19,688 matches
-
persoană trebuia să îl cheltuie pentru a câștiga o bucată de pâine în 1800 reprezenta o fracțiune serioasă din ziua sa de muncă; pe măsură ce salariile au crescut tot mai mult, timpul de muncă necesar pentru a cumpăra o bucată de pâine a scăzut la doar câteva minute în țările bogate. Măsurate în termeni de muncă, prețurile tuturor celorlalte bunuri au scăzut dramatic, cu o singură excepție: munca însăși. Pe măsură ce productivitatea muncii și salariile cresc, a angaja forță de muncă devine mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de la masă, cere-ți scuze celorlalți meseni. Mia este într-o mare încurcătură. Nu știe exact care alimente se mănâncă cu mâna și care cu furculița. Completează tabelul de mai jos și ajut-o pe fetiță: Alimente Cum se mănâncă? Pâine sau chiflă Pizza Carne de pui Pește Cartofi pai Mâncare cu sos Înghețată la cupă Căpșuni Kiwi Ananas IV.5. CADOURILE Acum că petrecerea s-a terminat, Mia își privește cadourile primite. Prietenii i-au adus cărți frumoase, o păpușă
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
la țară, lângă Botoșani. Poate am găsit și mai bune, nu mai aveam însă cerul gurii de la 4 ani. Mărul era imens, cu o carne rece ca zăpada și de o acreală paradiziacă. De la Iași mi-aduc aminte de o pâine cu lapte, un fel de chiflă mai mare pe care am mîncat-o într-o convalescență și pe care, firește, întărindu-se superficia palatală, n-o voi mai întîlni-o niciodată. ă...î De Botoșani se leagă amintirea unei pagode enorme într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rămâne "stupefact". Doar câteva versuri luate în sine sunt sugestive, precum: ...aș vrea să sparg un cap! De solzii Majestății să-l rad ca pe un crap. G. CREȚEANU, M. ZAMPHIRESCU G. Crețeanu (1829-1887), autorul popularului "Cîntec al străinătății" ("Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea"), e un făcător de goale versuri, moralizatoare și pline de poncife, sau, când sunt erotice, cântând cu dignitate "copilițe rumeioare" și pe "gentila dona". Nici Mihail Zamphirescu (1838-1878), amintit mai ales
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și cu particularități de limbă care încîntă. Vasile Pop a fost foarte gustat la periferii pentru nuvelele și romanele sale. Chiru-Nanov (1882-1918) se interesa de tragediile omului de țară, Romulus Cioflec, în producția mai veche, evoca oamenii care luptă "pentru pîine", sufletele "fără noroc". Ioan Adam (1875-1911) releva "drame din lumea de jos", N. Dunăreanu dezvolta din M. Sadoveanu, fără arta lui, nuvela cu lipoveni în Deltă și tema ființelor reduse sufletește la ultima limită, M. I. Chirițescu-Priar trata cazuri mărunte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grav se duce și vine-n largul zării... Cum trece carul vremii cu mii de roți pe ceas El bate drumul vieții în ritmicul său pas Și morile ce-n ape și-n vânturi grai frământă, Cu măsurate glasuri cântarea pâinii cântă. Și-n urmă când ne ducem pe poarta vieții mari În ritmul tânguirii, bat clopotele rari. E o poezie feminină, având ca fond senzația directă a lumii, percepția ploaiei, a apelor, a căror cadență olarul o presimte în învîrtirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mormânt. În Sfârșit de toamnă este atinsă, înaintea lui Ion Pillat, voluptatea intimistă a evocării alimentelor: În mintea lor bolnavă și-n sufletul lor ros De moartea dureroasă a zilelor în noapte, Șovăitoare, iarna, intra ca un miros Subtil de pâine caldă și de castane coapte. Ce e valabil în partea inedită din Inscripții e tot în direcția evocării sufletului naturii moarte, ca în Umbra camerelor: Sunt camere de-acelea ce sunt pline În draperia mobilelor grele De noi, și-n
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
palme un copil. Aproape totul, casa copilăriei, vremea bunicilor, e reconstituit cu mijloace olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din scrinul vechi de nuc Feliile de pâine cu dulceață Și vrafurile cărților cu poze În care-aș regăsi, subt scoarțe moi de piele, Poveștile copilăriei mele. Și pe divanul cu cretonul înflorit cu roze, Aș adormi-n iatacul cald și bun, În miros de gutui și de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
