189,959 matches
-
a modei românești, defilările colecțiilor sale, de fiecare dată având altă temă și altă sursă de inspirație, fiind cele mai așteptate fashion-show-uri. Liza Panait a reușit să realizeze veritabile spectacole de modă dedicate tradițiilor și marilor valori ale artei și culturii românești, mai ales că muzica live a însoțit fiecare prezentare a sa. Colecția „Touareg”, propunerea sa pentru sezonul primăvară-vara 2014 a fost inspirată de misterioasa și fascinanta lume a triburilor nomade din Sahara (beduini, berberi, tuaregi), dar a fost dedicată
Ritmuri orientale by Oana GEORGESCU [Corola-website/Journalistic/83466_a_84791]
-
echipată; grajdurile sale, sub raportul numărului și caității cailor, întrec „cu mult” cum scria un călător englez contemporan, pe acelea al ducelui de Florența sau ale regelui Angliei. „Mândru de bogăția sa” Vasile Lupu o va folosi și pentru dezvoltarea culturii, introducând tiparul și întemeind o școală superioară ori prin exprimarea evlaviei de rit răsăritean, ridicând lăcașuri dumnezeiești de excepție și ajutorând Patriarhia de la Constantinopol, până la o salva de la pieire. Turcii îi ziceau „beiul de aur”, iar fostul patriarh Atanasie Patelarie
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
ușoare au început să emită păreri absurde, să publice inepții, pe linia celor care legau tot ce a fost înainte de 1989 de intervențiile Securității, ale conducerii superioare de partid, anulând cu bună știință tot ce s- a realizat bun în cultură (și înainte vreme, între noi fie vorba, au fost multe succese de excepție!). Un tânăr istoric al fenomenului, Mircea Nicolau, descoperă cum că festivalul “Cerbul de aur” s-ar fi... “inaugurat și întrerupt din ordinul direct al lui Ceaușescu”, când
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
decorat de către doi dintre președinții României - Meritul Cultural în Grad de Cavaler (acordat în 2004 de către președintele I. Iliescu) și Meritul Cultural în Grad de Ofițer (acordat în 2007 de către Ovidiu Lipan Tăndărică președintele T. Băsescu), iar în 2003, Ministerul Culturii și Cultelor i-a acordat Premiul de Excelență pentru întreaga activitate - acum Primăria Municipiului București i-a acordat diploma In Honoris pentru remarcabila contribuție adusă vieții cetății Bucureștilor. Nancy Brandes - de la Tel Aviv, Mircea Baniciu, Ioan Cărmăzan, Marius Mihalache, Mani
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
instituție creatoare de evenimente culturale de anvergură, care chiar dacă își propun o largă adresabilitate, nu fac rabat de la calitate, ba chiar din contră, își propun o procedură de producție artistică menită să aducă opera bucureșteană în poziția de instituție de cultură de rang european. Sub aceste premize a apărut astfel prima producție de operă acreditată de noua echipă managerială a Operei Naționale din București, cu o provocare care a plasat capodopera verdiană Rigoletto într-o atmosferă „marca Chicago 1920”, în care
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
=Dan CHIRIAC Festivalul de Muzică Folk (Râmnicu Sărat) La Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu“ (fosta Casă de cultură) din Râmnicu Sărat s-a desfășurat prima ediție a Festivalului de Muzică Folk „Vali Sterian”. Evenimentul, organizat împreună cu Consiliul Local, are Adela Titescu loc la inițiativa a doi iubitori de muzică din Rm. Sărat, Cornel Tudose și Dan Manciulea. Festivalul
Evenimente by Dan CHIRIAC () [Corola-website/Journalistic/83865_a_85190]
-
Ei bine, visul mi s-a împlinit la Târgoviște, unde Primăria municipiului (tânărul primar Gabriel Boriga a urmărit încântat spectacolul din rândul I, promițând să organizeze și alte manifestări de aceeasi ținută) și Consiliul județean Dâmbovița, prin Centrul județean de cultură (Cristina Munteanu, după ce a pus la punct toate detaliile artistice, și-a ocupat locul în orchestră, la harpa), au “instrumentat” un eveniment de clasă, cu adevărat de nivel european. “Primăvară clasică europeană” a beneficiat și de o ambianța de vis
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
Tg. Mureș - din nou în topul concursurilor studențești-Florian LUNGU În această primăvară s-a derulat cu succes, în organizarea Casei de Cultură a Studenților Tg. Mureș, a Asociației „Partitura” și a Clubului Jazz&Blues, sub egida Ministerului Tineretului și Sportului, cea de a șasea ediție consecutivă a FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL STUDENȚESC DE JAZZ TG. MUREȘ 2014. De fapt, „greul” organizării a revenit Clubului
Tg. Mureș - din nou în topul concursurilor studențești by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83759_a_85084]
-
