21,085 matches
-
latină care amintește de binefăcătoarea bisericii. Textul inscripției este următorul: ""†•Haec aedes pietate Mariae Theresiae reginae avgvstae fvlta ac restavrata est•"" (în ). Textul este scris cu majuscule, iar unele litere sunt marcate cu roșu. Aceste litere sunt de fapt cifre romane, care prin adunare indică anul ultimei mari renovări: ""CDIMIIIVVVLCV"" (1774). Biserica ursulinelor a fost restaurată în anul 1969. Parohia greco-catolică din Sibiu (rămasă fără lăcaș de cult după ocuparea în 1948 a Bisericii "Sf. Apostoli Petru și Pavel" de către o
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
Phidias, Lysippos, Praxiteles, Scopas. grecești poate fi divizată în mai multe perioade: Sculptura greacă clasică a avut o perioadă de evoluție relativ scurtă (circa trei secole), dar a marcat puternic istoria sculpturii universale. Pe teritoriul Italiei de astăzi, înaintea civilizației romane a înflorit cea etruscă (secolele VIII - III î.Hr.). Fiind un popor profund religios, etruscii au creat o sculptură care avea o destinație religioasă și mai ales funerară: sarcofage, urne pentru cenușa decedaților etc. Sculptura romană are ca punct de plecare
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
Italiei de astăzi, înaintea civilizației romane a înflorit cea etruscă (secolele VIII - III î.Hr.). Fiind un popor profund religios, etruscii au creat o sculptură care avea o destinație religioasă și mai ales funerară: sarcofage, urne pentru cenușa decedaților etc. Sculptura romană are ca punct de plecare cea etruscă, cu deosebirea că romanii acordau mai multă atenție cultului strămoșilor, motiv pentru care romanii au avut o preferință specială pentru arta portretului. Spre deosebire de greci, romanii nu excelau în sensibilitate estetică și intelectuală. Împărații
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
împăratului Marcus Aurelius, ce datează din perioada 161 - 180 d.Hr. Creștinismul timpuriu respinge sculptura religioasă monumentală, distanțându-se astfel de arta păgână și îndreptându-se către sculpturile de mici dimensiuni și basorelief: urne, relicvarii etc. Creștinii au preluat de la romani doar tematica busturilor și a reliefurilor de pe sarcofage. Arta devine austeră și are ca scop principal educarea maselor, predicarea noii religii în contextul în care cei mai mulți erau analfabeți. Sculptura rămâne strâns legată de arhitectura bisericească. Nici arta bizantină nu promovat
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
obiect liturgic. Prin decorarea zidurilor lui Orsanmichelle, Donatello îl depășeste pe Pisano, mai ales prin statuia lui San Marco, una din primele sculpturi cu adevărat renascentiste. O alta sculptură valoroasă este statuia lui Sfântul Gheorghe, reprezentat într-o armură tipic romană. Cei mai cunoscuți sculptori renascentiști italieni sunt: Michelangelo, Donatello, Verrocchio, Gian Lorenzo Bernini. La nord de Alpi se remarca Tilman Riemenschneider. În Franța, Renașterea debutează în epoca lui Francisc I, care a promovat artiști ca: Benvenuto Cellini, Leonardo da Vinci
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
monumentale ale aztecilor (de acum 500 de ani). Apariția culturii europene catolice a adaptat cultura locală la cea barocă obținându-se drept rezultat un stil hibrid. Astfel, în America de Nord, sculptura reflectă combinarea celor două valori principale europene: tradițiile civice republicane romane și tradițiile protestante. În secolul al XIX-lea, sculptura nord-americană îmbină clasicul cu romanticul, dar manifestă o înclinație specifică spre narativ, dramatic sau spre realismul jurnalistic. Primul sculptor nord-american notabil a fost William Rush. Printre lucrările sale în lemn, amintim
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
ale sculpturii budiste. În partea de nord-vest a zonei geografice budiste se manifestă influențele externe. Astfel în zona de nord-vest a Pakistanului de astăzi, începând din secolul I d.Hr. (regiunea Gandhara de atunci), Drumul Mătăsii aduce cu sine puternicele influențe romane și grecești. La aceasta se adaugă și influența elenistică adusă de cuceririle lui Alexandru Macedon. Astfel că în primele șapte secole ale erei creștine, în regiunea Gandhara se realizează multe exemplare de sculpturi greco-budiste. Și în perioadele care au urmat
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
Mihail al VIII-lea, de-a lungul întregii sale domnii. Planurile de cucerire ale Siciliei nu puteau avea eficacitate reală decât dacă papa le-ar fi acordat ajutorul și de aceea încerca să împiedice coalizarea regatului Siciliei cu Roma. Opinia romană se arată la început ostilă Imperiului Bizantin restaurat: papalitatea nu putea să se acomodeze cu ideea Constantinopolului pierdut de Biserica romană și a unui imperiu grecesc schismatic, luând locul Imperiului latin. Urban al IV-lea începea prin a acorda ajutor
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
dacă papa le-ar fi acordat ajutorul și de aceea încerca să împiedice coalizarea regatului Siciliei cu Roma. Opinia romană se arată la început ostilă Imperiului Bizantin restaurat: papalitatea nu putea să se acomodeze cu ideea Constantinopolului pierdut de Biserica romană și a unui imperiu grecesc schismatic, luând locul Imperiului latin. Urban al IV-lea începea prin a acorda ajutor moral cruciaților din Grecia în lupta împotriva Bizanțului și a-i excomunica pe genovezii care nu renunțau la alianța lor cu
