19,364 matches
-
astfel de perechi va fi dată de procedura paretiană tare, i.e. cel puțin un individ exprimă o preferință strictă pentru o alternativă, ceilalți fiind indiferenți. Cum însă în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian observăm că fiecare are preferințe stricte între alternativele aflate în sfera personală a celuilalt, trebuie să deducem existența efectelor externe. Ceea ce urmează, odată ce am înțeles problema ca fiind una a externalităților, este de a decide: a) dacă tratăm toate externalitățile ca fiind relevante; b) ce
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivități = număr Capitolul 6 125 x variante (rgl), e) mai mult de doi indivizi și mai mult de două strategii și f) mai mult de doi indivizi, două strategii când folosim regula (rgl). Toate aceste soluții eșuează însă în eliminarea preferințelor condiționale, fiind astfel în aria de acțiune a paradoxului Gibbard. Din acest motiv, criteriul eficacității pentru societăți reale nu este îndeplinit. În ceea ce privește criteriul fidelității ideologice, fiind vorba despre o restricționare a domeniului, deci de o eliminare a posibilității de a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
astfel în aria de acțiune a paradoxului Gibbard. Din acest motiv, criteriul eficacității pentru societăți reale nu este îndeplinit. În ceea ce privește criteriul fidelității ideologice, fiind vorba despre o restricționare a domeniului, deci de o eliminare a posibilității de a exprima o preferință, aceasta este de asemenea nesatisfăcută. În ceea ce privește soluția Breyer (1977), aceasta funcționează pentru un număr mai mare de doi indivizi, mai mare de două alternative, mai mare de două strategii și pentru regulă (rgl). De asemenea, rezolvă paradoxul Gibbard, prezentând o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și mai mult de două strategii, c) doi indivizi, două strategii și pentru regula număr decisivități = număr x variante (rgl), d) mai mult de doi indivizi, două strategii, când folosim regula (rgl). Deși propune un sistem consistent de drepturi (elimină preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x variante (rgl), d) mai mult de doi indivizi, două strategii, când folosim regula (rgl). Deși propune un sistem consistent de drepturi (elimină preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii nu au preferințe autosustenabile, pedeapsa este aceea că decisivitățile individuale sunt anulate, preferința
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii nu au preferințe autosustenabile, pedeapsa este aceea că decisivitățile individuale sunt anulate, preferința socială fiind dată de condiția Pareto. Altfel spus, drepturile individuale sunt amuțite în favoarea drepturilor colective. c) Soluțiile prin restricționarea condiției Pareto. În sfârșit, cel de-al treilea grup de soluții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii nu au preferințe autosustenabile, pedeapsa este aceea că decisivitățile individuale sunt anulate, preferința socială fiind dată de condiția Pareto. Altfel spus, drepturile individuale sunt amuțite în favoarea drepturilor colective. c) Soluțiile prin restricționarea condiției Pareto. În sfârșit, cel de-al treilea grup de soluții, prin alterarea condiției Pareto slabe, îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Saari nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. La fel stau lucrurile și pentru soluția lui List. d) Soluțiile noi. În acest capitol, am introdus cinci soluții pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1.4), e) condiționarea criteriului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lucrurile și pentru soluția lui List. d) Soluțiile noi. În acest capitol, am introdus cinci soluții pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1.4), e) condiționarea criteriului Pareto printr-o proprietate de raționalitate tare, disjunct-monotonia (6.1.5
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
capitol, am introdus cinci soluții pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1.4), e) condiționarea criteriului Pareto printr-o proprietate de raționalitate tare, disjunct-monotonia (6.1.5). Acestea îndeplinesc criteriile eficacității pentru societăți reale (esr) și fidelitate ideologică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale (6.1.4), e) condiționarea criteriului Pareto printr-o proprietate de raționalitate tare, disjunct-monotonia (6.1.5). Acestea îndeplinesc criteriile eficacității pentru societăți reale (esr) și fidelitate ideologică (fid) după cum urmează: 6.1.4 și 6.1.5
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcționează pentru orice număr de indivizi, alternative, strategii, dar nu sunt formulate cu o condiție libertariană consistentă (altfel spus, nu rezolvă paradoxul Gibbard), așadar nu îndeplinesc esr. În ceea ce privește fid, soluțiile prin alterarea domeniului universal o încalcă deoarece elimină posibilitatea exprimării preferințelor așa cum sunt ele. O altă soluție care încalcă proprietatea fidelității ideologice este cea prin preferințe minmax. Aceasta se întâmplă deoarece decisivitățile libertariene sunt alienate în favoarea criteriului paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariană consistentă (altfel spus, nu rezolvă paradoxul Gibbard), așadar nu îndeplinesc esr. În ceea ce privește fid, soluțiile prin alterarea domeniului universal o încalcă deoarece elimină posibilitatea exprimării preferințelor așa cum sunt ele. O altă soluție care încalcă proprietatea fidelității ideologice este cea prin preferințe minmax. Aceasta se întâmplă deoarece decisivitățile libertariene sunt alienate în favoarea