189,959 matches
-
o acțiune de promovare fără precedent a creativității chineze. Ne putem întreba - ce nevoie mai are nevoie China de imagine culturală? China, la fel ca Germania, Franța, Italia, Spania sau Marea Britanie, fără a omite Statele Unite ale Americii, își promovează propria cultură, finanțează traduceri, organizează mari turnee artistice și, mai mult decât orice, pune în circulație valorile sale culturale pe piața externă, dar și, chestiune extrem de importantă, pe piața internă.Dar România? Noi unde suntem în această competiție pentru imagine internațională și
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
mai mult decât orice, pune în circulație valorile sale culturale pe piața externă, dar și, chestiune extrem de importantă, pe piața internă.Dar România? Noi unde suntem în această competiție pentru imagine internațională și în desfășurarea complicatului proces de acces la cultură al propriului popor? Din păcate, nu prea multe lucruri bune se pot spune. Chiar și ceea ce făcusem bine, în acest moment, este neglijat, aproape uitat. România organiza înainte de 1989 un Festival de muzică ușoară la care au participat nume mari
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
Salamun - doar câteva nume de primă mărime dintre cele care au venit în România, s-au întâlnit cu scriitorii și publicul românesc, au scris despre România. N-a fost doar un câștig de imagine externă, a fost un câștig pentru cultura noastră, a fost o formă concretă de acces la valorile culturii internaționale. Festivalul nu mai are loc. Nu avem, cu excepția „TIFF”-ului de la Cluj, care este destul de eclectic și nehotărât în ceea ce privește locul său pe harta culturală, un mare și serios
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
venit în România, s-au întâlnit cu scriitorii și publicul românesc, au scris despre România. N-a fost doar un câștig de imagine externă, a fost un câștig pentru cultura noastră, a fost o formă concretă de acces la valorile culturii internaționale. Festivalul nu mai are loc. Nu avem, cu excepția „TIFF”-ului de la Cluj, care este destul de eclectic și nehotărât în ceea ce privește locul său pe harta culturală, un mare și serios Festival Internațional de Film, deși cineaștii români au binemeritat Marile Premii
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
politica europeană de Securitate Comună și Apărare este „veriga cea mai slabă a proiectului de integrare europeană”, după cum arată o analiză a „Centre for European Policy Studies”. Mai multe motive contribuie la această situație: diferențele între percepțiile statelor privind amenințări, culturile strategice diferite, divergențele privind intențiile și opțiunile, lipsa de solidaritate și încredere. Ca urmare, „UE pare incapabilă să aibă misiuni altele decât unele cu obiective limitate, de mărimi și pe durate de timp limitate. UE a dezamăgit în misiuni pe
Dilemele Armatei Europene () [Corola-website/Journalistic/296304_a_297633]
-
au văzut în fața unui adevărat „complot” menit să islamizeze școlile engleze. Mulțumită unui document „scăpat” în public, numit „Operațiunea Calul Troian”, au fost devoalate metodele bazate pe o presiune constantă, prin care musulmanii trebuie să „preia controlul asupra tradițiilor și culturii” țărilor în care trăiesc. Pe scurt, ideologul de frunte al organizației „Frăția Musulmană”, Yusuf al-Qaradawi, îi îndeamnă pe adepți, în lucrarea „Priorities of the Islamic Movement in the Coming Phase”: „Construiți-vă propria societate în interiorul societății mai largi”. Violență și
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
Unul dintre evenimentele notabile ale începutului de an 2016 a fost evocarea memoriei Holocaustului, organizată și de Centrul Cultural „Casa Artelor” din București. Dedicat Zilei Internaționale a Holocaustului, în cadrul „Serilor Eliad”, evenimentul, unic prezentat de o instituție de cultură din capitală cu ocazia acestei comemorări, a adus în fața publicului expoziția de pictură „Memoria Holocaustului”, o selecție de lucrări ale artiștilor din tabăra multianuală de creație „Cum a fost posibil”, proiect inițiat în România în parteneriat cu pictorița Sarah Einik
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
ocupă de starea psihică a omului, apoi migrație, un fenomen tot mai răspândit: „Mă ocup de familii în general, dar și de persoane individuale, cu anumite probleme legate de familie, iar transcultural se referă la partea de migrație, privitoare la cultura din care vine o persoană”, explică Dana Popa. Nu a fost un parcurs ușor: „Aveam 21 de ani; într-un an de zile am învățat limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