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
început, betonul era utilizat la fundații, dar nu după mult timp a fost inclus în structura zidurilor și a acoperișurilor unor imense domuri. Romanii au mai realizat arcade pentru case, poduri și apeducte. Prin secolul II d.Hr., în orașele romane existau blocuri de apartamente cu 4-5 etaje, numite "insulae". Orașele romane au constituit germenii orașelor aglomerate din zilele noastre. Obiectivele construcțiilor au devenit mult mai ambițioase și mai sofisticate. În Imperiul Roman, Persia, India, China și Mexic s-au realizat
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
a fost inclus în structura zidurilor și a acoperișurilor unor imense domuri. Romanii au mai realizat arcade pentru case, poduri și apeducte. Prin secolul II d.Hr., în orașele romane existau blocuri de apartamente cu 4-5 etaje, numite "insulae". Orașele romane au constituit germenii orașelor aglomerate din zilele noastre. Obiectivele construcțiilor au devenit mult mai ambițioase și mai sofisticate. În Imperiul Roman, Persia, India, China și Mexic s-au realizat drumuri pavate, care permiteau o circulație mai rapidă și folosirea carelor
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
apoi înlocuită cu coloana ionică, originară din Asia Mică. Prima coloană corintică se află în templul lui Apollo Epicurius din Bassae. Ea pornește de la stilul ionic, însă reprezintă un capitel floral elaborat. Acest stil a devenit popular odată cu dezvoltarea civilizației romane. Arhitectura Greciei antice ilustrează interesul grecilor pentru organizarea orașelor-state, realizarea de construcții funcționale pentru necesitățile lor materiale și spirituale și stabilirea unor principii estetice. Pentru a obține perfecțiunea construcțiilor, grecii au inventat ordinele de arhitectură: Edificiile construite de greci au
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
grecilor pentru organizarea orașelor-state, realizarea de construcții funcționale pentru necesitățile lor materiale și spirituale și stabilirea unor principii estetice. Pentru a obține perfecțiunea construcțiilor, grecii au inventat ordinele de arhitectură: Edificiile construite de greci au constituit adevărate modele pentru arhitectura romană. Printre forme constructive amintim: Apogeul arhitecturii monumentale grecești a fost atins prin realizarea templelor de pe Acropola Atenei, devenite ulterior tezaur al întregii umanități. Arhitectura greacă clasică se regăsește în numeroasele temple care s-au păstrat în coloniile grecești din sudul
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
coloanele fiind împodobite cu statui reprezentând oameni înstăriți. În acest context au existat voci care au considerat transformările ca fiind decadente, o întruchipare a exceselor imperiului și a abandonării simplității. Arhitectura grecească a contribuit cu influențe semnificative la dezvoltarea arhitecturii romane, elementele grecești fiind folosite în scop decorativ sau la fațade. În comparație cu vechile civilizații, romanii au creat principii constructive noi, exploatând mai bine calitățile materialelor și introducând materiale noi ca cimentul. Structura clădirilor romane se baza pe bolțile și zidurile de
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
contribuit cu influențe semnificative la dezvoltarea arhitecturii romane, elementele grecești fiind folosite în scop decorativ sau la fațade. În comparație cu vechile civilizații, romanii au creat principii constructive noi, exploatând mai bine calitățile materialelor și introducând materiale noi ca cimentul. Structura clădirilor romane se baza pe bolțile și zidurile de piatră și beton, și nu pe sisteme cu stâlpi și grinzi ca la arhitectura greacă. Bolta și cupolele le-au permis romanilor să zidească spații mai mari, fără a folosi stâlpii de susținere
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
bine calitățile materialelor și introducând materiale noi ca cimentul. Structura clădirilor romane se baza pe bolțile și zidurile de piatră și beton, și nu pe sisteme cu stâlpi și grinzi ca la arhitectura greacă. Bolta și cupolele le-au permis romanilor să zidească spații mai mari, fără a folosi stâlpii de susținere intermediari. Romanii au inițiat utilizarea amestecului de beton în construcții, fabricat din var, moloz, apă și cenușă vulcanică, acoperind suprafețe mari. Acesta a permis dezvoltarea construcțiilor la o scară
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
dezvoltarea construcțiilor la o scară nemaiîntâlnită până atunci realizându-se clădiri monumentale ca: Panteonul, Colosseumul. Descoperirea betonului ca material de construcție va revoluționa arhitectura, stabilindu-se noi concepții spațiale. Construcțiile se realizează mai rapid și au mai multă stabilitate. Așezările romane se construiau după un plan de sistematizare în formă rectangulară, în jurul a două drumuri largi care formau axele nord-sud și est-vest. Forumul, predecesorul pieței publice, era construit pe agora grecească și se afla la intersecția dintre aceste două drumuri, fiind
