19,148 matches
-
schimb, Însă El ne cere neapărat să ne facem vrednici de a le primi și a le păstra, căci nu face parte de sfințire decât celor ce s-au pregătit În felul acesta. Se cuvine deci ca, la primirea Sfintelor Taine, să ne Înfățișăm pregătiți și cu vrednicie.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
au reușit să o pună cap la cap. Cercetarea a ajuns la un punct în care nu mai face apel la trucurile clasice. Această teorie este extrem de non-intuitivă. Explică foarte multe lucruri, dar nu are argumente inteligibile. Savanții privesc în tainele creației, doar că să realizeze că pentru a o înțelege au nevoie mai mult ca niciodată să facă apel la credință. Suntem capabili să pretindem Totul, dar în același timp conștienți că ne scăpa înțelegerii noastre. În mod normal ar
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
imagine cu scene religioase, în care era reprezentată Fecioara Maria și pruncul Iisus. Se cântau aceleași versuri care se mai aud și astăzi prin sat, dar mult mai rar, acest obicei fiind pe cale de dispariție: „Steaua sus răsare, Ca o taină mare. Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi curata, Prea nevinovata, Fecioara Maria Naște pe Mesia.” etc. Copiii care mergeau să vestească nașterea pruncului Iisus erau răsplătiți cu nuci și mere, dar și cu bani. Cel mai așteptat obicei era
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu Mircea Ivănescu); Elias Canetti, Provincia omului, București, 1985; Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, în Friedrich Nietzsche, Opere, ÎI, București, 1994; Hans Urs von Balthasar, Mic discurs despre iad, București, 1994; Gotthold Ephraim Lessing, Educarea speciei umane, București, 1996; Adrienne Speyer, Taină morții, București, 1996; Carl Jaspers, Oamenii de însemnătate crucială (Socrate, Buddha, Confucius, Iisus), București, 1996. Repere bibliografice: Andrei Corbea, În „atelierul” lui Kafka, RL, 1984, 50; Andrei Corbea, Elias Canetti, „Provincia omului”, RL, 1985, 46. G.Dn.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
de o savoare extraordinară", după cum relatează istoricul grec Diodor din Sicilia. Originalitatea simbolisticii creștine rezidă în metafora fondatoare potrivit căreia Iisus Hristos este vița de vie, al cărei sânge răscumpără umanitatea și îi acordă viața veșnică. La Cina cea de Taină Hristos a făcut cunoscut sacrificiul euharistic și puterea sa răscumpărătoare (Marcu 14, 24-25)76: "Beți dintru acesta toți; acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pentru mulți se varsă. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viței până în ziua aceea când îl voi bea din nou, în împărăția lui Dumnezeu"77. Ceremonia euharistică (de la grecescul eukharistia, "recunoștință") are drept centru taina transsubstanțierii: pentru catolici, potirul împărtășaniei conține în mod substanțial sângele lui Hristos. Mai precis, transsubstanțierea înseamnă că "odată cu sfințirea sfintelor daruri, totalitatea substanței pâinii și vinului este schimbată în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos"78. Pentru a simboliza taina
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
taina transsubstanțierii: pentru catolici, potirul împărtășaniei conține în mod substanțial sângele lui Hristos. Mai precis, transsubstanțierea înseamnă că "odată cu sfințirea sfintelor daruri, totalitatea substanței pâinii și vinului este schimbată în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos"78. Pentru a simboliza taina Euharistiei, creștinii foloseau mai întâi cele două "daruri", vinul și pâinea. Apoi, începând cu secolul al IX-lea, pâinea obișnuită este înlocuită cu ostia ("pâinea de altar"), adică o pastilă rotundă și albă făcută doar din făină și apă, păstrată
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Hirotonirii, și oferită de acesta în numele lui Hristos și al membrilor Trupului său mistic -, este sacrificiul de pe Calvar, făcut prezent în mod sacramental pe altarele noastre. Noi credem că așa cum pâinea și vinul consacrate de Domnul la Cina cea de Taină au fost preschimbate în Trupul și în Sângele Său care urmau să fie oferite pentru noi pe Cruce, tot așa pâinea și vinul consacrate de preot sunt preschimbate în Trupul și Sângele lui Hristos întronat glorios în Cer. Și noi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
