190,155 matches
-
stil gotic și romanic. Aici a fost semnat contractul comercial între Republică Veneția și Despotatul Sârb. Există, de asemenea, un turn în orașul interior cu o inscripție mare pe cărămidă ce poartă numele lui Đurađ Branković și atestă dată construcției. Textul inscripției este următorul: „"V Hrista Boga blagoverni despot Gurg, gospodin Srblju i Pomorju zetskomu; zapovešću njegovom sazida se ovaj grad v leto 6938"” („Credinciosul în Hristos Domnul despot Gurg, Domn al sârbilor și al țărmului Zetei. Din ordinul Sau a
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
din Iași. Varianta de traducere a lui Marcel Aderca nu conține prologul, iar numele grecești ale personajelor romanului sunt transcrise, sub influența limbii franceze, fără „-s”-ul final: Zorba, Anagnosti, Kondomanolio, Stavridaki etc. O nouă traducere, de această dată după textul original din limba neogreacă, a fost realizată de Elena Lazăr și publicată în 1994 sub titlul " Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas" de Editura Rombay din București, fiind reeditată în 2006 și 2011 sub titlul "Zorba Grecul" de către Editura Humanitas
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
de tineri alsacieni care urmau să fie împușcați de germani și i-a condus în Munții Pirinei. El s-a stabilit într-o casă din Munții Maures și a trăit tot restul războiului în regiunea franceză Midi, dedicându-se studiului textelor sacre hinduse, până în anul 1945, când a primit o telegramă de la Ministrul Afacerilor Externe al Franței prin care i se cerea să meargă la San Francisco, California, pentru a-și reprezenta țara la fondarea Organizației Națiunilor Unite. De la San Francisco
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
iulie 2011) a fost un regizor cipriot grec, cel mai bine cunoscut pentru filmul "Zorba Grecul" (1964). El a regizat în 1983 spectacolul muzical de pe Broadway inspirat de acest film. O mare parte din opera sa își are originea în textele clasice, mai ales cele ale tragedianului grec Euripide. El a fost nominalizat de cinci ori pentru un Premiu Oscar, un record pentru orice artist cipriot. El a primit nominalizări pentru premiile de cel mai bun scenariu adaptat, cel mai bun
Michael Cacoyannis () [Corola-website/Science/336739_a_338068]
-
rabinul Bejerano, s-a putut dovedi prezenta evreilor turci (sefarzi) în Țară Românească în vremea lui Mihai Viteazul, când aceștia sosiseră că furnizori ai oștilor otomane. Istoricul Grigore Tocilescu obișnuia să-l invite pe rabin la Universitate pentru a traduce textele ebraice, turcești, persane și arabe de pe morminte. Bejerano a aprobat proiectul de reconstruire a Templului Mare Spaniol Cal Grande din București,de pe strada Negru Vodă, a cărui nouă clădire a a fost inaugurată în anul 1899.După doi ani, în
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
Sara, Myriam ,Dvora, Hana, Avigail, Hulda și Esther. Ei au exclus-o, însă, pe Noadia. Neemia (Nehemia) a avut mulți dușmani, între care și Noadia, falsa profetă, care trăia în vremea întoarcerea iudeilor din Babilon în Iudeea și la Ierusalim. Textul biblic nu citează vorbele Noadiei și ale altori proroci falși care au încercat să-l descurajeze pe Neemia ca să-l abată de la planul de a rezidi Templul din Ierusalim. În schimb comentatorul Rashi a presupus mai târziu ca Noadia se
Noadia () [Corola-website/Science/336749_a_338078]
-
aceste discuții el evita aspectul dialectic și prezintă concluziile și deciziile autorităților din generațiile precedente (citate mai ales prin titluri și supranume, decat nominal), atît așkenaze cât și sefarde. În plus el furnizează cititorului informații utile pentru bună înțelegere a textului. După cum arată Hâim Soloveitchik, Hameiri se distinge de comentatorii clasici, prin aceea că nu ezită să facă apel la Talmudul palestinian (din Ierusalim) pentru a lămuri sensul Talmudului babilonian. Se pare că a avut sub ochi pasaje din Talmudul palestinian
Menahem Hameiri () [Corola-website/Science/336781_a_338110]
-
cultice și culte. Dupa scindarea Imperiului Roman devenise o necesitate organizarea slujbei muzicale unice pe tot teritoriul controlat de Biserica, lucru vital pentru recunoașterea autorității centrare. Astfel că papa Grigore cel Mare(590-604) alcătuiește cunoscutul Antifonar, colecția de corale pe textele psalmilor biblici în limba latină, care va fii impus cu forța în țările catolice europene. Din ordinul său se înființează la Roma prima școală de cântăreți în care se predă teoria muzicii și se învață repertoriul de cult, cântăreți ce
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
de note. Aceste genuri utilizau versuri măsurate, cu opriri pe fermate la sfârșit de frază, cu stilul omofonic realizat prin nota contrar notă. Reformatorii recomandă muzica monodică cântată în limba poporului, iar Luther, un alt reformator, acceptă și piesele cu text latin sugerând ca la orașe unde sunt mai mari posibilități muzicale, să se execute, ca și mai înainte, capodopere polifonice cu text latin sau german, iar la sate și la orașe mai mici, simple corale monodice în limba germană. Odată cu
