21,085 matches
-
război daco-roman (101-102), majoritatea teritoriilor sud-carpatice a fost inclusă în provincia Moesia Inferior. După constituirea provinciei Dacia (106), teritoriul respectiv s-a aflat sub controlul direct al Imperiului roman. De-a lungul timpului, pe teritoriul Slatinei, au fost recoltate descoperiri romane, cum ar fi: arme, statuete, iar în așezarea de pe Valea Sopotului au apărut și resturile unei fundații construită din cărămizi romane. Acestea sunt mărturii ce susțin puternica romanizare a dacilor liberi dintre limesuri (alutan și transalutan). În anul 1874, în
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
a aflat sub controlul direct al Imperiului roman. De-a lungul timpului, pe teritoriul Slatinei, au fost recoltate descoperiri romane, cum ar fi: arme, statuete, iar în așezarea de pe Valea Sopotului au apărut și resturile unei fundații construită din cărămizi romane. Acestea sunt mărturii ce susțin puternica romanizare a dacilor liberi dintre limesuri (alutan și transalutan). În anul 1874, în împrejurimile Slatinei a fost scos la iveală un important tezaur monetar roman, compus din 2250 denari, ce cuprindea emisiuni începând de la
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
important tezaur monetar roman, compus din 2250 denari, ce cuprindea emisiuni începând de la Galba (68-69) până la Commodus (180-192), iar la poalele Grădiștei a apărut o monedă de la Gordian (238-244). Continuitatea dacilor liberi de locuire a unui spațiu neintegrat în Imperiul roman într-o formă organizată, însă puternic influențat de romanitate (astfel încât poate fi apreciat drept un teritoriu latinofon), este pe deplin argumentată de aspectul cultural Chilia-Militari, dezvoltat din faza târzie a „La Tèneului” geto-dacic pe care s-a grefat, prin diverse
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
a grefat, prin diverse aspecte, o romanizare intensă. Așezări de tip Militari-Chilia din secolele II î.Hr. - IV î.Hr., au fost descoperite la Strehareț (în vecinătatea Colegiului Național „Carol I”) și în Cireașov , în punctele “Leasă” și “Săliște”. După retragerea ocupației romane din Dacia (271 d.Hr.) rămâne în urmă o populație autohtonă, daco-romană, care sprijinindu-se pe romanitate și creștinism, a ținut piept valului populațiilor migratoare, păstrându-și indentitatea peste secole. În contextul generalizării vieții rurale, comunitatea rurală existentă se va
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
Vinci, Amerigo Vespucci, Botticelli, Niccolò Machiavelli, Brunelleschi, Michelangelo, Donatello, Galileo Galilei, Catherine de' Medici, Antonio Meucci, Guccio Gucci, Salvatore Ferragamo, Roberto Cavalli, Florence Nightingale și Emilio Pucci. Florența a avut o istorie lungă și plină de evenimente, fiind un oraș roman, locul de naștere al Renașterii italiene (sau "florentin renascentist") fiind considerat, conform Encyclopædia Britannica din punct de vedere politic, economic, cultural unul dintre cele mai importante orașe din Europa și din lume pentru aproximativ 250 de ani - de la 1300 la
Florența () [Corola-website/Science/296726_a_298055]
-
război și crime împotriva umanității. Simbolul nazismului era svastica în sens dextrogir. Svastica este însă de milenii simbol al norocului și al prosperității. Multe popoare au (sau au avut) svastica drept simbol, atât în antichitate (de ex. la indieni, greci, romani, celți, evrei, daci), cât și în prezent (în unele culte religioase din Extremul Orient). A fost utilizată în diverse țări până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial (de ex. în SUA, URSS, Finlanda). Hitler se pare că l-a
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată în "Geographica" lui Ptolemeu. După cucerirea romană, rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orașului s-a menținut. Evul Mediu începe cu un nivel de locuire al așezării de la Lutărie - datat din secolele V-VI - când influența popoarelor migratoare dar și cea a
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
de ani, de la al doilea război punic până în 27 î.Hr., când a avut loc pacificarea nordului peninsulei, și organizarea lui în trei provincii. Regiunea din care face parte Madridul de astăzi corespunde cu "Tarraconensis". Deși este posibil că, pe timpul stăpânirii romane, teritoriul Madridului nu era ocupat decât de așezări rurale, profitând de situația sa ca nod de comunicație și de bogăția resurselor, există totuși dovezi care sugerează existența unei așezări orășenești, în jurul drumului Segoviei și țărmului râului Manzanares. De curând s-
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
