20,296 matches
-
nu-i plăcut să dai ochii de câteva ori pe zi cu un condamnat al moarte); în lunile următoare, Dic supraviețuind "bine mersi", starea noastră s-a transformat în una de stres aproape general; câțiva au căpătat chiar înclinații criminale visând la asasinarea animalului deoarece muribundul a devenit agresiv și exagerat de vioi; a început chiar să ghiontească o cățelușă drăguță, sub scară, o fetiță mult sub vârsta lui matusalemică. Pe scurt, Dic a devenit un ins cu un comportament antisocial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bărbat înșelat. La plecarea lui Sașa, care fusese o fugă grăbită, am găsit o scrisoare, închisă, pentru Irina. Nu știu ce orgoliu m-a făcut să nu deschid niciodată acest plic, pe care l-am purtat după mine pe la toate locuințele mele. Visam să o întâlnesc și să mă mândresc cu cavalerismul meu, să mă mândresc de "tăria" mea. Cam așa ceva era în mintea mea. "Eu voi fi bărbat când o să-i dau scrisoarea", așa gândeam... * Dar... nici nu știu dacă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
albi cu aripi. Un vizitiu solemn, cu uniformă de împărat în ziua întronării, ne-a invitat cu plecăciuni să ne ducă peste tot. "Sunt arii geografice inaccesibile, eu am ordin să vă duc peste tot unde ați fost sau ați visat." Spre seară, am cerut să ne oprească la "Rapidulețul", unde neam simțit dezlegați de vrăjile ademenitoare ale visării. Am închinat un pahar de vin în cinstea amintirilor. L-am invitat și pe misteriosul nostru însoțitor. Dar degeaba l-am căutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
am sugerat simțământul care animă pe bunul consumator de elixiruri. De la Moscova la Petușki se bea până la comă și apoi înapoi din comă. La trezire se spun povești în râs hohotitor, se plâng iubiri pierdute sau închipuite și se tot visează la ceva... ceva care, iarăși, este dincolo, poate raiul, sau măcar niște îngeri cumsecade te vor duce undeva, într-un spațiu... într-un loc... într-o primăvară... Pentru că, la urma urmei, ca și viața tristă, tristă este și beția făcută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
am voie să cer nimănui, nici Destinului. Dacă Destinul va hotărî, ne vom mai vedea. Dar, iubitule, în fiecare secundă a vieții mele îți voi spune un cuvânt, chiar de nu vei mai fi al meu. Nu suntem sortiți. Am visat ceva, îți va spune bunica. Nu mai este timp." * Nu erați unul pentru altul, mi-a tradus visul bunica. Nu erați unul al celuilalt. Fata te-a visat într-o caleașca cu cai albi și cu pălărie scumpă pe cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
chiar de nu vei mai fi al meu. Nu suntem sortiți. Am visat ceva, îți va spune bunica. Nu mai este timp." * Nu erați unul pentru altul, mi-a tradus visul bunica. Nu erați unul al celuilalt. Fata te-a visat într-o caleașca cu cai albi și cu pălărie scumpă pe cap și mănuși fine. Te duceai undeva, departe, în sus. Ea a fugit după tine, dar nu te-a ajuns, a rămas pe jos, cu un coș în mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
afară... Cică beam, molfăia moșneagul. Fiecare cu soarta lui... dumneata, te văz, te știe lumea, domnule încoace, domnule încolo." * Mă gândesc și-acum, deseori, la Severina. Da, da... fiecare cu soarta lui... Și ce nume frumos, Severina... Nici măcar nu am visat-o niciodată... "Domnule aici, domnule colo...". Când să mai visezi? * Nu știu când să mai visezi, visul s-a demodat. Mergem, unul lângă altul. Costi și cu mine. "Principalul, îmi spune tânărul meu prieten, care mi-a furat numele... și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
te văz, te știe lumea, domnule încoace, domnule încolo." * Mă gândesc și-acum, deseori, la Severina. Da, da... fiecare cu soarta lui... Și ce nume frumos, Severina... Nici măcar nu am visat-o niciodată... "Domnule aici, domnule colo...". Când să mai visezi? * Nu știu când să mai visezi, visul s-a demodat. Mergem, unul lângă altul. Costi și cu mine. "Principalul, îmi spune tânărul meu prieten, care mi-a furat numele... și gândurile, principalul este să fim calmi, tari. Să nu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