ei că este nevoie de așa ceva și în România”. Dana Popa aduce plus-valoare nu doar în România, ci se mândrește cu rădăcinile sale și prin manifestări organizate în Belgia. Astfel, a pus la punct, în 2014, prin „Platforma Românească de Cultură”, primul festival românesc de la Haga, iar anul acesta, la finele lunii septembrie, va avea loc a doua ediție a evenimentului: „Sunt foarte entuziasmată de elanul nou care vine, de România nouă și de ce se întâmplă pe plan cultural”. Profesorul anului
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
prezenți un călduros bun venit. Astăzi veți vedea un spectacol care reprezintă un cumul de comori tradiționale chinezești. Este o colecție de dansuri care reprezintă toate regiunile din China și sperăm că ceea ce veți vedea vă va aduce mai aproape de cultura autentică chineză. De altfel, spectacolul din această seară face parte din manifestările prin care de cinci ani celebrăm și în România. De fiecare dată încercăm să aducem în fața publicului românesc parfum de tradiție chineză, precum și manifestări ale spiritualității noastre. Ne
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
dansuri tradiționale, din nouă regiuni diferite ale Chinei, o țară de o mare diversitate etnică, în care trăiesc armonios 56 de naționalități. În mod firesc, fiecare etnie își aduce trăsăturile culturale specifice în acest ansamblu de mari dimensiuni care este cultura chineză. În cadrul spectacolului, publicul a putut admira o adevărată sinteză a acestei varietăți de tradiții: dansul uigur, plin de vigoare, a trimis cu gândul la generozitate și umor, dansul Yangko a venit cu simbolistica frumuseții feminine, dansul Beilun a încântat
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
a fi fost mult mai mult decât un mare om de stat - ministru de Interne și de Externe, președinte al Consiliului de Miniștri; a fost și un reputat istoric, scriitor, jurnalist, diplomat, președinte al Academiei Române, așadar un mare om de cultură al epocii. Din toate aceste motive, personalitatea lui merită pe deplin atenția posterității. Mihail Kogălniceanu s-a născut la 6 septembrie 1817, la Iași. Și-a făcut studiile deopotrivă în țară și în străinătate. Influențat de marele istoric german Leopold
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
În acest moment al evoluției sistemului mondial, nimic nu mai aparține unui stat, unui popor în totalitate, în afară de cultura proprie. Iar dintre formele de exprimare culturală, scrisul, cartea, ca purtător al limbii, este, prin definiție, specific națională. Altfel spus, este singura garanție a identității unui popor. Nu cred că trebuie mai mult decât să amintim Poporul Cărții, un popor
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
că procentul de analfabeți din România a atins 10%. Tot așa, producția de carte în limba română se găsește sub cifra absolută, mă refer la titluri, a anului 1989. Despre tiraje nici nu merită să mai deschidem subiectul. Fenomenul localizării culturii scrise - este vorba despre necirculația cărții pe întreg teritoriul național - duce la o firească necunoaștere a ansamblului, dar și la ciudate autonomii culturale generate de un neajuns tehnico-comercial: lipsa unui sistem național de difuzare a cărților. Este ceva bizar, în
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
care se întrevede pare să șteargă această diferență care ne protejează încă. Există vreo soluție pentru a evita un astfel de fenomen, al autonomizării din motive strict economice ori sub presiunea unor puteri străine? Există, fără îndoială! E vorba de cultura națională și, înainte de toate, de cartea românească. A existat o binecuvântată contrabandă - contrabanda cu cărți, Badea Cârțan fiind unul dintre celebrii făptuitori. Cărțile au menținut vie unitatea de limbă, aspirația la unitatea națională, au făcut posibilă România Mare. Astăzi nu
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
dezbinării interne. Un alt mare cărturar de nivel european, ajuns Domn al Moldovei, a fost obligat, din cauza evoluției militaro-politice din zonă, să părăsească țara și să-și împlinească destinul intelectual în străinătate. Este vorba despre Dimitrie Cantemir*, o glorie a culturii române și a celei europene. A fost autorul unor mari și importante lucrări, de la istorie și geografie până la muzicologie - amintim că era membru al Academiei din Berlin, iar familia sa a jucat un rol important în istoria culturii ruse. Împlinirea
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
glorie a culturii române și a celei europene. A fost autorul unor mari și importante lucrări, de la istorie și geografie până la muzicologie - amintim că era membru al Academiei din Berlin, iar familia sa a jucat un rol important în istoria culturii ruse. Împlinirea sa intelectuală s-a realizat abia atunci când a părăsit scena politică a propriei țări și chiar țara. Am ales acești doi mari și emblematici precursori ai exilului românesc deoarece amândoi au realizat mari fapte culturale, amândoi fiind obligați
