27,540 matches
-
la tablourile de pe peretele de la picioarele patului: unul mare avea o perdea cenușie pe el și era ca o intrare, după perdea se vedea puțină lumină și știam că acolo este Maica Domnului. În tabloul de alături era o femeie îmbrăcată în negru, care se târa în genunchi spre Maica noastră și o ruga să mă ia. Măicuța s-a întors, a coborât puțin perdeaua, s-a uitat la mine și i-a răspuns femeii: -„Încă nu!” Stau și mă întreb
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
la față și înnegrită ca de funingine în zona inghinală. Am rămas lângă ușă și am întrebat-o timid dacă o pot ajuta cu ceva. Ea s-a ridicat în șezut, nu mi-a răspuns și a început să și îmbrace niște chiloți bej, care erau și ei înnegriți jos. Stau și mă gândesc de atunci și mă tot întreb cum s-o ajut. Eu nu-i pot trimite decât iertare, lumină și iubire și rugi către Maica Domnului pentru ea
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
exact dacă în aceeași noapte sau în noaptea (nopțile) următoare lam văzut pe îngerul meu păzitor (pe unul din ei - nu știu precis care). Dar de data asta atât în vis, cât și în realitate. Plutea deasupra patului meu, era îmbrăcat în haina alb curat a celor luminoși, poziția era cam ca un S puțin aplecat și parcă făcea ceva cu mâinile: cred că-mi făcea pase energetice. Știu că în perioada aceea, cam în jur de două săptămâni, a fost
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
că numai atât merit, pentru că eu îmi doresc mult mai mult. P.S. O comparație aș mai face. Prima oară când mi am văzut îngerul păzitor, cu ani în urmă, atunci când m-a trimis Maica Domnului să spun oamenilor, el era îmbrăcat într-un costum gri, nu închis, dar nici foarte deschis la culoare. Acum era alb, și am primit și eu o rochie albă, numai că-i lipsesc mânecile; mai am de lucrat încă până să fie rochia completă. Dar mulțumesc
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
aceeași culoare cu cel pe care-l îndrumă și ocrotește. Și vorbind de curățire spirituală după culoarea hainei spirituale vreau să mai spun că m-am visat în alb încă de tânără: Prima oară am conștientizat culoarea cu care eram îmbrăcată în jurul vârstei de 40 de ani. Era un troacar alb pufos pe care îl și avusesem cadou de la mama și-l purtasem mulți ani și nu mă puteam dezlipi de el de drag ce-mi era. M-am visat îmbrăcată
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
îmbrăcată în jurul vârstei de 40 de ani. Era un troacar alb pufos pe care îl și avusesem cadou de la mama și-l purtasem mulți ani și nu mă puteam dezlipi de el de drag ce-mi era. M-am visat îmbrăcată în el la câțiva ani buni după ce-l dădusem mai departe. Apoi m-am visat într-o rochie de mireasă fără voal - lungă, alb strălucitor, elegantă, dantelată. Până la aceasta pe care mi-a dat-o bunica, m-am mai visat
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
de mireasă fără voal - lungă, alb strălucitor, elegantă, dantelată. Până la aceasta pe care mi-a dat-o bunica, m-am mai visat, împreună cu soțul meu, în curtea de la Frasin, chiar pe locul unde o visasem pe Măicuța, dar eram amândoi îmbrăcați în gri destul de deschis, dar nu strălucitor, ci mat. Luni, 26 mai 2008 După toate întâmplările de acum un an, descrise în „Povestea unei reîncarnări”, m-am rugat câteva zile la rând la Părintele ceresc și la Măicuța pentru ca să-mi
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
ce trebuie cu ele. Mulțumesc. A doua zi primesc o scrisoare de la București pentru completarea și autentificarea actelor necesare retrocedărilor din legea 290/2003. Doamne ajută! Marți, 7 iulie 2008 Am visat-o pe mama. Spunea că e bolnavă; era îmbrăcată într-o rochie albastru intens, model robă romană și stăteam toți, ca la comandă, aranjați de ea în felul următor: mama; cam la un metru de ea pe același rând T. și la alt metru depărtare eu - toți trei pe