a fost precedat de citadela construită de mauri în secolul VIII. Alicante este una dintre cele mai vechi așezări umane de pe coasta spaniolă a Mării Mediterane. În istoria orașului un rol important a fost jucat de greci, de cartaginezi, de romani și de mauri. Așezarea a fost întemeiată de greci, care în secolul IV î.Hr. au ridicat pe unul dintre dealurile din apropiere colonia "Leukon Teijos" (Orașul Luminii), botezată mai apoi "Akra Leuke" (Muntele Alb sau Punctul Alb). Așezarea a fost
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
Muntele Alb sau Punctul Alb). Așezarea a fost extinsă în secolul III î.Hr. de către cartaginezi, care au utilizat-o ca bază a comerțului maritim din apropiere de coastă. Alicante a căpătat o importanță economică și politică sporită abia pe vremea romanilor (218 - 201 î.Hr.). La vremea aceea, aici funcționau ateliere de prelucrarea pietrei și hale unde se conserva peștele care lua ulterior drumul Italiei. "Lucentum", numele dat de romani orașului, s-a dezvoltat încorporând coastele nordice ale muntelui Santa Barbara și
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
Alicante a căpătat o importanță economică și politică sporită abia pe vremea romanilor (218 - 201 î.Hr.). La vremea aceea, aici funcționau ateliere de prelucrarea pietrei și hale unde se conserva peștele care lua ulterior drumul Italiei. "Lucentum", numele dat de romani orașului, s-a dezvoltat încorporând coastele nordice ale muntelui Santa Barbara și zona cartierului Benalin din ziua de astăzi. Mai târziu, pe vremea maurilor (711 - 1244), acesta a devenit unul dintre cele mai populate sectoare ale orașului, cunoscut sub numele
Alicante () [Corola-website/Science/296749_a_298078]
-
secolul al VIII-lea, în timpul domniei lui Carol cel Mare, Salzburg devine capitala domnitorilor bavarezi, este numit dioceză și arhidioceză și deține proprietăți vaste împrejurul orașului. În anul 1077 începe construcția fortăreței de la Salzurg, Festung Hohensalzburg, pe ruinele uni castel roman. Între sec XIII-XVII se construiesc zidurile orașului. Imaginea barocă actuală a orașului datează din secolul al XVII-lea, când arhiepiscopii Wolf Dietrich von Raitenau, Markus Sittikus von Hohenems și Paris Lodron pun în aplicare concepția ahitecturală a lui Wolf Dietrich
Salzburg () [Corola-website/Science/296754_a_298083]
-
stinse: dalmata și mozaraba. Se numește "latină arhaică" ("prisca latinitas") latina folosită de la origini până la începutul secolului I î.Hr. Conceptul de latină veche ("prisca latinitas") este tot atât de vechi ca și cel de "latină clasică", cele două datând de la sfârșitul Republicii romane. În acea epocă Cicero remarca, ca și alții, că limbajul pe care-l utiliza în fiecare zi, cel al înaltei societăți romane, era împodobit cu arhaisme, pe care le denumește „verborum vetustas prisca”. Typos;Expansiunea teritorială a Romei antice a
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
veche ("prisca latinitas") este tot atât de vechi ca și cel de "latină clasică", cele două datând de la sfârșitul Republicii romane. În acea epocă Cicero remarca, ca și alții, că limbajul pe care-l utiliza în fiecare zi, cel al înaltei societăți romane, era împodobit cu arhaisme, pe care le denumește „verborum vetustas prisca”. Typos;Expansiunea teritorială a Romei antice a asigurat limbii latine o difuzare din ce în ce mai largă, începând din secolul al III-lea î.Hr. Latina s-a răspândit în cea mai mare
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
secolul al III-lea î.Hr. Latina s-a răspândit în cea mai mare parte a Europei Occidentale, a Africii de Nord, a Asiei Mici și a regiunilor dunărene. Sub Imperiu, latina este limbă a justiției, a administrației și a armatei romane și a numeroaselor colonii romane, împreună cu greaca și alte graiuri locale. Nu există un consens unanim care să delimiteze exact perioada în care "latina medievală" s-a diferențiat de latina vulgară, dar, în general, se consideră ca fiind "latină medievală
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
Latina s-a răspândit în cea mai mare parte a Europei Occidentale, a Africii de Nord, a Asiei Mici și a regiunilor dunărene. Sub Imperiu, latina este limbă a justiției, a administrației și a armatei romane și a numeroaselor colonii romane, împreună cu greaca și alte graiuri locale. Nu există un consens unanim care să delimiteze exact perioada în care "latina medievală" s-a diferențiat de latina vulgară, dar, în general, se consideră ca fiind "latină medievală" limba latină scrisă începând de pe la