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
și batjocorit de însăși Academia Republicii Populare Române, în care voci ale unor intelectuali cu prestigiu și valoare certă au veștejit valoarea operei sale. Tiktin și Gaster, doi savanți care au adus contribuții de mare importanță la cercetarea limbii și culturii române, au fost siliți să plece din țară din pricina obtuzității și unei rău intenționate aplicări a legilor vremii, lipsind astfel cultura românească de oameni valoroși, devotați științei și culturii naționale. Cioran, Eliade, Ionesco, Vintilă Horia, Enescu sunt doar câteva nume
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
valoarea operei sale. Tiktin și Gaster, doi savanți care au adus contribuții de mare importanță la cercetarea limbii și culturii române, au fost siliți să plece din țară din pricina obtuzității și unei rău intenționate aplicări a legilor vremii, lipsind astfel cultura românească de oameni valoroși, devotați științei și culturii naționale. Cioran, Eliade, Ionesco, Vintilă Horia, Enescu sunt doar câteva nume dintr-un val uriaș de exilați din timpul și din perioada imediat următoare celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea adevărate
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
care au adus contribuții de mare importanță la cercetarea limbii și culturii române, au fost siliți să plece din țară din pricina obtuzității și unei rău intenționate aplicări a legilor vremii, lipsind astfel cultura românească de oameni valoroși, devotați științei și culturii naționale. Cioran, Eliade, Ionesco, Vintilă Horia, Enescu sunt doar câteva nume dintr-un val uriaș de exilați din timpul și din perioada imediat următoare celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea adevărate valori intelectuale, exilați care au continuat să lucreze
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
Cioran, Eliade, Ionesco, Vintilă Horia, Enescu sunt doar câteva nume dintr-un val uriaș de exilați din timpul și din perioada imediat următoare celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea adevărate valori intelectuale, exilați care au continuat să lucreze pentru cultura română, iar dacă astăzi există nume românești în catalogul valorilor universale, majoritatea aparțin acestui val de emigrați politici, de persecutați de multiplele forme ale dictaturii pe care România le-a avut de suportat din 1938 pînă în 1989. La acești
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
cum ar fi Sava C. Atanasiu, director al Institutului de Geologie al Universității București, Nicolae Cartojan, cercetător și istoric literar, pedagog și publicist, Ion Băncilă, geolog renumit pentru sisteme de baraje, literatul și filosoful Gabriel Țepelea, un reputat om de cultură decorat cu Legiunea de Onoare a Franței. Faptul că liceul „Matei Basarab” a avut dintotdeauna un corp profesoral de elită a avut ca rezultat imediat și notabil serii după serii de tineri absolvenți care au făcut cinste instituției, devenind repere
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
cinematografie - care nu mai pot fi percepute altfel decât așa cum le-a imaginat maestrul. Din toate aceste considerente, se poate spune că marele public i-a stabilit lui Radu Beligan o notorietate intangibilă și un loc distinct în Panteonul valorilor culturii naționale. De ce ne grăbim? Reluând în mod nefericit un obicei demolator, constatăm că în momentele în care Radu Beligan era purtat pe brațe, înfășurat în Tricolorul românesc, cu înalte onoruri militare, în presă apăreau titluri discutabile în acele momente, tocmai
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
găzduiește, o noapte din anul 1860, pe domnitorul Alexandru loan Cuza, în drumul său spre Istanbul. Dimitrie Bolintineanu scrie în termeni elogioși despre calitățile de gazdă ale lui Zappa. În final amintește și de impresionanta operă de susținere a tinerei culturi românești: „Călătorii își vor aduce aminte de ofertele grațioase ce făcu d. Vangheli: cinci mii galbeni a depus pentru facerea unui dicționar român, unei istorii și unei gramatici. Își vor aduce aminte de suma ce mai oferi pentru armata țării
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
aduși la aproape toate spectacolele de seară ale unor importante televiziuni: de către cine? Și de ce? „Merge, că așa-i în tenis”, vorba lui Toma Caragiu. Doar rareori se abate și un „neavenit”, cum ar fi câte un cunoscut om de cultură ori vreun politician rutinat care ar putea să se pronunțe competent într-un domeniu sau altul. Și de-abia că deschide gura spre a-și susține textul, că imediat este asaltat și frecat în fel și chip de către concurenții-invitați cu
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]