19,809 matches
-
mult disputată, aflată la granița dintre scrierile oficiale și cele apocrife este intitulată Memoirs of Count de Grammont. La Nota 35 este descrisă încoronarea regelui. Nu autorul este cel care relatează, ci un oarecare episcop Burnet. Probabil, folosind un prezumtiv episcop, autorul a gândit că lucrarea va fi mai credibilă:„«Odată cu revenirea regelui,» a spus el, «un spirit de bucurie extravagantă a molipsit întreaga națiune, care a adus cu sine dezicerea de toate promisiunile de virtute și pietate. Totul s-a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dovadă de o ambiție deosebită încă de la vârsta de nouă ani. Deși ar fi preferat cariera militară, asemeni tatălui său, problemele financiare ale familiei l-au forțat să accepte drumul vieții bisericești. Datorită seriozității sale a devenit cel mai tânăr episcop din Franța, numit în această funcție prin dispensă papală. Geniul lui Richelieu nu se manifestă numai în modul în care a structurat și pus în practică principiile guvernării unui regat, ci mai ales în ambiția cu care, pe perioada cât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Francez, n.n.) și să se instaleze pe tron. Conspirația nu a fost încununat de succes, însă regele și-a construit întreaga strategie politică pe aceste două concepte: implicare totală în structurile de guvernământ și diminuarea puterii Papei. De exemplu, nici-un episcop nu putea părăsi Franța fără aprobarea scrisă a regelui și nu puteau fi transmise nici-un fel de cereri către Papă, fără a fi citite și aprobate mai întâi de Ludovic. Oficialii guvernamentali nu puteau fi excomunicați pe baza actelor comise
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ludovic al XIV-lea, ca să scape de ceremonie, a ordonat să nu se țină discursuri, și ca întreaga curte, indiferent de poziția pe scară ierarhică, să intre pe o ușă și să iasă pe alta. Printre ei a venit și episcopul de Gap, pășind săltat, hohotind de plâns, cu lacrimi mari curgându-i pe obraz, și în același timp zâmbind, lucru care îi conferea chipului său cea mai grotească fizionomie imaginabilă. Doamna, Delfina, și cu mine am fost primele care nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de credincioși „lupi răpitori” și vor grăi învățături răstălmăcite ca să tragă pe ucenici după ei. De aceea, îi previne și le spune: „luați aminte de voi înșivă și de toată turma, întru care Duhul Sfânt v-a pus pe voi episcopi, ca să păstoriți Biserica lui Dumnezeu, pe care a câștigat-o cu însuși sângele Său”. Ce-a făcut Biserica în fața acestor rătăciri? A luptat pentru păstrarea neștirbită a adevărului de credință. Apostolii și Sfinții Părinți intervin cu puterea ce le era
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeu, dar datorită împrejurărilor în care a trăit, Augustin a ajuns să ducă o viață ușuratică. Multe rugăciuni a făcut mama sa și multe lacrimi a vărsat ea pentru întoarcerea fiului ei la calea cea dreaptă. S-a dus la episcopul cetății să-i ceară un sfat. Sfântul Ambrozie, căci el era episcopul cetății Mediolanului, a rostit atunci celebrele cuvinte „nu poate să piară un fiu pentru care se înalță atâtea rugăciuni și se varsă atâtea lacrimi”. Și, într-adevăr, nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ducă o viață ușuratică. Multe rugăciuni a făcut mama sa și multe lacrimi a vărsat ea pentru întoarcerea fiului ei la calea cea dreaptă. S-a dus la episcopul cetății să-i ceară un sfat. Sfântul Ambrozie, căci el era episcopul cetății Mediolanului, a rostit atunci celebrele cuvinte „nu poate să piară un fiu pentru care se înalță atâtea rugăciuni și se varsă atâtea lacrimi”. Și, într-adevăr, nu s-a pierdut în păcatele și fărădelegile sale. S-a întors la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
varsă atâtea lacrimi”. Și, într-adevăr, nu s-a pierdut în păcatele și fărădelegile sale. S-a întors la calea cea bună hotărâtă de Dumnezeu și a devenit unul dintre cei mai de seamă creștini din timpurile sale, ajungând chiar episcop al cetății de Hipponia din Africa de Nord. A scris una dintre cele mai frumoase cărți - Confesiuni -, în care povestește cu durere viața păcătoasă dinainte și întoarcerea lui la calea cea bună. Rugăciunile mamei au fost ascultate! Să ne rugăm
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin credință și fapte bune. Preoția este un dar al Sf. Duh împărtășit prin Sf. Taină a „punerii mâinilor” și prin rugăciune, primit de la Dumnezeu prin mâinile arhiereului. Iată ce scrie Sf. Ap. Pavel lui Timotei, pe care îl așează episcop în Efes: „Nu fi nepăsător față de darul ce este întru tine, care ți s-a dat prin proorocire, cu punerea mâinilor preotului”. în altă parte spune: „Te îndemn să ții aprins darul lui Dumnezeu cel ce este dat în tine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