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), "Grădina romană" cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească. După înființarea primelor universități, grădinile de plante medicinale existente pe lângă mănăstiri
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc. Printre atracțiile grădinii se numără "Grădina japoneză" (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), "Grădina romană" cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească. După înființarea primelor universități, grădinile de plante medicinale existente pe lângă mănăstiri s-au subordonat acestora constituindu-se treptat
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
o împărțire a spațiului în mai multe sectoare: Complexul de sere existent este format din 2 grupe cu un total de șase sere (în suprafață totală de peste 3 500 de m²) în care sunt cultivate plante ecuatoriale și tropicale: Grădina Romană, sau "Grădina lui Pliniu", este dispusă în jurul statuii zeiței romane a agriculturii Ceres, în acest spațiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite în orașul roman Napoca, printre care și două sarcofage romane. Aici se află totodată o colecție
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
sere existent este format din 2 grupe cu un total de șase sere (în suprafață totală de peste 3 500 de m²) în care sunt cultivate plante ecuatoriale și tropicale: Grădina Romană, sau "Grădina lui Pliniu", este dispusă în jurul statuii zeiței romane a agriculturii Ceres, în acest spațiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite în orașul roman Napoca, printre care și două sarcofage romane. Aici se află totodată o colecție de plante care decorau odinioară grădinile romane. Grădina Japoneză este
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
cultivate plante ecuatoriale și tropicale: Grădina Romană, sau "Grădina lui Pliniu", este dispusă în jurul statuii zeiței romane a agriculturii Ceres, în acest spațiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite în orașul roman Napoca, printre care și două sarcofage romane. Aici se află totodată o colecție de plante care decorau odinioară grădinile romane. Grădina Japoneză este aranjată în stilul tradițional "gyo-no-niwa" și cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei, aranjate într-un cadru tradițional japonez: un lac creat artificial, în mijlocul căruia
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
în jurul statuii zeiței romane a agriculturii Ceres, în acest spațiu fiind aranjate o serie de piese arheologice descoperite în orașul roman Napoca, printre care și două sarcofage romane. Aici se află totodată o colecție de plante care decorau odinioară grădinile romane. Grădina Japoneză este aranjată în stilul tradițional "gyo-no-niwa" și cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei, aranjate într-un cadru tradițional japonez: un lac creat artificial, în mijlocul căruia se află o mică insulă legată de marginile lacului pe o parte printr-
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Ala (în , plural "alae") este unitate tactică de cavalerie din cadrul trupelor auxiliare ale armatei romane. Cuvântul latin "ala" atribuit acestui tip de unitate militară înseamnă aripă, având sensul de flanc. Motivul acestei alegeri este dispunerea pe flancuri ale cavaleriei față de corpul principal al armatei în cazul unei lupte. În funcție de numărul de soldați, unitățile erau de
Ală () [Corola-website/Science/317101_a_318430]
-
având sensul de flanc. Motivul acestei alegeri este dispunerea pe flancuri ale cavaleriei față de corpul principal al armatei în cazul unei lupte. În funcție de numărul de soldați, unitățile erau de două tipuri: Inițial alele erau recrutate din rândul populației fără cetățenie romană din provinciile romane. Numele alelor erau preluate de la numele tribului, exemple fiind alele "gallorum", "hispanorum", "dardanorum", etc. Se știe că solda primită de aceste unități era mai mare decât cea primită de unitățile pedestre. În urma reorganizării armatei de către împăratul Constantin
Ală () [Corola-website/Science/317101_a_318430]
-
flanc. Motivul acestei alegeri este dispunerea pe flancuri ale cavaleriei față de corpul principal al armatei în cazul unei lupte. În funcție de numărul de soldați, unitățile erau de două tipuri: Inițial alele erau recrutate din rândul populației fără cetățenie romană din provinciile romane. Numele alelor erau preluate de la numele tribului, exemple fiind alele "gallorum", "hispanorum", "dardanorum", etc. Se știe că solda primită de aceste unități era mai mare decât cea primită de unitățile pedestre. În urma reorganizării armatei de către împăratul Constantin cel Mare, alele
Ală () [Corola-website/Science/317101_a_318430]