monarh - E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh. ILARIE VORONCA Considerat imagist, Ilarie Voronca nu e și el decât un extatic al voluptății și un evocator de materii excitante pentru simțuri: păduri, saltele de paie, rufărie, gutui, blănuri, portocale, ceai, pâine, lapte, fructe putrede, alune, fasole verde, mazăre, cartofi, ringlote, banane, coacăze. Ulise este un poem descriptiv al vieții diurne fără alt conținut decât prezentarea cu gest voluptuos a lucrurilor și elogierea lor: Te oprești la vânzătoarea de legume îți surâd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nevinovăția de la școala primară. POEȚI PROVINCIALI ȘI "TINERI" Lui Alexei Mateevici, basarabean din Bugeac, i se datorește, pe lângă alte versuri care promiteau, o nouă definiție poetică a limbii române, cu imagini superioare celor ale lui Sion: Limba noastră-i graiul pâinii Când de vânt se mișcă vara; În vestirea ei bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Pan Halippa, Bogdan Istru, basarabeni, au fiecare o mică notă personală, de la Tudor Plop-Ulmanu e de reținut această grațioasă definiție a Basarabiei: Basarabia, cuvânt cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
importantă a anilor 1960 a fost schimbarea radicală în comportamentul social și cultural din acea vreme. Exita un fel de contradicție aici. Pe de o parte, statul bunăstării sociale era construit după modelul familiei tradiționale, în care cel care câștiga pâinea era bărbatul, care lucra în afara gospodăriei, în timp ce femeia era casnică, având grijă de casă și de copii. Dar reprezentanții elitei intelectuale de stânga cu o anumită influență, precum Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir, începeau să provoace acest gen de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
din aceste căi mai facile care în cele din urmă îți iau totul”, redescoperind iminenta demnitate a muncii umane, noi suntem în măsură să înțelegem și gravitatea omului care practică, în mod obișnuit, corupția, ce constă în „a nu câștiga pâinea cu demnitate”. Al doilea exemplu implicat este acela al omului corupt care dă „pâine murdară” fiilor „flămânzi de demnitate”, trădând astfel exigența lor de demnitate. 4. Cine plătește corupția Există apoi caracterul corupției care lovește mereu în al treilea, în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
iminenta demnitate a muncii umane, noi suntem în măsură să înțelegem și gravitatea omului care practică, în mod obișnuit, corupția, ce constă în „a nu câștiga pâinea cu demnitate”. Al doilea exemplu implicat este acela al omului corupt care dă „pâine murdară” fiilor „flămânzi de demnitate”, trădând astfel exigența lor de demnitate. 4. Cine plătește corupția Există apoi caracterul corupției care lovește mereu în al treilea, în cel care stă în afara legăturilor stabile dintre cel ce corupe și cel care se
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
O. de nuntă cuprinde o adevărată aglomerare de motive și simboluri specifice, în variate exprimări metaforice. Mirele este un „tânăr împărat”, mireasa este „o floare crăiasă”, vorniceii sunt „feți-frumoși din ceea lume”, constituiți în „armata mirelui” și „armata miresei”. Invocate, pâinea, sarea, apa, grâul semnifică vigoarea, frumusețea castă, belșugul și norocul care trebuie să-i însoțească în viață pe tinerii căsătoriți. O. de colăcărie configurează un cadru de basm, în care nunta este prezentată alegoric. Un tânăr împărat împreună cu mai mulți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
consimțământul prelaților acelui loc. Sunt trimiși să predice doi câte doi, ca și cum ar merge înaintea Domnului, pentru a pregăti a doua sa venire (cf. Lc. 1,76). 7. Acești săraci ai lui Cristos nu au nici traistă, nici desagă, nici pâine de drum, și nici bani la cingătoare; nu au nici aur, nici argint, și nici sandale în picioare (Lc 10,4; Mt 10,9; Mc 6,8; Fap 3,6). De fapt, nu-i este permis niciunui frate din acest
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de frați. Cu acel prilej, abatele și călugării au avut grijă cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de orz, de grâu, de mei și de sorg din abundență, apă curată de băut, vin de mere diluat cu apă pentru cei mai firavi, fasole și legume din belșug. Așa ne-a povestit domnul Andrei, acum înaintat în vârstă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dar care se potrivește nespus de bine spiritului franciscan): 4. Nu îi vom numi săraci pe aceia care, deși ar putea trăi prin munca mâinilor lor, trăiesc precum cerșetorii. Aceștia sunt considerați mai degrabă hoți, nu săraci. Dacă aceștia cer pâine de la alții, nu li se cuvine pe bună măsură să primească răspunsul: «Dați-ne capacitățile voastre, așa da, ați putea munci pentru noi»? Apostolul, într-adevăr, nu voia să primească nimic de la corinteni, ca să nu își pângărească autoritatea sau să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