criteriului paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă proprietatea fidelității ideologice. Spre deosebire de soluția prin preferințe minmax, soluțiile prin preferințe libertariene minimal-raționale și preferințe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care încalcă proprietatea fidelității ideologice este cea prin preferințe minmax. Aceasta se întâmplă deoarece decisivitățile libertariene sunt alienate în favoarea criteriului paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă proprietatea fidelității ideologice. Spre deosebire de soluția prin preferințe minmax, soluțiile prin preferințe libertariene minimal-raționale și preferințe disjunct-monotone îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică, deoarece realizează ierarhizarea etică proprie libert arianismului (condiția libertariană este considerată mai importantă decât cea paretiană). Dintre soluțiile prezentate, câteva îndeplinesc toate criteriile pentru a satisface
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ideologice este cea prin preferințe minmax. Aceasta se întâmplă deoarece decisivitățile libertariene sunt alienate în favoarea criteriului paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă proprietatea fidelității ideologice. Spre deosebire de soluția prin preferințe minmax, soluțiile prin preferințe libertariene minimal-raționale și preferințe disjunct-monotone îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică, deoarece realizează ierarhizarea etică proprie libert arianismului (condiția libertariană este considerată mai importantă decât cea paretiană). Dintre soluțiile prezentate, câteva îndeplinesc toate criteriile pentru a satisface condiția eficacității pentru societăți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe minmax. Aceasta se întâmplă deoarece decisivitățile libertariene sunt alienate în favoarea criteriului paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă proprietatea fidelității ideologice. Spre deosebire de soluția prin preferințe minmax, soluțiile prin preferințe libertariene minimal-raționale și preferințe disjunct-monotone îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică, deoarece realizează ierarhizarea etică proprie libert arianismului (condiția libertariană este considerată mai importantă decât cea paretiană). Dintre soluțiile prezentate, câteva îndeplinesc toate criteriile pentru a satisface condiția eficacității pentru societăți reale, în afara consistenței condiției
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
utilizate. Acestea sunt: soluțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980), Craven (1982), Saari (1997) și List (2003). În aceeași situație cu acestea se află și câteva dintre soluțiile introduse în secțiunea 6.1, anume restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1) și restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe (6.1.2). Dintre toate acestea, soluțiile Saari (1997) și List (2003) îndeplinesc și condiția de fidelitate ideologică. Important în ceea ce privește aceste soluții este faptul că ele funcționează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1980), Craven (1982), Saari (1997) și List (2003). În aceeași situație cu acestea se află și câteva dintre soluțiile introduse în secțiunea 6.1, anume restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1) și restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe (6.1.2). Dintre toate acestea, soluțiile Saari (1997) și List (2003) îndeplinesc și condiția de fidelitate ideologică. Important în ceea ce privește aceste soluții este faptul că ele funcționează și dacă le formulăm cu o condiție libertariană care nu suferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fiecare dintre aceste condiții a eliminat ca inacceptabile anumite soluții oferite paradoxului libertarian. Capitolul 6* Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1.* Restricții alternative ale condițiilor U, P și L 6.1.1.* Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari [d.6.1.1.1*]: Un individ este empatic în sensul tare, dacă dorește exact aceleași lucruri pe care celălalt și le dorește pentru sine, pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
6.1.1.1*]: Un individ este empatic în sensul tare, dacă dorește exact aceleași lucruri pe care celălalt și le dorește pentru sine, pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela. [d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în sens tare (unde iP indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lucruri pe care celălalt și le dorește pentru sine, pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela. [d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în sens tare (unde iP indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea celuilalt). [o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru sine, pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela. [d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în sens tare (unde iP indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea celuilalt). [o.6.1.1.1*]: O primă observație
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de preferință cu tine, indiferent care este acela. [d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în sens tare (unde iP indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea celuilalt). [o.6.1.1.1*]: O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea celuilalt). [o.6.1.1.1*]: O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea celuilalt). [o.6.1.1.1*]: O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți n-1 indivizi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]