artei și gândirii sale, opera de artă totală, în sensul wagnerian al termenului. Deliana se vrea o replică la Luceafărul eminescian, o încercare de reabilitare a omenescului. Înălțându-se alături de alesul ei pe orbitele astrale, domnița se inițiază în marile taine ale firii. Sub semnul perfecțiunii, moartea și nemurirea coincid, de unde și vacuitatea tristă a eternității, care își soarbe „viața fără de moarte” din cugetarea pasionată a muritorilor. Deși perfect echilibrată, creația întreagă suferă de răul de a fi. Năzuința spre tinerețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
ale carnavalului a lui I.L. Caragiale. În 1888 și 1889, C. Mille continuă la D. o. Săptămâna literară, foileton pe care îl redactase și la „Lupta”, și unde discută strânsa legătură dintre politică și literatură, cu argumente luate din H. Taine, dar și cu altele din ideologia socialistă. Tot el publică versuri, inspirate din realitatea socială, și schițe, dintre care unele reluate în volumul Feciorul popei. Un articol despre naturalism și o severă, dar nedreaptă critică a poeziei lui Al. Macedonski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
de prefețe, scrise cu claritate și dovedind o temeinică informație și un simț sigur al valorii. SCRIERI: Spre culmile Carpaților (în colaborare cu O. Manițiu), București, 1955. Traduceri: Howard Fast, Calvarul lui Sacco și Vanzetti, București, 1954, Cina cea de taină, București, 1956; Charlotte Brontë, Jane Eyre, București, 1956 (în colaborare cu Paul B. Marian), Shirley, București, 1974; John Steinbeck, Căluțul roib, București, 1957, Fructele mâniei, pref. trad., București, 1963, Pășunile raiului, București, 1975; Jack London, Martin Eden, București, 1958, Călcâiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
tata doar. LEAR: Ți-e inima-n ce spui? CORDELIA: Da, bun stăpîn. LEAR: Atît de tînăra și-atît de aspră? CORDELIA: De tînăra, milord, și-adevărată. LEAR: Fie,-adevărul fie-ți zestre,-atunci: Căci eu pe sfîntă rază soarelui, Pe tainele Hecatei și-ale nopții, By all the operation of the orbs From whom we do exist and cease to be, Here I disclaim all my paternal care, Propinquity and property of blood, And aș a stranger to my heart and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
e primejdios să vorbim; am încuiat-o în iatacul meu. Suferințele pe care regele le-ndură acum vor fi răzbunate în țară. O parte-a armatei a și debarcat. Trebuie să ne alăturăm regelui. Am să-l caut, și-n taină am să-l ajut. Du-te și ține-l talk with the Duke, that my charity be not of hîm perceived. If he ask for me, I am ill and gone to bed. If I die for it, aș no
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
GLOUCESTER: Ce, e mort? EDGAR: Stai jos, tăicuța, odihnește-te. Să văd în buzunar: scrisorile-acelea-mi Pot fi prieteni. Mort e. -Mi pare rau Doar că n-avu alt gîde. Să vedem. Dă-mi voie, ceară; nu-mi dați blam, maniere: Taină dușmanului s-o știm, le rupem inimi; Hîrtiile e mai îngăduit. (Citește scrisoarea) "Adu-ți aminte jurămintele noastre. Ai multe prilejuri de a scăpa de el; dacă nu-ți lipsește voința, timpul și locul îți vor fi oferite cu mare
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
păsări; De-mi ceri blagoslovirea,-ngenunchez Și-ți cer iertare; vom trăi așa, Rugîndu-ne, cîntînd, povești spunînd, rîzînd La fluturii-aurii, vom asculta sărmani Vorbind de curte;-om sfătui cu ei Cin' pierde, cin' cîștiga, intră, iese: Vom lua asupra noastra taină lumii, Ca-ai zeilor spioni, și-om dăinui văzînd, Închiși, ligi și partide-a' celor mari În flux, reflux cu luna. EDMUND: -I luați de-aici! LEAR: Pe-asemenea jertfiri, Cordelia, Zeii-înșiși pun tămîie. Te-am găsit? Cin' despărți-ne
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
procedee de abordare. Aici, ca și în alte rânduri, eseistul ține parcă să ilustreze opinii pe care le formulează și teoretic: „O prea strictă determinare teoretică a criticii sfârșește, după un moment de mic imperialism intelectual, prin a produce efectul Taine. Deoarece teoria se perimează inevitabil, schelăria ei rămasă prea la vedere face să nu se mai întrezărească de la o vreme nici ce se află, trainic, dincolo de ea. Absorbită, însă, teoria nu-l respinge pe cititor”; „Ideal ar fi, poate, să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
