20,769 matches
-
turnee, deși a trebuit să joace cel puțin două jocuri de calificare pentru fiecare. S-a calificat în fazele finale ale Campionatului Mondial din 2005 dar a pierdut în primul tur în fața lui Stephen Hendry cu scorul de 7-10. În sezonul 2005/2006 a continuat să progreseze, ajungând în Top 16 în clasamentul mondial la finalul sezonului. În acel sezon s-a calificat în patru sferturi de finală, inclusiv la Campionatul Mondial unde a revenit de la 8-12 la 12-12 dar a
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
calificat în fazele finale ale Campionatului Mondial din 2005 dar a pierdut în primul tur în fața lui Stephen Hendry cu scorul de 7-10. În sezonul 2005/2006 a continuat să progreseze, ajungând în Top 16 în clasamentul mondial la finalul sezonului. În acel sezon s-a calificat în patru sferturi de finală, inclusiv la Campionatul Mondial unde a revenit de la 8-12 la 12-12 dar a pierdut în fața lui Graeme Dott, cel care avea să câștige titlul mondial. Prima sa lovitură a
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
finale ale Campionatului Mondial din 2005 dar a pierdut în primul tur în fața lui Stephen Hendry cu scorul de 7-10. În sezonul 2005/2006 a continuat să progreseze, ajungând în Top 16 în clasamentul mondial la finalul sezonului. În acel sezon s-a calificat în patru sferturi de finală, inclusiv la Campionatul Mondial unde a revenit de la 8-12 la 12-12 dar a pierdut în fața lui Graeme Dott, cel care avea să câștige titlul mondial. Prima sa lovitură a venit în sezonul
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
sezon s-a calificat în patru sferturi de finală, inclusiv la Campionatul Mondial unde a revenit de la 8-12 la 12-12 dar a pierdut în fața lui Graeme Dott, cel care avea să câștige titlul mondial. Prima sa lovitură a venit în sezonul 2006/2007. Atunci s-a calificat în sferturile de finală ale Marelui Premiu unde l-a învins pe Ronnie O'Sullivan cu scorul de 5-1. Astfel s-a calificat în semifinale, devenind al patrulea jucător australian care să realizeze această
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
câștiga titlul. A ajuns în runda a doua la Campionatul Mondial din 2007 unde a fost învins de Ronnie O'Sullivan cu scorul de 10-13 deși Robertson a câștigat la un moment dat șase jocuri consecutive. Robertson a început slab sezonul 2007/2008, fiind eliminat repede în trei din primele patru turnee cu puncte. A reușit totuși să ajungă în sferturile de finală ale Trofeului Irlandei de Nord după ce i-a învins pe Jamie Cope și Ian McCulloch. A terminat sezonul
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
sezonul 2007/2008, fiind eliminat repede în trei din primele patru turnee cu puncte. A reușit totuși să ajungă în sferturile de finală ale Trofeului Irlandei de Nord după ce i-a învins pe Jamie Cope și Ian McCulloch. A terminat sezonul pe locul 10. După un start dezamăgitor în sezonul 2008/2009 Robertson a ajuns în finala Campionatului Bahrainului unde l-a întâlnit pe Matthew Stevens. Meciul a avut o durată de aproape șase ore, Robertson câștigând cu 9-7. În timpul Masters
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
primele patru turnee cu puncte. A reușit totuși să ajungă în sferturile de finală ale Trofeului Irlandei de Nord după ce i-a învins pe Jamie Cope și Ian McCulloch. A terminat sezonul pe locul 10. După un start dezamăgitor în sezonul 2008/2009 Robertson a ajuns în finala Campionatului Bahrainului unde l-a întâlnit pe Matthew Stevens. Meciul a avut o durată de aproape șase ore, Robertson câștigând cu 9-7. În timpul Masters-ului din 2009 Robertson și adversarul Stephen Maguire au
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
a fost câștigată la ultima bilă neagră în jocul decisiv. Al patrulea titlu al lui Robertson l-a făcut cel mai de succes jucător din afara Angliei și Irlandei în turneele cu puncte, deși Junhui i-a egalat performanța în același sezon când a câștigat Campionatul Regatului Unit. Pe 1 aprilie 2010 Robertson a realizat primul break maxim oficial al carierei în runda a doua al Openului Chinei 2010 în fața lui Peter Ebdon. La Campionatul Mondial din 2010 Robertson l-a învins
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