încoace, domnule încolo." * Mă gândesc și-acum, deseori, la Severina. Da, da... fiecare cu soarta lui... Și ce nume frumos, Severina... Nici măcar nu am visat-o niciodată... "Domnule aici, domnule colo...". Când să mai visezi? * Nu știu când să mai visezi, visul s-a demodat. Mergem, unul lângă altul. Costi și cu mine. "Principalul, îmi spune tânărul meu prieten, care mi-a furat numele... și gândurile, principalul este să fim calmi, tari. Să nu ne lăsăm." Și îmi arată, mai încolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Nu doar arta de consum și carnavalul sunt apanajul ilegalității comise cu semnul capului de mort pe catarg. Literatura autentică, cel puțin o bună perioadă, s-a tras direct din istoria fierbinte pe care a reprezentat-o. Noi înșine încă visăm compensatoriu, peste rutina zilnică și facilitățile tehnice din marile orașe, la o comoară, la o insulă mirifică, la o călătorie, la o viață liberă și fericită, fără prea mare efort. Dar cine au fost pirații, până la urmă ? Au fost ei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
romanul Toate pânzele sus !. Cărțile sale ulterioare, aproape toate romane, vor face câteva concesii realismului socialist, e-adevărat, minime. Cum bine observa Angelo Mitchievici, într-unul dintre cele mai relevante eseuri despre romanul invocat aici1, Radu Tudoran a îndrăznit să viseze la un drum spre Vest, când toată lumea din jurul său îl căuta, cu obstinație, pe cel spre Est. Nodul principal al intrigii din roman e asigurat de Spânu, un vorace tâlhar levantin care teroriza împrejurimile Sulinei, cândva, în jurul anului 1881, și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
profiturile, a ocoli constrângerile politice, economice și militare, a călători în bună voie pe mare și a descoperi insule paradisiace, a te îmbogăți rapid și fără efort, a eluda orice fel de monopoluri etatiste sunt lucruri la care oamenii au visat dintotdeauna. Pe acestea le-a presupus, în mare parte, existența sub semnul flamurilor ilegale, la catarg, cu prețul unei vieți scurte și violente, cu rare momente de fericire, în spațiul strâmt de la bordul vreunei goelete, pe nisipul fin al vreunei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în așteptarea celei latino-americane. Ne distanțam de cultura sumară și improvizată a generației părintești. Ne băteam cu societatea de consum în plină societate a cincinalelor în patru ani și jumătate. Nici unul dintre noi nu credea în „viitorul luminos al comunismului”. Visam să punem mâna pe societatea românească și s-o transformăm într-una americană cum o visau copiii de acolo: fără republicani, fără ipocrizie mic-burgheză, fără opulența și artificiul hollywoodian, fără magnați manipulatori de destine. Prinsesem jargonul freudian-marxist: revolta marginalilor, respingerea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu societatea de consum în plină societate a cincinalelor în patru ani și jumătate. Nici unul dintre noi nu credea în „viitorul luminos al comunismului”. Visam să punem mâna pe societatea românească și s-o transformăm într-una americană cum o visau copiii de acolo: fără republicani, fără ipocrizie mic-burgheză, fără opulența și artificiul hollywoodian, fără magnați manipulatori de destine. Prinsesem jargonul freudian-marxist: revolta marginalilor, respingerea lui one dimensional man, reflecția critică, refuzul manipulării. La atâtea refuzuri adăugam și ceva afirmativ. Ceva
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
l-am crezut. Musteam de proiecte pentru teorii ale schimbării societății românești și ne uitam peste umăr la profesorii noștri care prea erau purtătorii de cuvânt ai altor filosofi și nu-și împingeau curajul intelectual mai încolo de stadiul reflexiv-critic. Visam să facem echipă, să ocupăm zone de decizie, să imprimăm profesionalism pe o arie cât mai largă de influențare. Lumea pe care voiam s-o schimbăm era cea în care coarnele dictaturii unipersonale începeau să crească din ce în ce mai vizibil. O lume
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
poze, cum ucideau simbolic oamenii începuturilor animalele de pradă, desenându-le cu săgeți în ele pe pereții peșterilor. Îl ucideam în subconștient, fiindcă acesta era mai degrabă populat cu frustrări social-politice decât cu cele sexuale. Dacă nu-l ucideam, îl visam întemnițat într-un oraș populat exclusiv cu activiști de partid, în condițiile nou-create sub oblăduirea lor, cu singura satisfacție de a-i vedea la televizor cum trăiesc între ei, fără „materialul uman”, cum ne denumeau pe noi ceilalți, „profesioniștii înguști
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
din apartamentele de stat, lucrătorii din fabricile de armament (peste 10 ani de șomaj tehnic!), ofițerii pensionați forțat, lucrătorii industriali pensionați forțat, lucrătorii din minerit și industriile grele, puternic sindicalizate, beneficiari de salarii compensatorii ultrasolide, la care un chirurg nu visează legal, zeci de mii de revoluționari cu înlesniri de tot felul. În plus, ne-am mai manifestat politic caritatea prin principul uneori hazliu al „universalismului”: alocația universală pentru copii: egală cu zero pentru copiii din familii înstărite și cu nimic