om politic francez (1768-1848). Este considerat părintele romantismului francez. (n. tr.) Sintagmă celebră din lucrarea lui Chateaubriand, „René” (1802). (n. tr.) Amintiri, vise, reflecții, Editura Humanitas, București, 1996. traducere de Daniela Ștefănescu. Cuvinte pronunțate În anul 496 de către Saint Remy, episcop de Reims, cu ocazia botezului lui Clovis, regele francilor. Clovis provenea din tribul sicambrilor. (n. tr.) Semnele de Apă sunt Racul, Scorpionul și Peștii. (n. tr.) În original, „L’important c’est d’aimer”, numele unui cunoscut cântec franțuzesc, scris
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
modest și frumos monument poetului Alexandru Vlahuță, a cărei dezvelire s‐a făcut cu deosebită solemnitate în ziua de 21 septembrie crt. • Festivitatea Serviciul divin a fost oficiat de majoritatea preoților din localitate, în frunte cu P.S. Sa Iacov Bârlădeanu, episcop al Hușilor, care a ținut și o frumoasă cuvântare. 32 * Festivitatea dezvelirii monumentului lui Al. Vlahuță * Au mai vorbit, de asemenea: doamna Meisner de la Iași, domnul Paul Constantinescu, profesor, domnul I. Minulescu, din partea Ministerului Artelor, colonelul veteran Voinescu, institutorul Ionescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
manuscris la Biblioteca liceului teoretic „Cuza Vodă" din Huși. Autorul intenționa să realizeze un dicționar al localității în care să includă pe toți fiii satului, printre aceștia numărându-se și Nicolae 74 Bălănescu, născut în satul Curteni, comuna Crețești, ginerele episcopului de Huși, Iacov Antonovici. În acest sens, Mihai Rotariu publică în „Prutul" (p. 15) scrisoarea semnată la 14 IX 1970 de Ana Bălănescu, fiică, care oferă inițiatorului informații despre activitatea învățătorului pensionar Bălănescu H. Nicolae, „fost element de mare valoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de fete întemeiat în 1857 la Bârlad de Pulcherie Olivari, fiica ei Nathalie Olivari căsătorindu‐se cu Pierre Drouhet, codirectorul pensionului particular din Bârlad, mort la 16 iulie 1909, cu un necrolog scris de preotul I. Antonovici, mai târziu 131 episcop de Huși. Tatăl Nathalei - Georges Olivari, căsătorit cu Pulchérie, aceasta întemeiază în 1857 un pension de fete la Bârlad. Fiica lor, Nathali, măritată cu Pièrre Drouhet în 1864, a preluat în 1867 conducerea pensionului și aceea a externatului. ...” Era o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Catalan și revista de cultură „Timpul" de la Iași care în numărul 3/2006 pe pagina întâi și pe întreaga pagină cinci publica un text pe care l-a citit Ioan Marina Vasluianul viitorul patriarh ortodox român Iustinian, pe atunci doar episcop vicar al Mitropoliei Moldovei, la emisiunea radiofonică „Ora satului", din ziua de duminică l iulie 1945, de la ora 13, aducându-i-se învinuirea nefondată, că „făcea o înflăcărată propagandă cooperației", susținând „poziția guvernului comunist român" (!), anticipând și susținând „politicile sociale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care îl vom regăsi la Huși), dr.(în teologie) Elefterescu, econom V. Pocitan. În revistă s-a reprodus din Cartea de aur a directorilor Casei școalelor, partida lui Stroe Belloescu și ceva din Ecoul Moldovei. De asemenea, o circulară a episcopului de Huși Canon și alta a dr.C.I. Istrati către clerul rural, învățători, primari și gospodari, îndemnându-i să realizeze ceea ce era necesar satelor. Poeziile în revista „Crucea" erau semnate de C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și preotul Al.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Jos a Moldovei” de Nicolae Belizelii, „Caragagi - sat românesc din Bugeac” de Petru Ujeucachi. La Editura „Sfera” din Bârlad a fost realizat în 2007 și volumul „Mânăstirea Rafaila” într-o ținută tipografică aleasă cu un „Cuvânt înainte” semnat de (+) Ioachim Episcop al Eparhiei Hușilor, care evidențiază câmpul larg de realizări ale autorului, dar și reușita de față, Mânăstirea Rafaila nebeneficiind până acum de o asemenea cercetare temeinică... Păstrând în tăcere finanțatorul unei asemenea lucraredocument, cartea, bine structurată tematic, cu anexe valoroase
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
