190,155 matches
-
islamic. Ca laitmotive se remarcă duplicitatatea personajelor, ambivalența morală și o atmosferă generală de criză. Textele sale abordează în general situații extreme, conflictuale, în care personajele nu beneficiază de fair-play, ci trebuie să supraviețuiască prin viclenie și impetuozitate; în general textele nu au happy-end, ci finaluri sumbre, deseori catastrofale, precum și mai multe răsturnări suprinzătoare de situație. Miloș Dumbraci a scris, și i-au fost publicate în revistele Gazeta SF; Nautilus, Fantastica, Helion, Știință și Tehnică, numeroase povestiri într-o largă varietate
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]
-
Convenție. Alături de considerațiile Curții, capitolul de încheiere prezintă și opiniile autorului. CAPITOLUL I NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INTERZICEREA TORTURII Adoptată la Roma în 1950, Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenția) cuprinde 59 de articole și i-au fost adăugate 6 protocoale. Textul Convenției este structurat în 2 titluri, primul fiind dedicat drepturilor și libertăților persoanelor aflate sub jurisdicția statelor-părți la Convenție, iar cel de-al doilea titlu se referă la înființarea unei curți internaționale competentă în judecarea cauzelor care au ca obiect
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
ulterior a CEDO, a dus la apariția unei veritabile ramuri de drept, dreptul european al protecției drepturilor omului, cu aplicabilitate regională[4]. În ceea ce privește înțelesul Convenției, trebuie ținut cont de faptul că doctrina, bazată pe jurisprudența Curții, a constatat că interpretarea textului se face de manieră "dinamică", ținând cont de "obiectivul" și "scopul" său[5], fiind considerat un "instrument viu[6]". 1.1. Interzicerea torturii și a relelor tratamente De-a lungul timpului, o serie de instrumente internaționale au interzis tortura și
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
dinamică", ținând cont de "obiectivul" și "scopul" său[5], fiind considerat un "instrument viu[6]". 1.1. Interzicerea torturii și a relelor tratamente De-a lungul timpului, o serie de instrumente internaționale au interzis tortura și relele tratamente, printre care: Textul Convenției supuse analizei este cuprins în art. 3, are ca denumire marginală "Interzicerea torturii", iar formularea sa este: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." După cum se poate observa, "nu există o definiție" prevăzută
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
art. 3 din Convenție produce anumite consecințe . Statele, prin aderarea la Convenție, și-au asumat o adevărată răspundere obiectivă cu privire la conduita agenților lor, iar acestea nu s-ar putea apăra de această răspundere invocând imposibilitatea asigurării respectării interdicției impuse de text[15]. Cu alte cuvinte, statele au o serie de obligații pe care trebuie să le respecte, în vederea neîncălcării prevederilor art. 3. Aceste obligații sunt pozitive și negative. Din categoria "obligațiilor negative" amintim abținerea de la provocarea torturii sau tratamentelor inumane ori
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
pe tărâmul relelor tratamente, iar pentru a înțelege ce fel de comportament constituie tortura, este necesară înțelegerea tuturor tipurilor de comportament și implicațiile juridice pentru fiecare. Articolul 3 din Convenție face referire la "tortură", "tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
nu se poate deroga de la prevedere, tortura fiind absolut interzisă, indiferent dacă această metodă barbară este utilizată în lupta împotriva terorismului, sau în cadrul unui război. În al doilea rând, din punct de vedere juridic, acest conflict este tranșat atât de textul Convenției, cât și de jurisprudența Curții, care interzic tortura. În al treilea rând, dilema morală invocată este de fapt o particularizare a fenomenului de confundare a dreptului cu morala. Este bine știut că morala are o sferă mult mai largă
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
permanență cu principiile fundamentale ale dreptului, care în majoritatea lor derivă din morală. Deși s-ar putea interpreta această poziție cu una care ar susține revizuirea Convenției din acest punct de vedere, trebuie clarificat că inclusiv CEDO a specificat că textul Convenției este viu, fiind interpretat în lumina actualității, iar plecând de la acest argument se ajunge la concluzia că moral sau nu, tortura este strict interzisă.