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și este foarte clar și transparent de partea cui acționează. Nu ne minte că adevărul ei este Adevărul, ci arată mult mai cinstit că adevărul ei este Băsescu. Lavinia Șandru are desigur o carieră politică fulminantă față de tot ce au visat vreodată femeile din această țară. La frecvența și conținutul aparițiilor ei în spațiul public, este clară însă și vocația indiscutabilă a tinerei politiciene: turnătoria și intriga. Îi rămâne să aleagă dacă își mai exercită vocația în trufandaua bicefală sau și-
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mare inamic public al „discriminărilor pozitive” în interiorul propriei noastre societăți? În universități copiii de la țară ajung să fie sub 2%. Copii din familii roma ajung aproape exclusiv la puținele universități care au hulitele politici afirmative. Cei foarte săraci nici nu visează să calce copiii lor pe la școală, dincolo de cea generală. Sunt copii „fără noroc”, uitați de toate guvernele și de mulți intelectuali publici. Guvernele, ca și mulți dintre noi am însetat după dreptate, mai ales reparatorie față de victimele trecutului (muncitori industriali
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
liber și tare și, iată, unii dintre noi, mai norocoși, mergeau (nu fugeau) în America pe post de colegi cu americanii. Îmi părea deja ireal. În pădurea seminarului însă ne-am cam întristat și eu și prietena mea, Doina Ștefănescu. Visasem un zbor planat spre Manhattan, cu vedere panoramică spre Statuia Libertărții, ca-n filme. Avionul nu mergea pe acolo. După șapte zile frustrante (America ecologică, izolată în liniște de monastire, și nu cea metropolitană), un coleg canadian a închiriat o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în spate, sclipind în amurg. Stăteam cu ochii pe Statuia Libertății și pe apa fluviului, până s-a înnoptat. Când feribotul s-a rotit spre „casă”, în fața noastră s-a arătat o strălucire pe care nici nu am putut-o visa: insula de granit scăldată de lumini, Gemenii triumfau mai înalți și mai luminați decât toate cele văzute, iar din cer explodau milioane de stele: focurile de artificii pentru 4 Iulie. Am simțit că inima mi se face mare și caldă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să aibă cunoștință de practica socială. Mutațiile au început la Iași. La Fălticeni, de unde putea să tragă câte o raită duminicală prin Mălini, Labiș nu resimțea atât de acut nostalgia locurilor natale. Iașul însă l-a distanțat de ele. Mereu visa la munții acoperiți de brazi, la pâclele din văi, la masa tâlharilor de pe obcină și la Suha sa. Starea aceasta răbufnea în versuri pline de o sonoritate de tălănci. Și ambientul de la liceul ieșean era altul decât la Fălticeni unde
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
erau foarte mari. Părinții mei s-au gândit că pot fi ajutați în această intenție de rudele noastre din Tecuci. Mie mi-a surâs propunerea părinților, deși colegii mă îndrumau să merg cu ei la Școala Profesională de la Păltiniș. Ei visau să facă școala profesională și apoi să lucreze la gară. Erau foarte încântați că la această școală se asigura gratis cazarea și masa și, mai mult de atât, se dădeau uniforme frumoase de care elevii erau foarte mândri. Unii colegi
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
We would like to know more about the biological control of diamondback moth in Romania and would like to invite you to attend the meeting and make presentation of review of your research in English. We will arrange for you visa and will try to pay your airfare and per diem support.” La congres au luat parte 65 de participanți din întreaga lume. Din Europa am participat doar eu și un cercetător din Anglia. AVRDC are un institut la care lucrează
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cu cât mama Angela era bolnavă și slăbită. În iarna anului 1906, frigul și umezeala dominau indiscutabil. Soarele palid invernal nu izbutea să pătrundă în deschizătura străduței Fontanelle, o deschizătură strâmtă și largă de numai 3 metri. Cei săraci nu visau nici măcar să aibă încălzire în casă; era un lux de nobili. Mama Angela împlinea 76 de ani. Lipsurile trecute i-au epuizat fizicul. Și astfel, o simplă răceală la plămâni a degenerat rapid în bronhopneumonie. Boala o consum. Se stingea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]