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
notă. Reformatorii recomandă muzica monodică cântată în limba poporului, iar Luther, un alt reformator, acceptă și piesele cu text latin sugerând ca la orașe unde sunt mai mari posibilități muzicale, să se execute, ca și mai înainte, capodopere polifonice cu text latin sau german, iar la sate și la orașe mai mici, simple corale monodice în limba germană. Odată cu reformatorii, enoriașii participă și ei la cântat alături de corul bisericii intonând melodii liturgice. Astfel coralul reprezintă melodiile simple cu ritm constant cântate
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
Bisericii romano-catolice(chorus musicus) În Biserica Calvină, Jean Calvin (1509-1564) a adoptat cântatul congregațional conform practicii din biserica primară, stabilind la Geneva tradiția imnului reformat pentru bisericile reformate din Franța, Olanda, Germania, Scandinavia și Scoția. Calvin a susținut ideea că textele imnurilor religioase să fie inspirate din Biblie, în mod special din Psalmi. Pe lânga acestea a adoptat și imnurile luterane sau alte melodii din surse diferite. Astfel că multe melodii originale au fost compuse pentru psalmii metrici.
Configurații muzicale reprezentative () [Corola-website/Science/336801_a_338130]
-
Perctarit (672-688). Lucrarea este păstrată sub forma a trei codexuri, majoritatea cuprinzând articole de lege strânse în timpul domniei lui Rothari și cunoascute că "Edictum Rothari" sau "Leges Langobardorum". Astfel, este păstrat sub forma a trei manuscrise: Este o traducere liberă. Textul menționează insula Scandanan, teritoriul poporului Winnili. Conducătorul lor era o femeie numită Gambara care avea doi fii Ybor and Agio. Conducătorii vandalilor, ambrilor și a assilor le-au cerut să le plătească tribut, dar aceștia au refuzat, spunându-le că
Origo Gentis Langobardorum () [Corola-website/Science/336796_a_338125]
-
Cea mai mare descoperire a lui Stein a fost făcută în Grotele Mogao, cunoscute și ca "Grotele celor o mie de Buddha", în apropiere de Dunhuang, în 1907. Acolo a descoperit o copie tipărită a "Sutra diamantului", cel mai vechi text imprimat, datând din AD 868, împreună cu alte 40.000 de suluri (toate scoase treptat pe măsură ce a reușit câștige încrederea și să-l mituiască pe îngrijitorul Taoist). El a dobândit 24 de lăzi de manuscrise și 4 lăzi de picturi și
Marc Aurel Stein () [Corola-website/Science/336870_a_338199]
-
uneori curbilinie spre o circularitate aproape închisă, cu tensiuni de tridimensionalitate (cuiburile, sau simple aluzii la nod sau centru) generând, un centru spațial și de condensare temporală.” - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Boca et ses amis", 2008, Galeriile de Artă Focșani, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "10+1", Galeriile de Artă Focșani, 2008, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Artă și sacralitate" - Ediția I, Galeriile de Artă, Focșani, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
generând, un centru spațial și de condensare temporală.” - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Boca et ses amis", 2008, Galeriile de Artă Focșani, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "10+1", Galeriile de Artă Focșani, 2008, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Artă și sacralitate" - Ediția I, Galeriile de Artă, Focșani, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Zoon politikon", Galeriile de Artă Focșani, 2009, text Alexandra Titu
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "10+1", Galeriile de Artă Focșani, 2008, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Artă și sacralitate" - Ediția I, Galeriile de Artă, Focșani, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Zoon politikon", Galeriile de Artă Focșani, 2009, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe" - Galeria "Brâncuși" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Corpul uman în arta contemporană", Galeriile "Căminul artei
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Artă și sacralitate" - Ediția I, Galeriile de Artă, Focșani, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Zoon politikon", Galeriile de Artă Focșani, 2009, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe" - Galeria "Brâncuși" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Corpul uman în arta contemporană", Galeriile "Căminul artei" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Nud", Centrul Internațional de Cultură