puțin cercetată de scriitori, despre viața pescarilor din Delta Dunării Pe Vladimir Colin însuși, îl bănuim fiu al Deltei. Se simte din fiecare filă a romanului dragostea lui pentru oamenii al căror chip îl desenează, pentru meșteșugul lor plin de taine, care cere atâta îndemânare, pentru locurile bogate în frumuseți pe care le descrie. Și, cu această dragoste pasională în suflet, scriitorul a pornit a face cunoscută cititorilor săi, viața pescarilor din Deltă, cu greutățile și bucuriile ei, cu razele minunate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca locuința, îmbrăcămintea, mâncarea, salariul etc. Dar chiar atunci când un poet a îndrăznit să vorbească despre așa ceva, s-a găsit câte un critic care să-l pună imediat la punct. Așa s-a întâmplat, de pildă, de curând cu poezia Taina de Cristian Sârbu. Nu este cazul să discutăm aici valoarea poemului, dar este cert că ceea ce l-a supărat pe Dan Costa (Almanahul literar, nr.2/1952) și 1-a îndemnat să asvârle cu nemiluita săgețile «nimicitorului» său sarcasm, este
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
O alcătuire de versuri la fel de nepoetică este Plotonierul de Ion Zăgan (Viața militară) în care ni se înfățișează un agitator înzestrat cu daruri miraculoase (fapt pentru care militarii îl iubesc ca pe un frate - n.a.). În poezia lui Ion Petrache Taina comunistului (Viața militară nr.5) (...). Taina este: Să iubești cu tărie, Pe dușmani în pulberi să-i prefaci etc. În mod simplist, stereotip, tratează I.C. Poiană problema dragostei în poezia La arie (Cultura poporului nr. 7). Un exemplu de denaturare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este Plotonierul de Ion Zăgan (Viața militară) în care ni se înfățișează un agitator înzestrat cu daruri miraculoase (fapt pentru care militarii îl iubesc ca pe un frate - n.a.). În poezia lui Ion Petrache Taina comunistului (Viața militară nr.5) (...). Taina este: Să iubești cu tărie, Pe dușmani în pulberi să-i prefaci etc. În mod simplist, stereotip, tratează I.C. Poiană problema dragostei în poezia La arie (Cultura poporului nr. 7). Un exemplu de denaturare a spiritului de partid, prin însușirea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
gene?/ E zâmbetul pe care-l știu/ De-atâta vreme? Dar spre sfârșit, poetul nu e mulțumit cu încercările sale de răspuns. El caută acea ripostă cuprinzătoare care să lumineze secretul fericirii lor în dragoste și încheie astfel: Tu însă taina mea o știi/Asemeni mie/ Ți-a spus-o viața, zi de zi/ Cu trăinicie:/ Cum să se stingă al nostru dor/ O clipă, una.../ Când steagul roșu-i arzător/ Întotdeauna! Și în cea de-a doua poezie De fericit
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu vând bijuterii Mama Voica și Dumitra Nici cu coșul nici cu litra? Precupeți de har și nimb? Marfa asta nu-i pe schimb. Prin petala de opal Se strevede un cristal Și-ntr-un sâmbure de ceață. Strânsă-n tainele de viață. Încolțește veșnicia. Asta ți-e bijuteria. Puică, ouăle matale Nu le capeți pe parale. Că sunt lucruri geniale (...) Dar, cu sau fără semne ori semnale, cu sau fără debuturi promițătoare, poezia ideologică, realist-socialistă își va continua încă o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare sau de traduceri propriu-zise. Astfel, Mihail D. Paleologu transpune articolul Shakespeare (după Octave Uzanne), Cristian P. Popovici tălmăcește un fragment din eseul Hamlet și Don Quijote al lui I. S. Turgheniev, N. Livescu un fragment din lucrarea Tragedia de Hippolyte Taine, iar Spiru Prasin schițează portretul lui Catulle Mendès. Din Alphonse Daudet este selectată schița Prima mea piesă (tradusă de N. Livescu), iar V. Podeanu tălmăcește poezia O lacrimă de Sully Prudhomme. Încercarea de a deplasa atenția publicului de la vodevil și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289547_a_290876]
-
în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
coautoare la o serie de cărți și probleme de chimie. De-a lungul anilor, a făcut parte din comisii de examinare, bacalaureat și acordare de grade didactice. Cu vasta sa experiență didactică, a împărtășit colegilor mai tineri și elevilor din tainele chimiei, prin studii, articole și note publicate în reviste școlare locale și naționale de specialitate: Revista de fizică și chimie, Gazeta învățământului, Revista de pedagogie etc. Trecută în lumea umbrelor la 14 august 1994, profesoara Olimpiada Trofin își doarme somnul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]