căci orice animal care nu rumegă va fi considerat blestemat și nenorocit... ...Așadar, dacă un frățior simplu nu se remarcă printr-o înțelepciune deosebită, să completeze această lipsă cu ardoarea studiului. Să nu-i fie rușine să cerșească cu ardoare pâinea cuvântului lui Dumnezeu oriunde va putea și să memorizeze în fiecare zi măcar un singur cuvânt bun. Am văzut pe mulți care, deși dispuneau de o inteligență mai redusă, au făcut mai multe progrese decât alții care, încrezători în propriile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru a încheia cu o recomandare): 3. De aceea, fraților, fiți prudenți și totodată milostivi. Căci, cu cât vă aflați într-o stare mai sublimă, nepurtând, după exemplul apostolilor, nici toiag, nici traistă, nici desagă, nici bani la brâu, nici pâine în coș, nici două tunici, nici încălțăminte în picioare (cf. Mt 10,9; Mc 6,8), cu atât mai rușinoasă și mai josnică va fi căderea voastră - Dumnezeu să vă ferească de așa ceva. După exemplul tatălui vostru Rehab, adică al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
așezat pe pământul gol, și-a chemat frații și, punându-și mâinile peste fiecare, în cele din urmă i-a binecuvântat pe toți. Apoi, întocmai ca la cina cea de taină a Domnului, a împărțit fiecăruia câte o bucățică de pâine și, după cum îi era obiceiul, invita toate făpturile să-l laude pe Dumnezeu. În cele din urmă, a alergat cu bucurie în întâmpinarea morții, invitând-o în chilioara sa cu aceste cuvinte: «Ești binevenită, sora mea Moarte!» Sosind ceasul din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
era caracterizat atât de mult prin sărăcie. În cronicile lui Giordano și Toma sunt prezentate începuturile eroice, pe vremea când frații provinciei engleze beau o bere ce avea gust și aspect oribil, mâncau uneori mămăligă de orz din lipsă de pâine, nu aveau adăposturi și erau găzduiți de frații predicatori; parcurgeau mulți kilometri desculți pentru a participa la lecții (prin urmare, studiul nu reprezenta o problemă pentru primii frați englezi, deși erau foarte săraci). Iar frații din provincia germană, după ce umblau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru atât de mulți frați, ei locuiau sub adăposturi de frunze pe un câmp larg împrejmuit cu gard, mâncau la 23 de mese și dormeau așezați în grupuri bine ordonate. La acest capitul, servea cu multă grijă populația locului, procurând pâine și vin din belșug, bucurându-se de o așa mulțime de frați și de reîntoarcerea fericitului Francisc. La acest capitul, fericitul Francisc, alegând ca temă cuvintele psalmistului: Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul meu, care îmi deprinde mâinile la luptă, a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
După ce au plecat de la Bolzano, au ajuns la Bressanone unde au fost primiți cu bunăvoință de episcopul locului. De la Bressanone s-au îndreptat spre zonele muntoase și au ajuns la Sterzing (Vipiteno) după ora prânzului. Deoarece locuitorii nu mai aveau pâine la îndemână, iar frații nu știau să cerșească [în limba lor], și-au continuat călătoria, cu speranța că spre seară vor ajunge într-un loc unde puteau fi reîntremați de bunătatea locuitorilor, și astfel au ajuns la Mittenwald. Însă, în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
că spre seară vor ajunge într-un loc unde puteau fi reîntremați de bunătatea locuitorilor, și astfel au ajuns la Mittenwald. Însă, în această localitate, neprimind mai nimic de mâncare, au încercat să-și amăgească foamea cu două bucăți de pâine și șapte napi, iar setea cu bucuria inimii, dar au sfârșit prin a le provoca și mai mult. Sfătuindu-se între ei asupra modului în care ar fi putut să-și umple stomacul, pentru a putea apoi să se bucure
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
încet, cu greutate au ajuns la Matrei. Și iată că Dumnezeu, căruia îi este încredințat cel sărac (Ps 9,35), binevoitor cu săracii săi, a avut grijă ca, întrând în oraș, să întâlnească două persoane primitoare, ce le-au cumpărat pâine cu doi dinari. Dar ce însemna aceasta pentru atâtea persoane? Fiindcă era anotimpul napului, cerșind napi, au completat cu ei lipsa pâinii. 22. Luând astfel prânzul, prin care mai degrabă și-au umplut stomacul decât să-l hrănească, au repornit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]