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Ediția I, Galeriile de Artă, Focșani, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Zoon politikon", Galeriile de Artă Focșani, 2009, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe" - Galeria "Brâncuși" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Corpul uman în arta contemporană", Galeriile "Căminul artei" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Nud", Centrul Internațional de Cultură și Artă "George Apostu," Bacău, 2011, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Zoon politikon", Galeriile de Artă Focșani, 2009, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe" - Galeria "Brâncuși" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Corpul uman în arta contemporană", Galeriile "Căminul artei" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Nud", Centrul Internațional de Cultură și Artă "George Apostu," Bacău, 2011, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul "Sinteze contemporane - artă românească", Editura Brumar, Timișoara, 2011 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sinteze Contemporane-Artă Românească," Sala "Constantin
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Interferențe" - Galeria "Brâncuși" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Corpul uman în arta contemporană", Galeriile "Căminul artei" - București, 2010, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Nud", Centrul Internațional de Cultură și Artă "George Apostu," Bacău, 2011, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul "Sinteze contemporane - artă românească", Editura Brumar, Timișoara, 2011 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sinteze Contemporane-Artă Românească," Sala "Constantin Brâncuși", Palatul Parlamentului, București, 2011 text Alexandra Titu și Constantin Prut - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sunt eu oare
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
expoziției "Nud", Centrul Internațional de Cultură și Artă "George Apostu," Bacău, 2011, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul "Sinteze contemporane - artă românească", Editura Brumar, Timișoara, 2011 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sinteze Contemporane-Artă Românească," Sala "Constantin Brâncuși", Palatul Parlamentului, București, 2011 text Alexandra Titu și Constantin Prut - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?" Expoziție națională, Galeria "Bastion" din Timișoara, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul "Sinteze contemporane - corpul uman în arta balcanică", Editura Brumar, Timișoara, 2012 - Liviu
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Brumar, Timișoara, 2011 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sinteze Contemporane-Artă Românească," Sala "Constantin Brâncuși", Palatul Parlamentului, București, 2011 text Alexandra Titu și Constantin Prut - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?" Expoziție națională, Galeria "Bastion" din Timișoara, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul "Sinteze contemporane - corpul uman în arta balcanică", Editura Brumar, Timișoara, 2012 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe 2012", Sala "Brâncuși" - Palatul Parlamentului, București, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Peisajul", Muzeul Național al Satului
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
oare păzitorul fratelui meu?" Expoziție națională, Galeria "Bastion" din Timișoara, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul "Sinteze contemporane - corpul uman în arta balcanică", Editura Brumar, Timișoara, 2012 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe 2012", Sala "Brâncuși" - Palatul Parlamentului, București, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Peisajul", Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" - Sala Focșa, București, 2013, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Rezonanțe", Galeriile "Simeza", București, 2014, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Abstract", Galeriile de Artă
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
contemporane - corpul uman în arta balcanică", Editura Brumar, Timișoara, 2012 - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Interferențe 2012", Sala "Brâncuși" - Palatul Parlamentului, București, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Peisajul", Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" - Sala Focșa, București, 2013, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Rezonanțe", Galeriile "Simeza", București, 2014, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Abstract", Galeriile de Artă, Bârlad, 2014, text Luiza Barcan - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției personale "Drumul spre înălțare", Muzeul Național de Artă al
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]
-
Albumul expoziției "Interferențe 2012", Sala "Brâncuși" - Palatul Parlamentului, București, 2012, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Peisajul", Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" - Sala Focșa, București, 2013, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Rezonanțe", Galeriile "Simeza", București, 2014, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "Abstract", Galeriile de Artă, Bârlad, 2014, text Luiza Barcan - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției personale "Drumul spre înălțare", Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, 2014, text Alexandra Titu - Liviu Nedelcu, Albumul expoziției "10+1
Liviu Nedelcu () [Corola-website/Science/336882_a_338211]