20,606 matches
-
mâna creștinilor. Cordoba cade în 1236, Sevilla în 1248 însă un lider arab, Muhammad Al-Ghalib reușește să pună stăpânire pe cetatea muntoasă Granada - Alhambra (Fortăreața roșie) care devine capitala noii dinastii nasride (de la nasr, victorie) și un strălucit centru de civilizație musulmană. Regatul nasrid al Granadei plătește tribut Castiliei și printr-o diplomație inteligentă reușește să reziste până în anul 1492 când alianța Castiliei și Aragonului, pecetluită prin căsătorie de către Regii catolici, condamnă la dispariție și ultimul stat musulman al peninsulei.
Al-Andalus () [Corola-website/Science/309447_a_310776]
-
de erupția vulcanică pe Santorini (în jurul anului 1500 î.Hr.) -au devenit forță dominantă în Marea Egee în timpul ultimelor secole. În mileniul al II-lea î.Hr., în jurul anului 1200 î.Hr., au fost distrugeri masive în centrele miceniene, care au dus la declinul civilizației miceniene și au provocat populația să migreze către regiunile de coastă din Asia Mică și Cipru (prima colonizare greacă). După aproximativ două secole de inactivitate economică și culturală, perioada care, de asemenea, a devenit cunoscută că „anii negri” (1150 - 900
Istoria Greciei () [Corola-website/Science/310503_a_311832]
-
și „Care Holocaust?”, prin care nega participarea guvernului antonescian al României la Holocaust în perioada 1941-1944. În august 2001, Gheorghe Buzatu, îndrumătorul său la Colegiul Național de Apărare și la Universitatea din Craiova, aflat la conducerea Centrului de Istorie și Civilizație Europeană din cadrul Academiei Române, l-a ajutat să publice o compilație a acestor texte sub titlul "Naționalistul". Lucrarea profund xenofobă, inspirată, după spusele autorului ei, de Julius Streicher, redactorul revistei naziste Der Stürmer, condamnat și executat pentru crime de război, a
Vlad Hogea () [Corola-website/Science/304942_a_306271]
-
Ana Blandiana, Virgil Ierunca și Monica Lovinescu (Mircea Mihăieș a denumit-o „noul "Mein Kampf"”), și ale liderilor comunității evreiești, cartea a fost retrasă de la publicare. În urma scandalului, Gheorghe Buzatu a trebuit să demisioneze de la conducerea Centrului de Istorie și Civilizație Europeană, iar procurorii au declanșat o anchetă penală, împiedicată, însă, de imunitatea parlamentară a lui Hogea. La alegerile din 2004, a fost ales din nou deputat din partea PRM, de data aceasta în județul Vaslui, deși a continuat să activeze în cadrul
Vlad Hogea () [Corola-website/Science/304942_a_306271]
-
cele două măsele de mamut atestă o așezare din paleolitic. În neolitic au fost găsite fragmente de vase, urme de chirpice, oase de animale, coarne de cerb etc. În timpul stăpânirii romane Aquae (astăzi Călan), este antrenat în viața economică a civilizației romane. Vasile Pârvan (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, Bacău - d. 26 iunie 1927, București) istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, demonstrează că localitatea Aquae este amintită de Ptolemeu (*ca.87d.Hr. probabil în Ptolemais Hermii - a ca.165 d.Hr
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
concomitentă cu apariția activităților cotidiene ale omului primitiv, faptul fiind lesne explicabil prin relativa usurință a prelucrării acestui tip de material. Mărturie sunt numeroasele figurine de gresie, dăltuite în formă de idoli, sau alte reprezentări, găsibile în diversele muzee ale civilizației sau artei pe tot cuprinsul continentului. Unul dintre cele mai edificatoare exemple în acest sens este Muzeul Pietrei (Streinmetz Museum) din Zogelsdorf, Niederösterreich, instituție culturală austriacă bazată pe existența locală a unei cariere de Sandstein-gresie a cărei vechime stiințific atestată
Gresie (geologie) () [Corola-website/Science/305028_a_306357]
-
Civilizația și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean o dezvoltare de câteva sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în perioada sec. I î.Hr - sec. I d.Hr. În arheologie, termenul de cultură se referă atât la
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
influențe din afară. Dar dacii nu s-au mulțumit cu preluarea unor elemente de cultură materială de la alte popoare. Ei le-au adoptat, le-au transformat și adesea le-au îmbogățit, contopindu-le în creațiile lor tradiționale și făurind o civilizație profund originală. O astfel de sinteză originală reprezintă și cultura celtică care la rândul ei se bazează pe fondul autohton în care au fost integrate multiple și fecunde influențe grecești, etrusce ori de altă natură, adaptate și prelucrate în manieră
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
