189,959 matches
-
și ne fac mai tari mai rezistenți, în acest dificil, complex și lung itinerar al edificării unui stat cu aspirații europene. Premiul «Vocația Menținerii Spiritului Românesc» îl atribui distinșilor mei colegi, care își îndeplinesc cu pasiune datoria de ostași ai culturii și civilizației românești”.Eva Iova, director al revistei „Foaia Românească”, UNGARIA - Premiul „Vocația pentru Libertate”, 2007 „Reconcilierea nu înseamnă să ajungi la un compromis între elementele extreme, ci presupune depășirea conflictelor. Trecutul nu trebuie uitat, pentru că nu poate fi uitat
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
Justiție”, 2010 „Suntem fiii și fiicele Neamului Românesc din Ucraina și purtătorii aceleiași istorii și limbi, indiferent cum ne numim. Dragostea pentru România, pentru patria noastră istorică, nu poate fi ștearsă cu buretele”.Predrag Balașevici, Secretar general al Asociației pentru Cultura Vlaho- românilor „ Ariadnae Filum”, din Serbia, Valea Timocului, Premiul „Vocația Justiției Sociale”, 2002. „Dacă facem o comparație între anii 2000-2002 și 2010-2012, este clar că diferența este mare. Din momentul în care România a început să se implice, oamenii au
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
au început să prindă curaj. Dar cele mai importante activități sunt cele prestate de organizații românești. Acestea au un important rol. În actualitate au rămas problemele românilor din Valea Timocului, cum ar fi, de exemplu, păstrarea limbii, a identității, a culturii românilor.
Români din jurul României laureați ai revistei „Balcanii și Europa” () [Corola-website/Journalistic/296430_a_297759]
-
dorințe meschine și de cele mai multe ori nu lipsite de interese clare (dacă tăiem pădurea, ies în evidență tufărișurile!), se judecă lunga traversare a deșertului cu toptanul. Toate faptele acelei vremi au nuanțe și dinamici complicate. Chiar și atunci exista o cultură vie, iar tot ceea ce este viu e complex și primejduit. Multe lucruri bune se datorează unor adevărați oameni de carte, care, prin jocul sorții, au ajuns în situația de a decide în cultură. Între acești intelectuali, scriitori, se afla și
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
dinamici complicate. Chiar și atunci exista o cultură vie, iar tot ceea ce este viu e complex și primejduit. Multe lucruri bune se datorează unor adevărați oameni de carte, care, prin jocul sorții, au ajuns în situația de a decide în cultură. Între acești intelectuali, scriitori, se afla și Ion Brad. Sunt convins că talentul și bunul simț l-au salvat pe Ion Brad din malaxorul politicii culturale - și nu doar culturale - a defunctului (?!) Partid. Iar Ion Brad, la rândul său, și-
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
problemă, medicii străini au pregătirea necesară”, punctează primărița din Pargny-sur-Saulx, Denise Guérin. Clișee demontate Un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene și intitulat „ Discursul anti-migrație cu referire la cetățenii români și bulgari în Franța și Marea Britanie: între o cultură a blamului, stereotipuri negative și prejudiciu” relevă că, în ciuda discursurilor anti-migrație susținute de unii politicieni francezi și îndreptate împotriva românilor și bulgarilor, cetățenii proveniți din cele două țări nu sunt nici șomeri și nici săraci. Documentul arată că „poveștile cu privire la
Piaţa muncii – Opțiuni – Solicitări – Împliniri () [Corola-website/Journalistic/296436_a_297765]
-
de un deceniu, o politică foarte personală, nu lipsită de strălucire, dar nici de aspecte în cel mai bun caz discutabile. Regele își proclamă din primul moment programul de protector al literelor și artelor. „Vreau să fiu un Brâncoveanu al culturii românești”, a spus Carol la deschiderea cursurilor Universității Populare de la Vălenii de Munte, din 1930. „Îmi iau angajamentul să fiu și un voievod al culturii românești”. Alături de celălalt punct central al politicii monarhului, cel care i-a adus eticheta de