tărâm din anul 2012 și anteriorii. Așa că am fost prezent în serile de 21 și 22 iunie 2013 la cea de a XI-a ediție „JIMBO BLUES” organizată în Teatrul de vară din localitate de Primăria orașului Jimbolia, Casa de Cultură Jimbolia, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș. Manifestare artistică întru totul oportună, cu atât mai mult cu cât sărbătorile festivaliere dedicate blues- ului la noi sunt sensibil mai puține (pe lângă Jimbolia, le amintim pe cele de la Timișoara, Lugoj, Sighișoara, Buzău) decât
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83857_a_85182]
-
fiind îndatorată unui vector entropic, aflat într-un continuu stringendo. 1) Faza primordială (sau de unison) comportă din punct de vedere al periodizării două etape: a) pre-adamică (în care muzica aparținea exclusiv Naturii); b) post-adamică (pe parcursul căreia muzica devine progresiv Cultură). În ambele etape omenirea exersa un unic limbaj sonor ancestral. 2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
dovedit, odată în plus, că muzica poate să asigure un argument, un motiv, un fundament al supraviețuirii spirituale. Simplu fapt al continuității festivalului - din 1958 încoace, este un act pozitiv, necaracteristic, din păcate, spațiului cultural autohton. În calitate de ministru liberal al Culturii, ați fost implicat activ în organizarea a două ediții ale Festivalului, cele din 2007 și 2009 (chiar dacă atunci nu mai erați în funcție, startul organizării fusese luat cu mult timp înainte). Ce ne puteți mărturisi din aceste experiențe? A. I.: M-
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
personal în chestiuni logistice și financiare legate de organizarea a trei ediții, respectiv 2005, 2007 și 2009. Opinez că cea din 2007 a pretins cele mai solide eforturi pe aceste paliere, fiind derulată concomitent cu programul „Sibiu, capitală europeană a culturii”. Am reușit atunci să aducem pe scenele din localitate formații și soliști de primă mână. De altfel, chiar din 2005 am translat secvențe ale festivalului și în alte locații cu tradiție muzicală din țară, precum Clujul, Timișoara, Iașul, Brașovul. Neîndoielnic
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
În stilul Hindustani=Cleopatra DAVID Organizat de câteva ONG-uri, festivalul Namaste India are loc în fiecare an la Muzeul Satului din București și încearcă pe cât posibil să aducă, pentru cei pasionați și pentru cei curioși, elemente ale milenarei culturi, prin prezența artiștilor indieni recomandați de ICCR (Institutul cultural indian). Aflat doar la a patra ediție, festivalul nu a fost scutit în anii trecuți de kitsch, de pseudocultură și mai ales de pseudo-spiritualitate. Se încearcă însă o rafinare a manifestării
În stilul Hindustani by Cleopatra DAVID () [Corola-website/Journalistic/83855_a_85180]
-
de Muzică „Dinu Lipatti” și mai nou, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” - prestigioasa instituție de învățământ a avut o activitate continuă susținută de profesori de valoare ce au șlefuit talente care au cunoscut apoi celebritatea și au făcut cinste culturii românești. Dintre absolvenții de calibru ai colegiului îi amintim pe sopranele Ileana Cotrubaș și Angela Gheorghiu, baritonul Dan Iordăchescu, naistul Gheorghe Zamfir, violoniștii Mihaela Martin, Liliana Ciulei, Florin Paul, Cristina Anghelescu, Remus Azoiței, Sherban Lupu, pianiștii Tudor Dumitrescu, Sandu Sandrin
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
primește diploma de absolvent al Facultății de Instalații din cadrul Institutului de Construcții din Capitală (iată deci că nu numai Dan Bittman a devenit inginer aici!). Dar scena îl atrăsese de timpuriu, așa încât îl găsim artist amator la Casa de cultura a tineretului “I. V. Stalin” și în echipa artistică de amatori din cadrul Întreprinderii de Instalații București. Totodată urmează cu succes cursurile Școlii populare de artă, atât la secția de teatru (cu prof. Cornelia Mănescu), cât și la cea de
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
se citează cuvinte, se spun jumătăți de fraze, se pun întrebări, se folosesc elemente scenografice și de recuzită gen: aerul modelat de ventilator sau apa, ce țin de teatru- dans bauschian, având o funcționalitate în recrearea legăturii dintre natură și cultură. Spectacolul este după cum au remarcat și alții: „o terapie de deziluziei și a incapacității de a depăși tristețea lumii, dar cu un gram de speranță și o luminiță care strălucește prin furtună”. Sunt două balete interesante, de văzut!
Festivalul...în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83849_a_85174]
-
este cumpănit, antrenat pentru orchestră (care și-a confirmat și în acest context înalta clasă). Poți fi sau nu de acord cu Vengerov, dar viziunea muzicianului Vengerov merită a fi luată în seamă, căci izvorăște dintr-o sensibilitate, experiență și cultură care nu pot fi ignorate; una peste alta, o reușită.