ultimele 2 decenii, la cunoașterea culturii geto-dacice, au spulberat impresia împărtășită de unii cercetători (străini sau români), după care cultura strămoșilor noștri n-ar fi decât o cultură celtică. Rolul pe care l-au jucat influențele celtice atât la formarea civilizației de tip La tene geto-dacică, cât și pe vremea lui Burebista, nu poate fi pusă la îndoială, dar aceasta nu înseamnă o celtizare a culturii geto-dacice. Aceasta se dovedește a fi o cultură originală care, a preluat, pe lângă influențe celtice
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
geto-dacică, cât și pe vremea lui Burebista, nu poate fi pusă la îndoială, dar aceasta nu înseamnă o celtizare a culturii geto-dacice. Aceasta se dovedește a fi o cultură originală care, a preluat, pe lângă influențe celtice și multe bunuri din civilizația grecească, fie direct, fie prin intermediul tracilor meridionali, la care se adaugă cele romane și celelalte. Cultura tracilor meridionali reprezintă într-o mare măsură o copiere a civilizației grecești, fără un aport propriu prea substanțial, la care, cu greu se poate
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
o cultură originală care, a preluat, pe lângă influențe celtice și multe bunuri din civilizația grecească, fie direct, fie prin intermediul tracilor meridionali, la care se adaugă cele romane și celelalte. Cultura tracilor meridionali reprezintă într-o mare măsură o copiere a civilizației grecești, fără un aport propriu prea substanțial, la care, cu greu se poate sesiza și contribuția elementului autohton. În cazul unor bunuri create sub influențe grecești, de multe ori este foarte greu de știut cui aparțin, pentru că influențele elene s-
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de cetățile cu ziduri de piatră ecarisată ori de arhitectura sacră. Tehnica zidurilor dacice (de factură grecească) era evident superioară modalității în care celții își construiau, în aceeași vreme, cetățile. Toate aceste denotă un serios pas înainte, un avans al civilizației daco-getice, favorizat de prezența efectivă și activă a meșterilor greci. Tracii, al căror nivel de civilizație și cultură n-a fost egalat în antichitate pe întregul teritoriu european (în afara lumii grecești, etrusce și romane) decât de civilizația celților, pe care
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
grecească) era evident superioară modalității în care celții își construiau, în aceeași vreme, cetățile. Toate aceste denotă un serios pas înainte, un avans al civilizației daco-getice, favorizat de prezența efectivă și activă a meșterilor greci. Tracii, al căror nivel de civilizație și cultură n-a fost egalat în antichitate pe întregul teritoriu european (în afara lumii grecești, etrusce și romane) decât de civilizația celților, pe care în unele privințe chiar au depășit-o, erau un popor a cărui forță și cultură s-
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
un avans al civilizației daco-getice, favorizat de prezența efectivă și activă a meșterilor greci. Tracii, al căror nivel de civilizație și cultură n-a fost egalat în antichitate pe întregul teritoriu european (în afara lumii grecești, etrusce și romane) decât de civilizația celților, pe care în unele privințe chiar au depășit-o, erau un popor a cărui forță și cultură s-a bucurat de multă considerație în antichitate. Denumirea generală de "traci" a fost dată triburilor de limbă tracică dintre Marea Egee și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
aportul traco-frigian la cultura elenică a fost considerabil: divinități ca Dionysos, Sabazios, Semele, Seirenes, Silenus, etc.; medicină populară: zeul-"medic" Aesculapios, plante medicinale geto-dace, câteva cuvinte importante în limba greacă ("ambon", "basileus", etc.) și o serie de mari figuri ale civilizației elenice: Tucidide, artiștii Brygos, Doidalses, antroponime trace, gramatici ca Dionysios Thrax, câțiva filologi, etc. Teritoriul ocupat de traci se întindea de la Marea Egee până în regiunea Boemiei, și din zona Serbiei actuale până la gurile Bugului. Dar, în contrast cu tracii dintre Haemus și Marea Egee
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
ca Dionysios Thrax, câțiva filologi, etc. Teritoriul ocupat de traci se întindea de la Marea Egee până în regiunea Boemiei, și din zona Serbiei actuale până la gurile Bugului. Dar, în contrast cu tracii dintre Haemus și Marea Egee, care n-au reușit să-și întemeieze o civilizație proprie și o politică a lor, ci serveau numai ca unelte oarbe, mercenari sălbatici, geții, stăpânitorii marelui drum de civilizație al Dunării, de la început își urmăreau o politică a lor și alcătuiau un stat bine închegat, primeau puternice înrâuriri grecești
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Serbiei actuale până la gurile Bugului. Dar, în contrast cu tracii dintre Haemus și Marea Egee, care n-au reușit să-și întemeieze o civilizație proprie și o politică a lor, ci serveau numai ca unelte oarbe, mercenari sălbatici, geții, stăpânitorii marelui drum de civilizație al Dunării, de la început își urmăreau o politică a lor și alcătuiau un stat bine închegat, primeau puternice înrâuriri grecești, dar în aceeași vreme ofereau la rândul lor și grecilor și romanilor o consistență spirituală superioară și foarte caracteristică, pe
