20,040 matches
-
de 8.300 m. Houston a denumit K2 „muntele sălbatic” dar nu s-a dat bătut. În 1953 a revenit pe munte și mai mult ca sigur l-ar fi cucerit dacă nu s-ar fi pornit o furtună de zăpadă care a durat 10 zile. Primul succes a fost repurtat de expediția condusă de italianul Ardito Desio, ai cărei membri, Achille Compagnoni și Lino Lacedelli, au atins vârful în iulie 1954.Termenul „Karakorum” se poate referi la:
Karakorum (dezambiguizare) () [Corola-website/Science/310488_a_311817]
-
găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din zona Bucovinei. La Vatra Dornei se desfășoară periodic Festivalul „Porniți Plugul Feți Frumoși” (festival de datini și obiceiuri de iarnă organizat anual în perioada dinaintea Anului Nou) și „Serbările Zăpezii” (o serie de concerte și concursuri sportive de iarnă, organizate anual sub acest nume, la baza pârtiei „Parc”). Situată în nordul României, în depresiunea intramontană a Dornelor din Carpații Orientali, Vatra Dornei este o localitate turistică foarte căutată datorită apelor
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitorești ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara și iarna. Pârtia „Dealu Negru” beneficiază și de instalație de zăpadă artificială cu bandă transportoare. Pârtia de schi „Parc” are o lungime de 900 de metri, cu o înclinare medie de 28,5° și o diferență de nivel de circa 150 de metri. Este situată în centrul stațiunii Vatra Dornei, în
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Vatra Dornei, în vecinătatea Parcului Central, și este una din cele mai vizitate pârtii din nordul țării. La bază se află o pistă de "snowtubing" și școala de schi „Euroski”. Pârtia are o dificultate medie, este dotată cu tunuri de zăpadă, beneficiază de iluminare nocturnă și de transport cu telescaunul asigurat de Teleschiul Parc. Acesta include și un "babyschi" pentru copii, iar lungimea traseului este de 230 de metri. Baza de plecare se află pe Strada Parcului. În continuarea pârtiei de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Parc 2”. Pârtia a fost inaugurată la data de 6 martie 2011. Are o lungime de 780 de metri și o diferență de nivel de 200 de metri. Gradul de dificultate este mediu. Beneficiază de iluminat nocturn, instalație de producere zăpadă artificială și instalație de transport pe cablu (un teleschi bipost). În afară de cele patru pârtii de schi alpin, mai există pârtia „Dealu Runc”, dedicată practicării de schi fond și situată în continuarea părții superioare a pârtiei „Veverița”. Are o lungime de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
pârtia „Dealu Runc”, dedicată practicării de schi fond și situată în continuarea părții superioare a pârtiei „Veverița”. Are o lungime de 5.000 de metri și un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători. Nu beneficiază de iluminare nocturnă, zăpadă artificială sau transport pe cablu.
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
mai mică decât în orașe ca Plymonth, Cardiff sau chiar New York care are o medie anuală de 1200 mm. Precipitațiile sunt în general ușoare astfel încât o ploaie cu un volum mic de apă poate dura și o oră. Căderile de zăpadă sunt destul de rare în oraș, fiind mai frecvente spre vest. După recensământul din 2001, Manchester avea o populație de 392,819 locuitori. Dintre aceștia, 82,788 au o vârstă de sub 16 ani, 284,994 între 16 și 75 de ani
Manchester () [Corola-website/Science/305034_a_306363]
-
noiembrie. Presiunea medie anuală este cea generală pe republică - 763 - 764 mm a coloanei de mercur . Cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice este de 500 mm. Suma precipitațiilor atmosferice pentru perioada de vegetație active este de 429 mm. Stratul de zăpadă este de 10 - 25 cm, în unele ierni poate ajunge chiar și la 30 - 50 cm. Vegetația este reprezentată de plante specifice zonelor de câmpie, cu unele particularități de stepă și silvostepă. Speciile de arbori și arbuști mai răspândite sunt
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
mediului. Clima joacă un rol important în formarea apelor, vegetației, lumii animale și a solurilor. Ea determină cantitatea și calitatea recoltei culturilor agricole cu care se alimentează populația. Clima comunei Cociulia este temperat continentală, cu ierni blânde și cu puțină zăpadă, veri lungi, călduroase și cu precipitații reduse. Factorii care determină regimul termic sunt: radiația solară, circulația maselor de aer și relieful. Temperatura medie anuală a aerului are valori pozitive. Temperatura medie a lunii ianuarie este -3C, iar a lunii iulie