deosebite. Directorul, care reprezenta școala, locuia împreună cu familia în orfelinat. Primul director a fost M. Lupescu, care avea să fie, mai târziu, și administratorul revistei „Ion Creangă". La inaugurarea orfelinatului au fost de față: G. Pallade, ministrul de finanțe. P.S. Episcopul de Huși, dl. Basset, administratorul domeniului privat al regelui, deputați și senatori de Tutova, prefectul județului, public. Cu acel prilej s-a târnosit și biserica din Zorleni, reparată tot de rege. * Biblioteca municipală Bârlad are în depozit numerele din anii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Angheluș (septembrie 2006), unor persoane în viață, ca Theodor Codreanu, la împlinirea a 60 de ani de viață, (februarie-martie 2005), documentare “120 de ani de la nașterea lui Ion Inculeț (1884-1940)” de Vasile Calistru, “Document inedit privind alegerea, investitura și instalarea Episcopului de Huși Iacov Antonovici” sau “Notițe genealogice privind familia episcopului Iacov Antonovici”, ambele de Mihai Rotaru în nr.34/2004 , probează ceea ce spune Theodor Codreanu în “Prutul” nr.30/2003 că revista și redactorii ei se ocupă și de cultura
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la împlinirea a 60 de ani de viață, (februarie-martie 2005), documentare “120 de ani de la nașterea lui Ion Inculeț (1884-1940)” de Vasile Calistru, “Document inedit privind alegerea, investitura și instalarea Episcopului de Huși Iacov Antonovici” sau “Notițe genealogice privind familia episcopului Iacov Antonovici”, ambele de Mihai Rotaru în nr.34/2004 , probează ceea ce spune Theodor Codreanu în “Prutul” nr.30/2003 că revista și redactorii ei se ocupă și de cultura locală. Pentru că am vorbit mai sus de “Prutul” care a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
literară și teatrală, muzică, prezentări de cărți, reviste și alte publicații. Bibliotca din Bârlad deține exemplare din anii 1924‐1928. * Țara de jos nr.1/1926: Comitetul de redacție: G.V. Botez, Nicolae Manolescu, G.D. Rânzescu, N.N. Vasiliu. Colaboratori:Iacob Antonovici, episcopul Hușilor, Al. Bădăuță, Ion Băilă, G.V.Botez, D. Cotoranu, C.Dinu, Mihail Dragomirescu, Virgil Duiculescu, George Dumitrescu, Ion Gane, Const. Giorgiade, Const Goran, Lizi Hârscu, N.Iosif, D. Iov, Al.Lascarov-Moldoveanu, A. Mândru, N.N. Manolescu, Ștefan Manole, D.Murărașu, Const.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Frilair." Vine și ziua procesului: "Sosi, în sfîrșit, și ziua de care se temeau atît doamna de Rênal, cît și Mathilde. Aspectul neobișnuit al orașului le sporea spaima. Mathilde de la Mole păstra pentru momentul culminant o scrisoare a primului episcop al Franței care cerea achitarea lui Julien. În ajun i-o arătase abatelui de Frilair care îi dăduse asigurări: asul din mînecă al abatelui era domnul de Valenod, unul dintre jurați. Dacă l-ați cunoaște, ați fi sigură de izbîndă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prezintă instituirea regimurilor parlamentare și, în final, contribuția notabilă pe care acestea o aduc la dezvoltarea parlamentarismului internațional. A. Marea Britanie. În anul 1248 termenul "parliament" este folosit în Anglia pentru a desemna o adunare formată din două ramuri, una ecleziastică (episcopi și preoți cu rangul de baron) și una laică (baroni direcți ai Coroanei 31). Acestei adunări îi este asigurată începând cu anul 1254 o structură stabilă, bazată pe principiul potrivit căruia orice contribuție putea fi impusă numai cu acordul "arhiepiscopilor
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și preoți cu rangul de baron) și una laică (baroni direcți ai Coroanei 31). Acestei adunări îi este asigurată începând cu anul 1254 o structură stabilă, bazată pe principiul potrivit căruia orice contribuție putea fi impusă numai cu acordul "arhiepiscopilor, episcopilor, și altor prelați, conți, suverani, oameni de arme, burghezi și alți oameni liberi" și pe dreptul adunării elective de a controla validitatea alegerilor, sustrăgând astfel reprezentanților regelui acest privilegiu. Putem observa că sunt deja prezente, în fază incipientă, principiile moderne
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
au fost numiți în această funcție. În anul 1958 a fost introdusă posibilitatea ca o persoană să fie numită lord pe viață, fără ca acest titlu să poată fi moștenit (life peers). Deosebim așadar între Lords Spiritual, lorzii clerici, arhiepiscopi și episcopi ai Bisericii Anglicane și Lords Temporal, lorzii laici. Printre aceștia se numără atât membrii familiei regale cât și așa numiții Law Lords. Aceștia din urmă sunt judecători supracalificați, care au fost înnobilați și au primit un loc în Camera Lorzilor
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
poate declina orice responsabilitate (personală În favoarea uneia sociale - n.a.). Formularea paradigmatică a acestui tip de reificare este: „În această problemă nu am de ales, trebuie să acționez În acest fel din cauza poziției pe care o am”, ca soț, tată, general, episcop, director al unei companii, borfaș, călău, după caz. Aceasta Înseamnă că reificarea rolurilor micșorează distanța subiectivă pe care individul o poate pune Între el și executarea rolului atribuit. Capacitatea de acțiune este În fapt o caracteristică sistemică, obiectivă, fiind percepută
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]