimnaziul superior din Satu Mare; Gavril Trif, la vremea respectivă profesor la preparandia din Zalău; Andrei Cosma, la vremea respectivă pretore al plasei Tășnad, etc. Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
din Zalău; Andrei Cosma, la vremea respectivă pretore al plasei Tășnad, etc. Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales un nou secretar primar al reuniunii, în locul lui Ioan Chitta, în persoana lui Ioan Copos, învățător în Șoimuș. De
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales un nou secretar primar al reuniunii, în locul lui Ioan Chitta, în persoana lui Ioan Copos, învățător în Șoimuș. De asemenea, se alege o comisie, care urma să elaboreze un proiect pentru a se împărți
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales un nou secretar primar al reuniunii, în locul lui Ioan Chitta, în persoana lui Ioan Copos, învățător în Șoimuș. De asemenea, se alege o comisie, care urma să elaboreze un proiect pentru a se împărți filialele în mod corespunzător și să se stabilească activitatea lor, sperându-se
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
Copos, învățător în Șoimuș. De asemenea, se alege o comisie, care urma să elaboreze un proiect pentru a se împărți filialele în mod corespunzător și să se stabilească activitatea lor, sperându-se ca prin această împărțire să se eficientizeze activitatea reuniunii. Cea de-a 32-a adunare generală a "Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni" are loc în Bobota pe 10 august 1902. În funcția de președinte a fost reales vicarul Alimpiu Barboloviciu, vicepreședinte a fost ales Vasile Olteanu, secretar Ioan Hendea, notar
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
comisie, care urma să elaboreze un proiect pentru a se împărți filialele în mod corespunzător și să se stabilească activitatea lor, sperându-se ca prin această împărțire să se eficientizeze activitatea reuniunii. Cea de-a 32-a adunare generală a "Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni" are loc în Bobota pe 10 august 1902. În funcția de președinte a fost reales vicarul Alimpiu Barboloviciu, vicepreședinte a fost ales Vasile Olteanu, secretar Ioan Hendea, notar George Nichita, casier Nicolae Pop, controlor Daniil Graur senior
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
(n. 6 august 1834, Chilioara — d. 10 decembrie 1914, Bocșa, Sălaj) a fost un protopop greco-catolic și vicar, publicist, presedintele la “Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni și “Astra” din Comitatul Sălaj. Tatăl său, Alexandru (1807-19 ianuarie 1869) născut în comuna Crăciunel de lângă Blaj, era prieten cu Vicarul Silvaniei Isidor Alimpiu (1824-1835). Acesta îi face Vicarului o vizită la Șimleu Silvaniei în vara lui
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
1871 a fost ales președintele Despărțământului “Astrei” din Sălaj. În calitate de președinte a organizat două adunări generale la Simleu: prima în 6 august 1878, iar a doua în 6 august 1908. La 15 mai 1874 a fost ales și președinte al “Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni”, funcție pe care a îndeplinit-o timp de 11 ani. Din 1881 a fost membru fondator și membru de încredere al “Reuniunii Femeilor Române Sălăjene”, din 1888 a fost membru fondator și primul președinte al Institutului de
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
doua în 6 august 1908. La 15 mai 1874 a fost ales și președinte al “Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni”, funcție pe care a îndeplinit-o timp de 11 ani. Din 1881 a fost membru fondator și membru de încredere al “Reuniunii Femeilor Române Sălăjene”, din 1888 a fost membru fondator și primul președinte al Institutului de Credit și Economii “Silvana”, membru pe viață al Societății pentru crearea unui fond de teatru românesc. În locuința sa din Simleu s-a hotărât cine
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
și cu alte personalități ale vremii. A colaborat la mai multe publicații: „Sionul Român”, „Amvonul”, „Foaia bisericească, literară și scolastica” etc. Barboloviciu a avut 3 copii : Virgil sub-judecator ; Cornel mașinist; Simion teolog - la Gherla. Soția sa, membră activă în comitetul Reuniunii Femeilor Sălăjene, a decedat la 27 iunie 1896. Pe 19 ianuarie 1914 vicarul Silvaniei se retrage la Bocșa, Sălaj, unde fiul său Simion Barbulovici era preot. Cu această ocazie s-a făcut o ceremonie la casa vicariala din Șimleu Silvaniei
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
a un fost club de fotbal din Timișoara, România. Fondat în 1911, acesta a fost desființat în 1949. Clubul a fost fondat în 1911, sub numele de "Reuniunea de gimnastică a muncitorilor din Timișoara", când a început oficial în campionatul districtual. Culori: roșu-negru. Primul președinte al asociației a fost Sigismund Löbi. Echipa folosită în perioada de dinaintea primului război mondial a fost: Holzer - Reuter I, Drexeler, Reuter II, Tóth
CAM Timișoara () [Corola-website/Science/319497_a_320826]
-
în 1615 și "intrarea Elisabeta" a castelului i-a fost dedicată. După ce a împlinit 18 ani, la 26 august 1614, Frederic a preluat controlul personal al Electoratului Palatin. Una dintre primele sale acțiuni a fost de a participa la o reuniune a Uniunii Protestante. În cursul acestei reuniuni, Frederic a avut febră și aproape că a murit. Această boală a schimbat profund personalitatea sa: în urma bolii, contemporanii l-au descris ca melancolic și, posibil, deprimat. Ca atare, Frederic a plasat mare
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]
-
i-a fost dedicată. După ce a împlinit 18 ani, la 26 august 1614, Frederic a preluat controlul personal al Electoratului Palatin. Una dintre primele sale acțiuni a fost de a participa la o reuniune a Uniunii Protestante. În cursul acestei reuniuni, Frederic a avut febră și aproape că a murit. Această boală a schimbat profund personalitatea sa: în urma bolii, contemporanii l-au descris ca melancolic și, posibil, deprimat. Ca atare, Frederic a plasat mare parte din responsabilitate cancelarului său, Christian I
Frederic al V-lea, Elector Palatin () [Corola-website/Science/319916_a_321245]