19,153 matches
-
Valea Vâlsanului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Muntenia, pe teritoriul județului Argeș. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Argeș, pe teritoriile administrative al comunelor Brăduleț, Corbeni, Corbi, Domnești, Mușătești, Nucșoara și
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae"). Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus epaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Ciucaș (arie protejată) este un sit de importanță comunitară (inclus în rețeaua ecologică Natura 2000) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat la interferența Transilvaniei cu Muntenia, pe teritoriile administrative ale județelor Brașov și Prahova. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică județului Brașov (pe teritoriul orașului Săcele și pe cele ale comunelor
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
din 13 decembrie 2007 (privind declararea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), conform "Directivei Habitate" a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice) și se întinde pe o suprafață de 21.864 hectare. Suprafața ariei naturale fiind acoperită în cea mai mare parte (60 %) de păduri; managementul sitului este asigurat de Direcția Silvică Ploiești (Ocolul Silvic
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Pădurilor Kronstadt" și "Ocolului Silvic Ciucaș R.A. Tărlungeni" s-au opus proiectului. Masivul Ciucaș a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Lacul Vidraru, cu consecințe dezastruoase asupra mediului natural din bazinul râului. Cursul Argeșului a fost schimbat de mai multe ori, vegetația acvatică îndepărtată, dar mai ales au fost înlăturate mari cantități de nisip și pietre în care aspretele își avea habitatul obișnuit, ceea ce a dus la dispariția definitivă a acestui pește din râul Argeș. În 1967 a fost construit, de asemenea, un baraj pe râul Vâlsan, mult în amonte de zona populată de asprete, ducând la scăderea nivelul apei. Între peștii
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Efectivul din râul Vâlsan era apreciat la cca. 100 exemplare în 2005. În 1957-1962 aspretele era prezent în bazinul superior al râului Argeș și pe afluenții săi: Râul Doamnei și Vâlsan. În urma construirii mai multor bazine de acumulare hidroelectrice, distrugerii habitatelor prin defrișări extinse și construiri de drumuri, poluării cu pesticide, dezvoltării necontrolate agroindustriale, aspretele a dispărut în cea mai mare parte din aria de distribuție originală. În timpul construcției unui mare lac artificial pe râul Argeș, Lacul Vidraru (1967) o fâșie
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât specia a dispărut din bazinul râului Argeș, iar în prezent aspretele supraviețuiește numai într-o porțiune de aproximativ 1 km în râul Vâlsan. Principalele amenințări identificate asupra supraviețuirii speciei sunt reprezentate de: distrugerea habitatului prin defrișări forestiere extinse și construiri de drumuri de-a lungul râurilor; scăderea debitului râului Argeș și a râului Vâlsan, ca urmare a construirii barajului hidroelectric (Lacul Vidraru) în 1967 și a barajului lacului de acumulare Vâlsan din amonte de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
critic amenințată (periclitată) cu dispariția (CR - critically endangered) În anul 2005 aspretele a fost inclus și în Cartea Roșie a Vertebratelor din România ca specie critic periclitată (CR). "Romanichthys valsanicola" este listat în Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, unde este menționat în Anexa II (speciile animale care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este enumerat și în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, unde este menționat în Anexa II (speciile animale care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este enumerat și în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, unde este menționat în Anexa II (specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este protejat în România prin Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, unde este menționat în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4 B: Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Valea Vâlsanului a fost desemnată ca sit pentru conservare în Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
concentrează pe pragurile dincolo de care defrișările, eroziunea solului, epuizarea apei, colmatarea și inundațiile se determină una pe alta în dezvoltarea urbană, salvând sau distrugând sistemele de susținere a vieții. Principiul promovează evaluările de mediu pentru identificarea zonelor fragile, ecosistemele și habitatele amenințate care pot fi îmbunătățite prin conservare, controlul densității, planificarea utilizării teritoriului și proiectarea spațiilor deschise (McHarg: 1975). Acest principiu promovează analiza consumului de energie pe ciclul de viață al clădirilor și analiza emisiilor poluante. Acest principiu statuează că există
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
și corpul sunt acoperiți cu solzi. Solzii de partea ventrală sunt mai mari decât cei de pe partea dorsală și joacă un rol important în deplasarea sa. Alternarea de desene deschise și întunecoase pe solzi oferă șarpelui un camuflaj perfect în habitatul său natural. Unele din exemplare afișează tulburări pigmentare, cum ar fi albinismul. Deși aceste exemplare sunt rare în sălbăticie, în captivitate sunt comune, și sunt încrucișate selectiv pentru a obține diferite variațiuni de culoare. Șerpii Boa constrictor au un cap
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ sud-estic al orașului Săcele (în sudul satului Tărlungeni
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
asociere cu specii arboricole de frasin ("Fraxinus excelsior") și salcie ("Salix L."). La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni enumerați în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a IUCN; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). Alte specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) semnalate în
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Bucșani este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Bucșani. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dâmbovița, pe teritoriul nord-estic al satului Bucșani și cel sud-vestic
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), un amfibian aflat pe lista roșie a IUCN și protejat la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică).
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Tufărișuri alpine și boreale". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice protejate aflate în arealul sitului se află: ursul brun ("Ursus arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
sau arin alb și protejază o gamă variată de amfibieni, reptile și pești. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria", broasca verde
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
variată de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru regiunea Munteniei. La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: miruță ("Anchusa officinalis"), "Alyssum caliacrae" specie endemică pentru România, coșaci ("Astragalus vesicarius"), capul-șarpelui ("Echium rubrum"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (cu specii de "Allium saxatile", "Allium moschatum
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
păiuș ("Festuca valesiaca") și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: reptile și amfibieni cu specii de: năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]