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
galică. Muzici cu factori comuni, dar cu universuri particulare, care inspiră interpretări pasionate, pline de culoare (până la exaltare), așa cum au fost cele ale cvartetului german. Nu se aude la noi așa des un ansamblu de asemenea anvergură: unitatea de concepție cultura sunetului, subordonarea personalității fiecăruia față de înscrisul partiturii au fost dominantele concertului. Sudura a fost totală, simțirea și expresia strunite sau dezlănțuite (când era cazul), articulația formală perfect coerentă. Niciunul dintre cei patru (Erika Geldsetzer - vioară, Sascha Frömbling - violă, Konstantin Heidrich
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
vremea începuturilor profesiei de dirijor. S-a văzut - dincolo de evoluția executantului - munca aprofundată în repetiții întru redarea partiturilor în toate dedesubturile lor: tempi judicios așezați, dinamică și agogică expresive, o echilibrată etajare a vocilor și, mai presus de toate o cultură a sunetului specific ansamblului de coarde (căci prima parte a programului a cuprins Suita nr. 3 de dansuri vechi de Respighi și Concertul pentru orchestră de Paul Constantinescu). O adecvare și acuratețe stilistică fără cusur. Partea a doua a fost
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
Punctul pe j..azz, Pagina rock, Festivaluri, Aniversări, Comemorări, Avancronici, Juniorii etc. - ca și prin calitatea hârtiei și prezentarea grafică elegantă, agreabilă, suplinind astfel diminuarea drastică, imediat după ’89, a spațiilor rezervate consemnării manifestărilor muzicale în cotidiane și reviste de cultură! Remarcabilă mi se pare inițiativa de a alătura condeielor consacrate pe acelea ale unor cronicari și muzicologi în devenire - uneori maeștri și discipoli -, fapt ce conferă revistei un plus de modernitate și dinamism. Mereu promptă în semnalarea evenimentelor de ultimă
Lumea muzicii rom?ne?ti ?n 40 de pagini! by Despina Petecel-Theodoru () [Corola-other/Journalistic/83605_a_84930]
-
Pompilia susținând atunci un recital acompaniata de un pianist de mare clasa, Burkhard Bauche, corepetitor la Teatrul de stat din oraș). Pentru cei care nu știu, sunt foarte mulți germani, îndeosebi în rândul intelectualilor, care cunosc și iubesc limba, literatura, cultura Franței. La spectacolul amintit Pompilia Stoian a cântat titluri celebre, cum ar fi “Sous le ciel de Paris”, “Padam, padam”, “La foule”, “Leș feuilles mortes”, “Je ne regrette rien”, “L’accordeoniste”, “Champs Elysees”, “Mon Dieu”, “La mer”, “Douce France”, “La
Omagiu "chanson"-ului by Lucia ZEGHERU () [Corola-other/Journalistic/83692_a_85017]
-
asemenea instrumente ce aduc, discret și pregnant deopotrivă, un abur de poveste. Pentru că și în acea seară, urmând “drumul mătăsii”, am trăit o poveste. Un proiect născut din dorința de a studia circulația și interferența ideilor și sonorităților în diferite culturi de-a lungul “drumului mătăsii”, din Asia în Europa, imaginat de Yo Yo Ma, având deci toate datele interioare pentru a percepe și transmite asemenea conexiuni, afirmând că “trăim într-o lume a interdependențelor și cred că muzica poate acționa
C?l?torind pe "Drumul m?t?sii" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83593_a_84918]
-
XIX-a a Festivalului, în cea de-a 28-a seară, ne-am bucurat de prezența Orchestrei Suisse Romande la Sala mare a Palatului. Prestigiosul ansamblu a fost creat în anul 1918 de Ernest Ansermet ca un important instrument de cultură, de frumusețe, de formare a gustului, și a îndeplinit misiunea consecvent de la începuturi, pe când radioul încă nu exista, și până astăzi. Potrivit voinței întemeietorului, unul dintre marii dirijori și muzicologi ai epocii moderne, a contribuit puternic la îmbogățirea vieții
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
spectatori au cântat și au dansat împreună cu artiștii lor preferați în Piața “Vasile Milea” din Pitești, în Piața “Mihai Viteazul” din Craiova, în Piața Unirii din Timișoara, în Piața Mică din Sibiu, în Piața Sfatului din Brașov și în fața Palatului Culturii din Iași. La spectacolele desfășurate în aer liber, ocolite ca prin minune, de fiecare dată, de ploile și vijeliile care s-au abătut asupra României - deh, nu degeaba CATENA este ”farmacia inimilor noastre”!, tonul a fost dat de Hora CATENA
Maratonul muzicii ?i al dansului by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83693_a_85018]
-
Liubi, liubi, I love you” compusă tot de el), în marea horă s-au prins mii și mii de oameni. Ei au dansat alături de cele mai renumite Ansambluri Folclorice din marile orașe: ”Dorul” al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, ”Coronița” de la Palatul Copiilor din Craiova, ”Timișul” al Casei de Cultură a Sindicatelor din Timișoara sau ”Cindrelul - Junii Sibiului”. Succesul imens al acestei Caravane și al artiștilor globe-trotteri, dublat și de audiența reportajelor realizate de echipa SENSOTV.RO
Maratonul muzicii ?i al dansului by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83693_a_85018]