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Suntem prințese! Se apropia vacanța de primăvară și toată lumea la școală se agita cu pregătirile pentru o serbare cu dans, la care toți copiii erau invitați să vină costumați. − Vreau să mă îmbrac ca o prințesă, spuse Lucy. − Și eu! zise Shelley. − De unde să facem rost de rochii de prințesă și toate celelalte? − Am văzut eu ceva la Mall, dar mult prea scump, nu putem să-i cerem mamei. − Ce mare lucru!?! Pentru
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3079]
-
alese câte ceva. Lucy luă o rochie de mătase verde cu flori. − Se potrivește pentru serbarea primăverii, zise ea. Atâta doar că e cam largă. Nu-i nimic, o strâmtez eu imediat. − Ce zici, întrebă Shelley, ar fi frumos să mă îmbrac în chimonó? − Splendid, dar cred că încăpem amândouă în el. − O să-l aranjez eu. Și fetele se apucară de pregătit costumația de bal. Încercară să îndoaie și să coasă câte o cută pe dinăuntru, dar tare erau nepricepute! Așa că luară
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3079]
-
era treaba ei. Așa că le făcu probe și le chemă a doua zi cu treizeci de lei. Ajunse acasă, fetele puseră toate hainele mamei în dulap și își văzură de treabă. A doua zi au adus rochiile și s-au îmbrăcat cu ele. Și-au pus și pantofi de-ai mamei, ca să fie cu toc înalt, iar pe cap și-au pus șiraguri de mărgele și perle. Se plimbau țanțoșe prin fața oglinzii când ușa se deschise. Era mama. Fața ei se
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3079]
-
Spălăm rufe! Când să se îmbrace într-o dimineață, Shelley și Lucy constată că majoritatea hainelor lor, mai ales tricourile preferate și noi, trebuie spălate. − Ce s-o mai așteptăm pe mama? Știu și eu să pornesc mașina de spălat, spuse Lucy. Aveau o grămadă mărișoară
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3082]
-
cele încrețite (erau cu material sintetic) încearcă să le calce, dar fără succes. Au rămas puține, și după ce s-au uscat, fetele le pun frumos în dulap. Ce ordine au acum! A doua zi mama le invită într-o vizită. − Îmbrăcați-vă frumos, cu tricourile noi: cel albastru pentru tine, Shelley, iar cel roz pentru Lucy. Fetele vin cu alte tricouri. − Voi n-ați auzit? Haideți cu mine la dulap! Dar unde vă sunt hainele, că la coșul de rufe nu
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3082]
-
decât acei ani ai copilăriei, în care nu-ți sunt cunoscute problemele, grijile, nu știi ce sunt greutățile? Și, asta, pentru că atunci este perioada în care ne interesează doar joaca, să mâncăm când ne este foame, nici cu ce suntem îmbrăcați nu contează, deoarece, atunci suntem fericiți de iubirea mamei, a bunicii, fără să înțelegem multe lucruri, căci, fiind încă mici, nu vedem decât frumosul acestei lumi.” Scrisul Svetlanei Iurcu abordează o diversitate de subiecte, într-un registru larg, de la amintiri
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
decât acei ani ai copilăriei, în care nu-ți sunt cunoscute problemele, grijile, nu știi ce sunt greutățile? Și, asta, pentru că atunci este perioada în care ne interesează doar joaca, să mâncăm când ne este foame, nici cu ce suntem îmbrăcați nu contează, deoarece, atunci suntem fericiți de iubirea mamei, a bunicii, fără să înțelegem multe lucruri, căci, fiind încă mici, nu vedem decât frumosul acestei lumi. Așa ar trebui să fie, așa este normal, dar nu toți copiii au avut
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
căldură și ea a făcut la fel... Îmi amintesc că, într-o seară, cum ședea la pat, m-a cheamt lângă ea și mi-a spus să învăț și, după ce-mi voi realiza visul, să trec pe la mormântul ei - îmbrăcată în hainele de serviciu - și să-i pun un buchet de flori. Au fost cu adevărat grele acele clipe, când mama ta îți spune asemenea cuvinte. Și cât de tare au durut acele luni, în care știi că mama ta
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