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
primul moment programul de protector al literelor și artelor. „Vreau să fiu un Brâncoveanu al culturii românești”, a spus Carol la deschiderea cursurilor Universității Populare de la Vălenii de Munte, din 1930. „Îmi iau angajamentul să fiu și un voievod al culturii românești”. Alături de celălalt punct central al politicii monarhului, cel care i-a adus eticheta de „Rege al Satelor”, angajamentul de a contribui la propășirea și modernizarea culturii naționale a fost împlinit cu prisosință. În 1933 s-a întemeiat Fundația pentru
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
de Munte, din 1930. „Îmi iau angajamentul să fiu și un voievod al culturii românești”. Alături de celălalt punct central al politicii monarhului, cel care i-a adus eticheta de „Rege al Satelor”, angajamentul de a contribui la propășirea și modernizarea culturii naționale a fost împlinit cu prisosință. În 1933 s-a întemeiat Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol al II-lea”, sub direcția lui Alexandru Rosetti, căruia pe drept cuvânt i-a rămas reputația celui mai de seamă editor pe
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
direcția lui Alexandru Rosetti, căruia pe drept cuvânt i-a rămas reputația celui mai de seamă editor pe care l-a avut România. Meritul Regelui a fost însă deosebit, nu doar finanțând această mare inițiativă, ci și lăsând oamenilor de cultură deplina libertate a opțiunilor; asta nu înseamnă, firește, că mulți ditre beneficiari nu s-ar fi grăbit să elogieze fără rezerve personalitatea marelui lor protector. În polemicile literare contemporane, care prilejuiau adesea fulgerele conservatoare ale Academiei, Regele s-a plasat
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
și vie a României de azi. Și, salutându-te pe tine, Lucian Blaga, salut literații de astăzi ai țării mele, care, chiar dacă își permit uneori licențe în arta lor, sunt o generație de scriitori plini de avânt și de talent”. Cultura de vârf și patronajul satelor s-au întâlnit, de altfel, în 1935, la congresul Căminelor Culturale, când, după cinci ani de domnie, suveranul spunea: „Cultura, mai ales a păturii celei mari a țărănimii, este o operă de închegare a tuturor
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
licențe în arta lor, sunt o generație de scriitori plini de avânt și de talent”. Cultura de vârf și patronajul satelor s-au întâlnit, de altfel, în 1935, la congresul Căminelor Culturale, când, după cinci ani de domnie, suveranul spunea: „Cultura, mai ales a păturii celei mari a țărănimii, este o operă de închegare a tuturor nevoilor din viața de toate zilele. Prin culturalizarea satelor, eu văd răspândirea cărții, răspândirea a tot ceea ce este frumos. Dar văd și ridicarea păturii țărănești
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
inițiat o reformă administrativă de inspirație fascistă, declanșând avalanșa care va duce curând la disoluția integrității teritoriale a României și la aventuri politice totalitare. Sub acest aspect, oricât ar fi fost de înzestrat din fire și de atent cu propășirea culturii și artelor, Carol nu a dus mai departe nobila tradiție a înaintașilor săi. România modernă fusese opera unei dinastii care și-a onorat angajamentul fundamental - Regele domnește, nu guvernează - și a asigurat țării un climat de libertate, întâlnind astfel zestrea
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
obișnuiți, sporesc numărul celor ce vin să se simtă bine într-o ambianță pur românească. În ciuda dificultăților generate de criza economică, Cristina este optimistă vizavi de clientela restaurantului ei, alcătuită în mare parte din români: „Dintotdeauna am încercat să promovez cultura și imaginea României. Pe ușa localului scrie «Specialități românești», lucru de care sunt mândră. Suntem zeci de mii de români în Franța și trebuie să ne susținem unii pe ceilalți”.