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
de triumf. Statul deținea monopol asupra materialelor de construcții. Fabricarea cărămizilor se desfășura în cărămidăriile statului, iar armata suporta cheltuielile pentru construirea clădirilor civile. Drumurile și podurile care străbăteau imperiul au permis circulația rapidă a bunurilor, informațiilor și trupelor. Vila romană, cu grădini, terase și coloane, ilustrează situația materială înfloritoare a romanilor. Fiind o expresie a puterii statului, arta Romei antice, era dominată de spiritul utilitar și practic al romanilor. De la arhitectura etruscă și greacă, romanii au preluat: Tipurile de construcții
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
se desfășura în cărămidăriile statului, iar armata suporta cheltuielile pentru construirea clădirilor civile. Drumurile și podurile care străbăteau imperiul au permis circulația rapidă a bunurilor, informațiilor și trupelor. Vila romană, cu grădini, terase și coloane, ilustrează situația materială înfloritoare a romanilor. Fiind o expresie a puterii statului, arta Romei antice, era dominată de spiritul utilitar și practic al romanilor. De la arhitectura etruscă și greacă, romanii au preluat: Tipurile de construcții: Creșterea și expansiunea Imperiului Roman s-a reflectat în grandoarea arhitecturii
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
imperiul au permis circulația rapidă a bunurilor, informațiilor și trupelor. Vila romană, cu grădini, terase și coloane, ilustrează situația materială înfloritoare a romanilor. Fiind o expresie a puterii statului, arta Romei antice, era dominată de spiritul utilitar și practic al romanilor. De la arhitectura etruscă și greacă, romanii au preluat: Tipurile de construcții: Creșterea și expansiunea Imperiului Roman s-a reflectat în grandoarea arhitecturii. Intensificarea amenințărilor externe și popoarelor migratoare din secolul III, lipsa banilor, succesiunea împăraților incompetenți și prăbușirea lentă a
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
apar primele "case-biserici". Alte locuri unde se desfășurau ritualurile au fost catacombele și avem ca exemplu pe cele amenajate la marginea orașelor Roma, Neapole, Sicilia. Primele biserici creștine au apărut în secolul al IV-lea, având ca model vechile bazilici romane. Bazilica creștină preia formele bazilicii profane pe care le adaptează funcțiunii religioase, dobândind cu timpul o structură arhitecturală complexă transmisă în întreaga lume creștină. Arhitectura paleocreștină cunoaște două tipuri constructive principale: Stilurile de construcție erau diferite în diverse parți ale
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
create arcade, domuri, piloni și mozaicuri. În America de Sud, pe înălțimile Anzilor, incașii construiau cetatea remarcabilă, Machu Picchu. În Orientul Extrem, tibetanii construiau mănăstiri lipite de versanții abrupți din Himalaya. În Africa, etiopienii sculptau biserici creștine direct în stâncă. De la tradiția romană sunt preluate cu precădere construcțiile religioase: mănăstiri, biserici, baptisterii și biserici-necropolă. În perioada bizantină timpurie (în special sub conducerea lui Iustinian), arta cunoaște o perioadă de înflorire, reprezentată în arhitectură prin construcțiile monumentale din Constantinopol (biserica "Sf. Sofia") și din
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
rusesc. (vezi Catedrala Sfântului Vasile din Piața Rosie, Moscova). Arhitectura romanică, primul stil arhitectural uniformizat din vestul Europei, care a precedat prăbușirea Romei, a fost una predominant ecleziastică, reflectând dominația bisericii medievale. Bisericile timpurii din vest pornesc de la modelul bazilicii romane, a cărei schiță a fost modificată pentru a corespunde noii sale utilități. Pronaosul a fost mutat în partea de vest a clădirii, iar sectorul estic a fost înlocuit cu altarul și absida, locul în care preoții săvârșeau liturghia. În această
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
a înlocuit bolțile în cruce timpurii, ai căror pereți masivi exercitau o presiune laterală puternica asupra construcțiilor. Expresie artistică a societății feudale, stilul romanic s-a dezvoltat în secolele X - XIII, pornind de la trăsăturile specifice artei carolingiene, ale artei antice romane și de la unele influențe bizantine. În această perioadă de instabilitate, un accent deosebit cade pe edificarea cetăților, simbol al puterii nobililor, dar și necesitate (apărarea împotriva invaziilor). O data cu creșterea rolului monahismului, se construiesc multe mănăstiri, exemple: mănăstirea Cluny din Franța
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
a proiecta catedrale impunătoare, cu ziduri și bolți foarte înalt avântate la cer. Sistemul redus de stâlpi, contraforturi și arce permitea umplerea spațiilor dintre stâlpi și ferestre, lucru imposibil de realizat în cazul bisericilor construite în vechiul stil romanic. Arhitecții romani au decorat ocazional marginile bolților în cruce cu nervuri. Arhitecții gotici au transformat nervurile în elemente structurale principale ale acoperișului, cărora le-a dat o formă de arce ușor semicirculare, umplând apoi spațiile dintre striuri cu bolți gotice frânte. Au
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]