triumfat în 1952 acela a fost anul în care cei mai importanți jucători ai sportului au organizat un boicot iar până în ziua de azi multe cercuri nu îl consideră pe Lindrum ca fiind un campion credibil. Robertson a început noul sezon cu o înfrângere în prima rundă a Masters-ului de la Shanghai 2010 în fața lui Peter Ebdon. Totuși la Openul Mondial Robertson a jucat în primul tur cu Graeme Dott într-o repetare a finalei Campionatului Mondial. Robertson a câștigat cu
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
Galez și cu 1-5 în fața lui Peter Ebdon la Openul Chinei. Robertson nu a reușit să își apere titlul de campion mondial, pierzând în prima rundă cu scorul de 8-10 în fața celui care va ajunge până în finală, Judd Trump. Noul sezon a început dezamăgitor pentru Robertson pierzând cu scorul de 4-5 în fața lui Dominic Dale în 16-mile Australian Goldfields Open. Totuși forma sa s-a îmbunătățit la următorul turneu cu puncte, Masters-ul de la Shanghai, unde i-a eliminat pe Liang
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
a juca în sferturile de finală cu Ronnie O'Sullivan. Robertson conducea cu scorul de 5-3 după prima sesiune dar O'Sullivan a câștigat apoi șase jocuri consecutive și avea să câștige meciul cu scorul de 13-10. Robertson a terminat sezonul pe locul 7. Robertson a ajuns până în finala ediției inaugurale a Campionatului Internațional din China unde a fost învins cu scorul de 8-10 de către Judd Trump. La Campionatul Regatului Unit Robertson l-a condus pe Mark Selby cu scorul de
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
Robertson a fost eliminat în prima rundă de Robert Milkins cu scorul de 8-10. Deși nu a reușit să treacă de prima rundă, Robertson a reușit să realizeze cel mai mare break al turneului, 143 de puncte, și a terminat sezonul pe locul 2 în clasamentul mondial. În mai 2013 Robertson a realizat al doilea său break maxim oficial la calificările pentru turneul Wuxi Classic în fața lui Mohamed Khairy. În finala acelui turneu l-a învins pe John Higgins cu scorul
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
pe Joe Perry cu scorul de 5-2 și pe Mark Selby în semifinale cu 6-3.<ref name="2013/14"></ref> Ar fi devenit primul jucător de după Ronnie O'Sullivan (2003) care să câștige două turnee consecutive cu puncte în același sezon dar a pierdut în finală cu scorul de 6-9 în fața lui Marco Fu. Pe 8 decembrie 2013 Robertson l-a învins pe Mark Selby cu scorul de 10-7 în finala Campionatului Regatului Unit. În ianuarie 2014, în timpul Ligii Campionilor, Robertson
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
Pe 8 decembrie 2013 Robertson l-a învins pe Mark Selby cu scorul de 10-7 în finala Campionatului Regatului Unit. În ianuarie 2014, în timpul Ligii Campionilor, Robertson a realizat al 63-lea său break de peste 100 de puncte în cadrul aceluiași sezon, învingând recordul deținut înainte de Judd Trump (61). La Openul Galez Robertson a ajuns până în șaisprezecimi unde l-a întâlnit pe galezul Mark Williams. Williams s-a impus cu scorul de 4-3 în urma unui meci care a durat aproape trei ore
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
unde l-a întâlnit pe englezul Mark Selby. Robertson a pierdut cu scorul de 15-17 în fața celui care avea să câștige trofeul. În timpul meciului cu Judd Trump, Robertson a realizat al 100-lea său break de peste 100 de puncte al sezonului iar în timpul meciului cu Selby a ajuns la cota 103, stabilind un record pentru cele mai multe break-uri de peste 100 de puncte realizate într-un sezon. Tot el a realizat și cel mai mare break al turneului, de 140 de puncte
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
Judd Trump, Robertson a realizat al 100-lea său break de peste 100 de puncte al sezonului iar în timpul meciului cu Selby a ajuns la cota 103, stabilind un record pentru cele mai multe break-uri de peste 100 de puncte realizate într-un sezon. Tot el a realizat și cel mai mare break al turneului, de 140 de puncte. Robertson a învins pe Shaun Murphy cu scorul de 5-4 în sferturile de finală ale ediției din 2014 a turneului Wuxi Classic după care a
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
pe Shaun Murphy cu scorul de 5-4 în sferturile de finală ale ediției din 2014 a turneului Wuxi Classic după care a învins pe Barry Hawkins cu scorul de 6-3 pentru a ajunge în finala primului turneu cu puncte al sezonului. A jucat cu prietenul și partenerul de antrenament Joe Perry și după ce a fost condus cu 3-0 Robertson a ajuns să conducă cu 8-6 înainte ca Perry să câștige trei jocuri consecutive și să ajungă la un joc distanță de
Neil Robertson () [Corola-website/Science/329258_a_330587]
-