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
Australia poate fi amintit Brian Leslie Howe, preot metodist care a intrat în politică cu succes, ajungând șef de cabinet între 1991-1995. Din galeria preoților care au avut demnități de miniștri este notabil cazul lui Ernesto Cardenal Martinez, ministru al Culturii în Nicaragua pentru o perioadă îndelungată (1979-1987). Preot catolic, a fost de asemeni remarcat pentru polemicile pe care le-a declanșat în opinia publică în calitate de scriitor de renume și de istoric. Altă carieră politică notabilă stă în dreptul numelui preotului Anglican
Preoţi în politică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296421_a_297750]
-
sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație în limba română, România a solicitat încă de atunci înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului - introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, demararea rapidă a unor cursuri-pilot, cu luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune - iar Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Knut Vollebaek, a insitat că partea sârbă să
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
luarea în considerare a listelor de solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune - iar Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Knut Vollebaek, a insitat că partea sârbă să introducă studiul limbii române cu elemente de cultură națională în școlile din estul Șerbiei. Ce s-a întamplat în realitate? Aceeași politică. De exemplu, în 2012 au fost depuse sute de cereri semnate de părinții copiilor români din școlile din Timoc (Kladovo, Podgorac, Brestovac, Zajecear etc). Cu toate
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
care le promovează politică oficială sârbă, atrage atenția Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe al României. Mărturia Dianei Šolkotović, profesoara din localitatea Kladovo, este relevanță pentru distanță dintre declarații și realitate: „Credeam că înscrierile la Limba română cu elemente ale culturii naționale (obiect facultativ-opțional, la fel ca și Religia și Educația civică) să se desfășoare la fel ca și la celelalte două și totul să funcționeze normal. Dar așteptările mele au fost simple visuri. În prima zi de școală m-am
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
Legii Cetățeniei Române, în Șerbia au început să apară efectele. Dat fiind faptul că legea prevede că se poate acorda cetățenia română „la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești”, românii din Șerbia au început să-și adune actele necesare și chiar apelează la notări din România în demersul de a obține cetățenia română. În Drobeta Turnu Severin, de exemplu, cabinetele notariale au fost asaltate de
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
taxele necesare, precum și un model de cerere de dobândire a cetățeniei române Asociațiile românilor din Șerbia activează, la rândul lor, pentru a-i ajuta pe cetățenii sârbi de origine română. În acest context, Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiția și Cultură Românilor „Dunărea”, din Kladovo, arată ca „a fost o dorință mare că legea să fie modificată în așa fel încât și noi, românii din Șerbia, să putem câștiga dublă cetățenie. Oamenii vin și ne întreabă cum să procedeze. Noi nu
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
satisfacția este palpabila. Slaviša Jovanikić, un român din satul Grabovica, aparținând comunei Kladovo, spune că este foarte bine că și românii din Șerbia să poată primi cetățenia română: „Noi cei care ne simțim români și care am contribuit la sprijinirea culturii românești, trebuie să beneficiem de prevederile legii. Eu sper că voi reuși să dobândesc cetățenia română, pentru că eu vorbesc bine românește și respect tradițiile și cultura română”. „Cetățenia română este o necesitate și o nevoie a poporului român” Zaray Radivajevici
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
cetățenia română: „Noi cei care ne simțim români și care am contribuit la sprijinirea culturii românești, trebuie să beneficiem de prevederile legii. Eu sper că voi reuși să dobândesc cetățenia română, pentru că eu vorbesc bine românește și respect tradițiile și cultura română”. „Cetățenia română este o necesitate și o nevoie a poporului român” Zaray Radivajevici, Asociația „Dacia Aureliană”. Academia Română, în sprijinul eforturilor identitare Întâlnirea ministrului delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu acad. Ionel Valentin Vlad, presedintele Academiei Române
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
Academiei Române, acad. Eugen Simion, a făcut chiar o vizită printre românii din zona Timocului, punctând că a vrut ca instituția „să-i descopere pe timoceni, care, se știe, sunt în bună parte vlahi, adică români. Ei sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean. Istoricii spun că o parte dintre ei (stratul cel mai profund) sunt acolo de pe vremea Daciei aureliene. Au rezistat atâta timp procesului de slavizare, turcizare... Peste oamenii aceștia au trecut toate urgiile
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
uneor destul de sumbru - harta orașului Bruxelles sunt mai fluide, cu linii despărțitoare relativ permeabile; de aceea, nici nu e cazul să vorbim de conflicte inter-etnice, fiindcă, de-a lungul istoriei, o bună parte din populația valonă a adoptat limba și cultura flamandă, pentru ca mai tărziu, procesul invers să ducă la „francizarea” unui mare număr de flamanzi. Asta nu diminuează totuși surprinderea cu care un călător care revine după decenii la Bruxelles, ca mine, constată că, dacă se adresează în franceză unui
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
în Europa occidentală, integrarea imigranților musulmani e dificilă, ca și cea a multora veniți după anul 2000 din noile state membre UE, mai ales că adesea este vorba despre persoane fără calificare și cu o cunoaștere precară a limbii și culturii locului. De aici și o rată mult prea ridicată a șomajului, mai ales în Valonia. Primul Consiliu al Comunităților Europene a intrat în funcție la 1 ianuarie 1958, prezidat, în ordine alfabetică, de Belgia. De atunci, și mai ales din
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]