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
influențează esențial componentele naturii și activitatea umană. Pe teritoriul actual al satului, un rol deosebit în formarea reliefului revine proceselor erozionale și gravitaționale. Procesele erozionale sînt condiționate de caracterul torențial al ploilor în timpul sezoanelor ploioase și a topirii bruște a zăpezii în timpul primăverii. Eroziunea determina formarea revenelor și a rîpelor ele ocupînd teritorii însemnate. Procesele gravitaționale sînt determinate de prezența unor vai cu versanți din anumite proprietăți. Cele mai reprezentative procese gravitaționale pe teritoriul satului sînt alunecările de teren. Alunecările de
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz, sunt 75 de fîntîni și 7 izvoare. În timp de vară circa 50 la sută din fîntîni seacă, oamenii fiind nevoiți să aducă apă de la o distanță mai
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
blândă, solurile fertile de cernoziom au favorizat din cele mai vechi timpuri popularea și valorificarea acestui teritoriu. Poziția economico-geografică a comunei Puhoi are următoarele particularități: Toponimia cuvântului Puhoi înseamnă torent mare de apă, format din rezultatul ploilor sau al topirii zăpezilor. Conform datelor teritoriul satului reprezintă o regiune de deal. Sunt cunoscute denumirile acestor dealuri: Hârtopul Lupuil, Grădina Baltag, Valea Tighiaiei, Stoian, Bârihoi care indică diferite regiuni ale satului și desigur fiecare din aceste regiuni își are istoria ei. Se presupunea
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Eroziunea de adâncime contribuie la costituirea unor forme de relief negative, cum sunt: ravenele, vâlcelele. Eroziunea liniară pe teritoriul satului reprezintă 173-180 m. Ravenele s-au format ca rezultat al torentelor de apă cauzate de ploile torențiale și de topirea zăpezilor. Ele se întâlnesc pe întreg teritoriul, însă mai frecvent pe teritoriile cu altitudini mari, cu versanți abrupți, constituiți din depozite argilo-nisipoase și loessoidale. Paralel cu procesele naturale, la formarea ravenelor contribuie esențial și factorul antropic. densitatea ravenelor este de 1
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
dezvoltată. La ieșirea din sat se formează o luncă largă și se varsă într-o serie de barine artificiale. O bună parte din lunca râului reprezintă vatra satului. Cele mai mari niveluri ale apei se înregistrează primăvara când se topesc zăpezile. Vara nivelul apei scade datorită evaporării, iar după timpurile ploioase se înregistrează o creștere a nivelului apei, dar pe o perioadă scurtă. Iarna, odată cu prezența gerurilor râulețul îngheață. Toamna și iarna, în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice care au parțial formă de
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Vara nivelul apei scade datorită evaporării, iar după timpurile ploioase se înregistrează o creștere a nivelului apei, dar pe o perioadă scurtă. Iarna, odată cu prezența gerurilor râulețul îngheață. Toamna și iarna, în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice care au parțial formă de zăpadă, nivelul apelor scade simțitor. Dacă e să vorbim despre primii locuitori ai satului apoi aceștia au fost rezeși moldoveni. Cât privește familiile concrete care populează vatra, am întâlnit obstacole serioase la identificarea lor. Pe parcursul perioadei (1950-2006) numărul populației a sporit
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
posedă abilități de medium și este capabil să vadă lucruri din trecut și din viitor, precum și fantomele care locuiesc în hotel. La scurt timp după ce s-a stabilit la hotel, familia se găsește izolată la hotel de o furtună de zăpadă, iar Jack devine influențat treptat de o prezență supranaturală; el începe să aibă accese de nebunie și încearcă să-și ucidă soția și copilul. Spre deosebire de filmele anterioare ale lui Kubrick, care și-au format un public în mod treptat, " Strălucirea
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