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
epoca paleolitică; cert este însă că cei dintâi autori antici care îi menționează îi consideră autohtoni, deci instalați aici din timpul primelor migrații indo-europene, tracice. Geto-dacii s-au desprins din masa triburilor trace, începând să-și contureze un profil de civilizație distinctă, pe la începutul mileniului I î.e.n. Câteva secole mai târziu, numele lor apare la autorii greci, alături de cel al sciților. Sciții, popor de origine iraniană, au ocupat pe la începutul sec. VII î.e.n. stepa din nordul Mării Negre, precum și regiunea Dobrogei în
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
rector grec (cca 40-112), care, proscris de împăratul Domițian, a trăit printre geți, lăsând și câteva informații asupra lor. Oricum, atât textele sporadice ale autorilor antici, cât și descoperirile arheologice conduc la concluzia că, sub raportul dezvoltării economice și sociale, civilizația geto-dacilor era mult mai înaintată decât cea, de pildă, a germanilor. Asemenea celorlalte ramuri tracice, și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz, secară, linte, bob și mai multe varietăți de grâu. Baza economiei o formau agricultura și creșterea vitelor
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
bogați, mai era uneori și pictată cu motive animale sau vegetale (mai rar umane), se constată că meșterii olari din Dacia nu erau întru nimic inferiori meșterilor celorlate popoare antice care la acea dată se aflau pe aceeași treaptă de civilizație. Chiar din perioada secolelor V-IV î.e.n., când repertoriul de forme era încă sărac, apar, lucrate cu mâna, cele două forme caracteristice pentru ceramica geto-dacă: ceașca cu toartă (așa numita ceașcă dacică) și farfuria cu picior înalt, „fructiera”, cum i
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
culturii geto-dacice după cucerirea și retragerea romană din Dacia. Rolul pe care l-au avut daco-geții în cultura românească este unul foarte însemnat. Pe lânga faptul că folclorul românesc, arta plastică, muzica, dansurile, ritmurile, obiceiurile, ceramica românești conțin urme ale civilizației acestui popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice, cuvintele de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice, cuvintele de origine dacică, intrate definitiv în fondul principal lexical al limbii române, arată încă o dată că poporul român este continuatorul civilizației și culturii daco-geților. În scrierile lor cu caracter literar și istoric, Sofocle, Herodot și Tucidide oferă primele informații despre geto-daci, populațiile ce trăiau în regiunile Dunării de Jos. Tucidide nota că: "... tracii locuiesc între Munții Haemus și Rodopi, ..., după aceea
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
pot fi privite din multiple puncte de vedere, de la a cerceta resorturile care au pus în mișcare masele, până la a intelege consecințele ultime ale fenomenului. Filosofii și istoricii sec. XVIII-XIX considerau că venirea migratorilor a fost sursa dezastrelor abătute asupra civilizației române. Dar sursele au fost reinterpretate de curând în secolul XX. În istoriografia germană, migrația popoarelor a fost denumită ""Volkerwanderung"", fiind preferat conceptul de "migrație" decât cel de "invazie". Migrațiile sunt văzute ca mișcări pe distanțe a unor grupuri de
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
protejat de fortificații ridicate, transformându-l într-un centru inexpugnabil. Constantinopolul era simbolic "Noua Romă", fiind edificat pe șapte coline, având 14 unități administrative, borna aurita, propriul forum, propriul senat, preluate după modelul Cetății Eterne, fiind un adevărat bastion al civilizației române. În timp ce imperiul se extindea, unul dintre cultele orientale, cel creștin, câștigă tot mai mulți adepți. Sub împărați că Decius, Valerian sau Dioclețian au fost organizate persecuții creștine masive, însă numărul creștinilor creștea lent, dar sigur, convertindu-se la această
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
nu era atât de gravă. Elitele române chiar își îndreptau tot mai mult cererile de ajutor către germanici. În regiunea adiacenta a limes-ului, legăturile dintre imperium și barbaricum deveneau tot mai strânse. În căutare de pășuni sau atrași de civilizația română și de prazi, hunii, de origine mongola sau turcica, au traversat, după 350, spațiul de la nord de Marea Neagră. Au distrus uniunea de triburi alana de origine iraniană, stabilită între Don, Caucaz și Marea Caspică, si au cucerit Regatul Bosforului
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]