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
3-17. Vanhese G. , "“Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky și “La terreur future” de Marcel Schwob". Philologica Jassyensia, 2011, Vol. VII, 1, pp. 257-269. Vanhese G. , "Traducerea imaginior din “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky în franceză și italiană". În Text și discurs. Omagiu Mihaelei Mancaș, Oana Chelaru Muraruș, Cvasnîi Cătănescu, Ene C., Zafiu Rodica. (ed.), Bucarest: Ed. Universității din București, 2011, pp. 521-536. Vanhese G. , "De la tehnică la imaginar. Puțurile în opera lui Lorand Gaspar". Caietele Echinox, 2011, Vol. 22
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
2009, Vol. 2, pp. 65-77. Vanhese G. , "Asupra legendei balcanice a fratelui revenant, circulație, rescrieri și variațiuni". România orientale, 2009, Vol. XXII, pp. 233-260. Vanhese G. , "Pictură alchimica, pictură magică. Alberto Martini și ilustrarea poemului « Orientalele » de Victor Hugo". În Text(e)/Image. Interférences. Etudes critiques. Critical Studies, Vrânceanu A. (ed.), Bucarest: Ed. Universității din București, 2009, pp. 21-38. Vanhese G. , "În labirintul memoriei abisale. Varouna» de Julien Green". Plaisance, 2009, Vol. 18, pp. 77-97. Vanhese G. , "Legendă fratelui revenant în
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
G. , "Epifasnii ale unei figuri, Cålin et Luceafårul". Dacoromania, 2003, Vol. VII-VIII, pp. 209-230. Vanhese G. , "În grădinile exilului, despre poezia lui Georges Schehadé". În Lingua, cultura e testo (a cură di), : Vită & Pensiero, 2003, pp. 1239-1249. Vanhese G. , " Le texte nomade. "Fables pour un peuple d'argile" de Vénus Khoury-Ghata". Ponts-Ponti, 2003, Vol. 3, pp. 107-122. Vanhese G. , "Oblicitatea poemului și retorica nocturnă în "Gaspard de la Nuit" de Aloysius Bertrand". La toison d\'or, 2003, Vol. 3, pp. 69-80. Vanhese
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
la Facultatea de Filozofie din București, promoția 1978. În prezent este director al Bibliotecii Municipale „Constantin Țoiu” din Urziceni. După absolvirea facultății, participă la ședințele cercului de etică, coordonat de Niculae Belu și Vasile Morar, unde aprofundează lectura etică a textelor narative, precum și la sesiunile științifice anuale ale Institutului de Filosofie. În „[http://www.institutuldefilosofie.ro/page.php?13 Revista de filosofie]” a Academiei publică patru studii: cel de debut - „Istoricitatea bunului simț și alternativele devenirii moralității practice” (5/1986), urmat
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
și societatea oamenilor liberi. ECOL reflectă inițiativele unui grup de tineri intelectuali ale căror preocupări științifice și editoriale vizează cunoașterea corectă despre economie și societate. Centrul publică, în mod constant, atât articole și studii economice, cât și traduceri ale unor texte internaționale relevante. . Marinescu publică în mod constant articole și interviuri în diferite publicații și pe mai multe platforme online, precum Ziarul Financiar, Bursa, HotNews și Contributors.
Cosmin Marinescu () [Corola-website/Science/337331_a_338660]
-
pe: Amza Pelea, Draga Olteanu Matei, Silviu Stănculescu, Silvia Popovici, Sanda Toma, Victor Rebengiuc, Gheorghe Cozorici, George Constantin și Mircea Albulescu. A debutat în filmul "Dincolo de brazi" (1957), în regia lui Mircea Drăgan și Mihai Iacob. Din 1974 a scris texte de muzică ușoară, romane, versuri, cărți de copii. A scris textele pentru cântecele din filmele "Eu, tu și Ovidiu" (1977) și "Mama" (1977). A realizat peste 300 de emisiuni de televiziune și a scris multe scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic
Flavia Buref () [Corola-website/Science/337334_a_338663]
-
Toma, Victor Rebengiuc, Gheorghe Cozorici, George Constantin și Mircea Albulescu. A debutat în filmul "Dincolo de brazi" (1957), în regia lui Mircea Drăgan și Mihai Iacob. Din 1974 a scris texte de muzică ușoară, romane, versuri, cărți de copii. A scris textele pentru cântecele din filmele "Eu, tu și Ovidiu" (1977) și "Mama" (1977). A realizat peste 300 de emisiuni de televiziune și a scris multe scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic. A jucat în filmele:
Flavia Buref () [Corola-website/Science/337334_a_338663]
-
Wallach a fost înmormântată în cimitirul din orașul Holon. Wallach a activat în cercul „Poeților din Tel Aviv” format în jurul revistelor literare „Ahshav” (Acum) și „Siman Kriá” (Semn de exclamație) și a publicat adesea în periodicele literare israeliene. A scris texte pentru o formații de muzică rock, cu care a și apărut în concerte. În anul 1982 poezii de-ale sale au fost puse pe note și înregistrate într-un album. Caracterizată de o energie nervoasă debordantă, creația ei a combinat
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
parte din franciza internațională "The Voice Kids". Conceptul constă în găsirea de interpreți talentați cu vârste între 7 și 14 ani, începându-se printr-o etapă de audiții publice. Câștigătorul este determinat prin votul publicului, care se realizează prin mesaje text și apeluri telefonice la numere special alocate fiecărui concurent. Emisiunea are un juriu format din 3 membri care analizează și aduc critici artistice constructive interpretărilor concurenților. Fiecare jurat pregătește o echipă de artiști și se află într-o competiție continuă