Torrance (Jack Nicholson) sosește la Hotelul Overlook pentru un interviu pentru angajarea ca îngrijitor de iarnă, cu scopul de folosi izolarea hotelului pentru a scrie în liniște. Hotelul este construit pe locul unui cimitir indian și devine complet izolat de zăpadă în timpul iernii lungi. Directorul Stuart Ullman (Barry Nelson) îl avertizează că un îngrijitor anterior se îmbolnăvise de claustrofobie și și-a ucis familia cu un topor și apoi s-a sinucis. Fiul lui Jack, Danny (Danny Lloyd), are percepție extrasenzorială
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
toate bune. El îl avertizează pe Danny să stea departe de camera 237. După trecerea unei luni, proiectul literar al lui Jack nu evoluează, iar Danny și Wendy explorează labirintul hotelului. Wendy devine preocupată de izolarea hotelului, căderile masive de zăpadă întrerupând comunicațiile telefonice. Danny are viziuni din ce în ce mai înspăimântătoare. Jack, din ce în ce mai frustrat, începe să se comporte ciudat și devine predispus la izbucniri violente. Curiozitatea lui Danny cu privire la camera 237 devine mai mare atunci când găsește ușa camerei deschisă. Mai târziu, el apare
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
s-a înregistrat o temperatură de 36,8 °C. Iarna, când temperatura aerului scade sub 0 °C, râul îngheață la suprafață. În intervalul martie-aprilie, se scurge cam 37% din volumul total de apă dintr-un an, ca urmare a topirii zăpezilor. Cea mai redusă scurgere medie lunară se înregistrează în luna octombrie (2,4% din volumul anual). Cele mai mari viituri produse ca urmare a ieșirii din matcă a râului Nicolina au avut loc în ziua de 24 iulie 1980, când
Râul Nicolina, Bahlui (Iași) () [Corola-website/Science/306056_a_307385]
-
este de 1000-1200 mm. În iunie, luna cea mai ploioasă, cad 100-120 mm, iar în ianuarie numai jumătate din această cantitate (50-60 mm). Numărul de zile ploioase este, în medie, de 140, iar al celor cu ninsoare 20-30. Stratul de zăpadă durează aproximativ 80 de zile anual. În zonele înalte, circulația vântului se face în sens meridian, cea mai mare frecvența având-o vântul dinspre sud (peste 22%). În condiții speciale se declanșează un vânt local, Cosava, care atinge viteze mari
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Batizovská próba", trasee denumite după văile prin care trec, sunt protejate cu lanțuri. Din cauza unei secțiuni expuse de pe "Velická próba" și a orientării crestei, ambele sunt dintre cele mai dificile trasee din Tatra Superioară care nu necesită echipament special. În lipsa zăpezii, ghidurile marchează aceste trasee ca urcări de gradul II sau III (pe scara UIAA) sau mai puțin. Diferența totală de altitudine este de aproximativ pentru cei care petrec noaptea la Hotelul Sliezsky Dom sau sunt duși acolo de un ghid
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
urcare tehnică sunt pe pereții de est și de sud-vest. Ambele sunt deosebit de lungi și situate pe pereți de granit solid. Cel mai bun sezon de escaladare ține de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie sau până la căderea primei zăpezi. Un alt sezon bun ține de la sfârșitul lui iunie până la începutul lui august. Drumul spre vârful Gerlachovský este în jurisdicția Parcului Național Tatra, iar regulile acestei instituții impun amendarea turiștilor nemembri ai clubului național sau necălăuziți de ghizi autorizați și
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
în dreptul localității Feldioara atinge în medie 30 m³/s, însă primăvara, condiționat de factorii de climă, poate ajunge până la sute de m³/s. Spre exemplu, în 1932 s-a înregistrat o puternică undă de viitură provocată de topirea intensă a zăpezilor, ceea ce a dus la înregistrarea, în dreptul localității Feldioara, a unui debit de 358 m³/s și a unui volum de circa 740 milioane m³. Teritoriul Țării Bârsei este străbătut de o serie de râuri repezi de munte ce se scurg
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
de 200 mm. Numărul mediu anual al zilelor cu precipitații este de 135 zile la Bod și 142 zile la Brașov. Într-o iarnă obișnuită, ninsorile cad circa 35 de zile pe an. Numărul mediu de zile cu straturi de zăpadă este de aproximativ 61 de zile la Brașov și 93 zile la Poiana Brașov. Temperatura medie la Brașov este de 7,8°(Celsius|C). În luna cea mai rece, aceasta este de -3,9°C, iar în luna cea mai
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]