comună. Toponimul “Breaza” este, spun filologii, de origine slavă, însemnând în traducere, mesteacăn sau pădure de mesteceni. (Iorgu Iordan, Toponimia românească, editura Academiei, Bucuresti, 1963, pag. 80-82). Prezența pâlcurilor de mesteceni pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
involuntar, unui exercițiu de evaluare. Te „implici”, cum se spune, și, într-un târziu, când ajungi cu lectura la capăt, faci un pas înapoi. Ieși din acea casă, și, în lumina soarelui de afară, te dezbraci de atmosfera din interior. Îmbrăcaseși o haină ce părea să-ți „vină” destul de bine. Probabil, intraseși prea mult „în pielea personajului”, din curiozitate sau, cineștie? - din simplă „deformare profesională”. Acum ai posibilitatea să te reculegi, ca să poți pleca din nou la drum, cu casa aceea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dacă mai poate fi iubit de o femeie cu mult mai tânără față de el. Iar acum, când o are în brațe, a uitat de toate îndoielile. Se crede acceptat! În această stare euforică, Profesorul simte o acută nevoie de a îmbrăca haina absolutei sincerități, ce nu mai ține seama de reguli și convenții. Și amândoi „îmbracă” această haină începând prin a se dezbrăca de hainele celelalte... „Să fie goliciunea și un semn al dorinței de revenire a insului la naturalețe și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
acum, când o are în brațe, a uitat de toate îndoielile. Se crede acceptat! În această stare euforică, Profesorul simte o acută nevoie de a îmbrăca haina absolutei sincerități, ce nu mai ține seama de reguli și convenții. Și amândoi „îmbracă” această haină începând prin a se dezbrăca de hainele celelalte... „Să fie goliciunea și un semn al dorinței de revenire a insului la naturalețe și autenticitate?” - filosofează autorul într-o paranteză, în timp ce Teodora pare „topită” de mângâierile Profesorului. Sau poate
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
intrând „sub zodia provizoratului”. Pe firul de mătase al curgerii infinite vor fi înșirate rânduri-rânduri de frunze, de către rânduri-rânduri de oameni, trăind la rândul-le drama de a se trezi descoperiți (la propriu și la figurat!) în fața „destinului implacabil”. Deși îmbrăcați în mantii princiare sau regești, unii inși precum Ghilgameș, Oedip sau Hamlet au „realizat” că sunt mai goi decât alții, adică îmbrăcați în al doilea „costum al lui Adam”, confecționat din materiale la fel de perisabile. Drept care au intrat într-o „panică
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
la rândul-le drama de a se trezi descoperiți (la propriu și la figurat!) în fața „destinului implacabil”. Deși îmbrăcați în mantii princiare sau regești, unii inși precum Ghilgameș, Oedip sau Hamlet au „realizat” că sunt mai goi decât alții, adică îmbrăcați în al doilea „costum al lui Adam”, confecționat din materiale la fel de perisabile. Drept care au intrat într-o „panică” istorică, exprimată în poeme și tragedii. Așadar, regimul de vegetarian convins și mare „amator” de mere l-a pus pe Adam în fața
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Întotdeauna cînd își aduce aminte de el, nu mai poate de plăcere. Într-adevăr, sub lespede au descoperit comoara... Și cînd au scos-o de acolo nu mai știau pe ce să pună ochii. Toate erau extraordinare! Ilinca s-a îmbrăcat ca o zînă, cu rochie de aur, cu o mantie lungă, pe care străluceau mii de diamante, cu coroniță de rubin, cu pantofi de cleștar, cu... ce mai încolo-încoace, mai frumos nici că putea să existe ceva! Un lucru neplăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu coroniță de rubin, cu pantofi de cleștar, cu... ce mai încolo-încoace, mai frumos nici că putea să existe ceva! Un lucru neplăcut însă tot s-a petrecut. În timp ce Virgil se uita fermecat la Ilinca și tocmai voia să se îmbrace și el ca un făt-frumos, a apărut deodată, din senin, domnul Nicanor cu un băț mare în mînă și tot încerca mereu să le rupă picioarele la amîndoi. Impresionat de vis, s-a hotărît, imediat ce reuși să se dezmeticească, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]