Vocea României Junior () [Corola-website/Science/337367_a_338696]
-
de la autor: „«Delphi-the best. F**k off all the rest. Neshta 1.0. Made în Belarus. Pryvitanne ўsim tsikavym ~ ~ belarus kim dzyaўchatam. Aliaksandr Rygoravich you taksama. Vosen - kepskaya couple ... Alivaryya - lepshae Piva! Best regards 2 Tommy Salo. [Nov-2005] yours [Dziadulja Apanas] »” Textul este scris în mare parte în Bielorusa, partial în Engleză. Traducere: "« Delphi este cel mai bun. Dă-le naibii pe restul (limbaje de programare). Neshta 1.0 creat în Belarus. Restul să fie curățat [traducere aproximativa - cenzurata]. Salutare toată lumea ~ ~ fetele
Neshta () [Corola-website/Science/337397_a_338726]
-
și astronomia. La început o simplă madrasa, metoda de învățare utilizată era cea cunoscută în toată lumea islamică și consta în lecții publice ținute de un šayḥ în fața elevilor așezați în semicerc, în interiorul moscheii. Shayḥ-ul le oferea elevilor explicații legate de text, fiind atinse probleme de gramatică, drept ori interpretare. Lecțiile publice erau ținute pe tot parcursul zilei, fără întrerupere. Metodele de învățare erau cele tradiționale, bazate pe memorarea textelor. Ulterior, devenită universitate, standardele acesteia au crescut considerabil. Pe lângă obligativitatea de a
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
așezați în semicerc, în interiorul moscheii. Shayḥ-ul le oferea elevilor explicații legate de text, fiind atinse probleme de gramatică, drept ori interpretare. Lecțiile publice erau ținute pe tot parcursul zilei, fără întrerupere. Metodele de învățare erau cele tradiționale, bazate pe memorarea textelor. Ulterior, devenită universitate, standardele acesteia au crescut considerabil. Pe lângă obligativitatea de a fi musulman, un viitor student al universității Al-Qarawiyyin trebuia să fi memorat Coranul în întregime, precum și alte texte de gramatică sau drept malekit. De asemenea, era obligatorie buna
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
întrerupere. Metodele de învățare erau cele tradiționale, bazate pe memorarea textelor. Ulterior, devenită universitate, standardele acesteia au crescut considerabil. Pe lângă obligativitatea de a fi musulman, un viitor student al universității Al-Qarawiyyin trebuia să fi memorat Coranul în întregime, precum și alte texte de gramatică sau drept malekit. De asemenea, era obligatorie buna cunoaștere a arabei clasice. După căderea dinastiei Merinide în 1465, Al-Qarawiyyin cunoaște o perioadă de decădere. Odată cu venirea la putere a dinastiei alaouite însă, sultanul Muḥammad III (1710-1790) ia seamă
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
unde ocupase funcția de director al direcției culturale, în cadrul Ligii Statelor Arabe . Arabismul lui Sati’ al-Ḥusri datează din anul 1916. Cu toate acestea, înainte de a se remarca drept un naționalist arab, Sati’ al-Ḥusri a fost un partizan al Junilor Turci . Textul său intitulat "Ce este naționalismul?" a constituit principala sursă pe care s-au fundamentat principiile ideologiei naționalismului arab, cuprinzând și o expunere a elementelor care au inspirat naționalismul arab. Sati’ al-Ḥusri a insistat asupra întârzierii apariției conștiinței naționale a arabilor
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
Campoducele Arbore, care ar fi fost scrisă în secolul al III-lea al erei noastre. Această falsă cronică a căpătat numele de "Cronica lui Huru" sau "Izvodul lui Clănău". "Petru Clănău", boier al lui Ștefan cel Mare, ar fi tradus textul cronicii în "Moldavă", în târgul Vasluiului. Frații Sion au inventat "Cronica lui Huru" spre a servi neamului Sion să-și poată trimite feciorii la școala de cadeți din Petersburg -școală rezervată nobilimii. Falsitatea acestei cronici a fost demonstrată de Alexandru
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
apare în "Apus de soare" încă de la începutul piesei, conspiratorii discutând despre slăbiciunea împăratului, respectiv a domnitorului. În privința semnelor prevestitoare, acestea apar în întreaga dramaturgie istorică (și nu numai), dar aici nu se poate vorbi despre influența anume a unui text, ci de o tradiție în ceea ce privește construirea textului dramatic. Titlul piesei reprezintă o metaforă care ilustrează drama morții lui Ștefan cel Mare ce este asemănată cu apusul soarelui Moldovei. "Apus de soare" prezintă perioada 1503 - 1504 din istoria Moldovei. În actul
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
începutul piesei, conspiratorii discutând despre slăbiciunea împăratului, respectiv a domnitorului. În privința semnelor prevestitoare, acestea apar în întreaga dramaturgie istorică (și nu numai), dar aici nu se poate vorbi despre influența anume a unui text, ci de o tradiție în ceea ce privește construirea textului dramatic. Titlul piesei reprezintă o metaforă care ilustrează drama morții lui Ștefan cel Mare ce este asemănată cu apusul soarelui Moldovei. "Apus de soare" prezintă perioada 1503 - 1504 din istoria Moldovei. În actul I, curtea domnească din Suceava se afla
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]