în timp ce codobaturile au un penaj în culori contrastante de alb, negru, galben sau albastru-cenușiu. Penajul este similar la ambele sexe la fâse, însă la codobaturi sunt multe diferențe. Hrana este formată mai ales din insecte și alte nevertebrate mici în sezonul cald, dar iarna și din semințe. Cuibul și-l fac pe pământ, în crăpături de stânci, în desișuri sau în scorburi de arbori, uneori în diferite construcții. Femelele depun 2-7 ouă, frecvent albe, maro sau cenușii, pe care le clocesc
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
prin deschiderea și închiderea ritmică a ciocului; cuibărește în arbori, mai rar pe stânci abrupte și se hrănește cu vertebrate (mai ales cu pești, dar și cu broaște, tritoni) și nevertebrate (insecte mari). Cuibărește rar în România și pleacă în sezonul rece. Are o lungimea de 95-100 cm (între curcă și curcan), anvergura aripilor 144-155 cm; cântărește 3 kg. Aripile, gâtul și coada sunt negre cu reflexe metalice arămii și verzui; abdomenul este alb. Tinerii sunt lipsiți de luciul metalic. Ciocul
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
o pasăre zburătoare agilă, poate zbura prin coronamentul pădurii. Clămpănește din cioc, emițând diverse semnale: șuieraturi și fluierături. Sunt păsări monogame Cuibul este construit în copaci înalți, mai rar pe stânci abrupte. Același cuib este adesea folosit în mai multe sezoane. Cuibul nou este destul de mic; devine însă tot mai cuprinzător prin reamenajări anuale, ajungând la 90-120 cm în diametru. Este format din crengi și consolidat cu pământ și mănunchiuri de iarbă și este căptușit cu mușchi, iarbă sau paie. Uneori
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
specie neamenințată pe lista IUCN. Populațiile sunt în declin la nivel local din cauza vânătorii și a defrișărilor, mai ales în Europa. Este intens vânată, în special în timpul migrației prin sudul Europei și Asia. Cuibărește rar la noi și pleacă în sezonul rece. Este mult mai rară decât barza albă și este răspândită în pădurile de amestec din Carpați (rășinoase și foioase), uneori și în ținuturile mai joase, împădurite, cu întinderi de ape în vecinătate (în apropierea Deltei Dunării etc.). Este un
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
7 metri. s-a născut în Ucraina, dar a dobândit cetățenie austriacă și, din 1997, a fost convocată la echipa națională a Austriei. Ea s-a transferat în 1997 la multipla deținătoare a Ligii Campionilor Hypo Niederösterreich. În primul ei sezon la clubul austriac, acesta a câștigat din nou Liga Campionilor. În 1998, Logvin a participat cu naționala Austriei la Campionatul European din Olanda, unde s-a clasat pe locul 4. În 1999, Logvin a câștigat cu Austria medalia de bronz
Tatjana Logvin () [Corola-website/Science/328534_a_329863]
-
în mod clar adversara, formația macedoneană Kometal Skopje. În 2003, Logvin s-a transferat la formația slovenă RK Krim Ljubljana, cu care a ajuns în finala din 2004, unde a fost învinsă de Slagelse DT. Chiar în pauza competițională a sezonului 2004-2005, Tatjana Logvin s-a întors la Hypo Niederösterreich. În 2006, Logvin a fost în discuții cu clubul românesc Rulmentul Brașov, dar până la urmă a semnat un contract cu gruparea daneză Aalborg DH. Acest transfer a fost marcat de probleme
Tatjana Logvin () [Corola-website/Science/328534_a_329863]
-
deoarece Hypo Niederösterreich a susținut că o clauză din contractul Tatjanei Logvin o obligă să joace încă un an în Austria, în timp ce danezii o considerau liberă de contract. Controversa a împiedicat-o pe Logvin să participe la primele meciuri ale sezonului, pentru că nu a primit permisiunea de la Federația Daneză de Handbal. La presiunile federale, cazul lui Logvin a fost adus în atenția Parlamentului European, iar deputatul PSE Ole Christensen a interpelat Comisia Europeană cu privire la drepturile jucătoarei. În final, aceasta a primit
Tatjana Logvin () [Corola-website/Science/328534_a_329863]
-
1997 la echipa Yokohama F. Marinos din J-League. La vârsta de 19 ani, Nakamura era pregătit să evolueze pentru echipa locală în prima divizie a Japoniei. Și-a făcut debutul pe 16 aprilie, contra echipei Gamba Osaka. Nakamura a terminat sezonul respectiv cu 5 goluri în 27 de meciuri. În 2000, Nakamura a avut cel mai bun sezon al său la Yokohama, unde a marcat 5 goluri și a reușit să dea 11 asisturi. După marea dezamăgire de a nu face
Shunsuke Nakamura () [Corola-website/Science/328545_a_329874]