4,962 matches
-
pe cei mari și pe prefect. La fel ca cetățeanul turmentat el este dezorientat politic, dar are de apărat niște interese. Tipic caragialești sunt scenele de la început (citirea și comentarea unui articol din gazetă) și din finalul comediei, care aduce împăcarea celor două tabere printr-o soluție de compromis. Exemplul de mai sus ne arată cât de dificil, dar promițător a fost drumul comediei în literatura română. Dar, așa cum remarca Al. Piru, „oricât de caragialești, toate acestea sunt doar frânturi, cărora
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
IX-a este dedicată celor doi amanți. Veta, jucând scena despărțirii definitive, își testează amantul. Adept al vieții tihnite sub acoperișul casei stăpânului, Chiriac nu suportă ideea schimbării radicale. Joacă și el teatru (mimând sinuciderea) după care, tensiunea fiind eliberată, împăcarea dorită se realizează. Aceste două personaje grave joacă o scenă comică. Demnitatea ofensată cu care Veta se adresează lui Chiriac, acel „dumneata” sau „domnule”, umilința acestuia: („să-mi poruncești...”), suprapunându-se relațiilor de intimitate anterioară, devin comice. După părerea lui
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
nu este comic în sine. Dar, o astfel de interpretare a unui personaj asupra universului profund viciat în care trăiește ar presupune încercarea de a ieși din acest circ. Ideea este contrazisă de refuzul de a pleca cu Tipătescu, de împăcarea cu lumea după stingerea conflictului <footnote „Zoe suferă de un bovarism sui-generis, de factură retro, paseist și recuperator. Aspirația ei nu țintește atingerea unor orizonturi himerice, în care să-și afle, eventual, rostul și împlinirea - dimpotrivă: reprezintă expresia nevoii imperioase
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Rosenkranz arată că urâtul este inseparabil legat de noțiunea de frumos, deoarece aceasta din urmă păstrează permanent în evoluția ei posibilitatea urâtului sub forma erorii. Existând ca “frumos negativ”, urâtul anulează contradicția sa cu frumosul, reunificându-se cu el. “Din această împăcare rezultă o veselie nesfârșită, care ne provoacă râsul. Urâtul se eliberează în acest proces de natura sa hibridă, egoistă. Își recunoaște neputința și devine comic.” Viciul devine comic prin efectul de automatism și de rigiditate pe care-l proiectează asupra
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
umplut cu un vid viu, alunecos, ce se „evapora” În aer și-i pătrundea În corp, prin pori, prin nări, prin ochi și prin toate orificiile, Învăluindu-i Încetul cu Încetul măruntaiele, Încolțind În lăuntrul său o liniște nefirească, o Împăcare cu soarta. Și pe măsură ce această ființă „pătrundea” În el, cămașa de noapte devenea În brațele lui din ce În ce mai moale. Zvârcolindu-se, Noimann continua să Îngâne fără șir: „Prin urmare, posedăm instinct...” „Îhâm, Îhâm”, murmura cu o voce din ce În ce mai mieroasă Îngrămădirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o slăbiciune de moment...” „Vă Înțeleg”, surâse Satanovski. „N-are rost să vă bateți singur cuie În talpă pentru un fleac...” Și cu aceasta, discuția Între cei doi se Încheie. Pacea nu dură Însă mult. După câteva halbe băute pentru „Împăcare veșnică”, ciondănelile Între cei doi se reluară. Agasat de bărbia inginerului, care se mișca Încoace și Încolo, nefiresc, pe deasupra mesei, Bikinski Îl Înțepa rostind, cu sau fără voia sa, pe un ton imperativ, cuvântul smoală (sau catran), făcând astfel aluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cobori în haosul interior unde își face loc întunericul și a dărui mai mult decât primești este o înălțare în dăltuirea ta în lumini. - Dar știi că ai dreptate!? zise omul. Și Suferința îl descătușă, iar în locul ei veni liniștea, împăcarea pentru o iertare. După ce mai stătu în brațele cunoașterii, o vreme, făcându-și bilanțul vieților trecute, spiritul și a lăsat amintirile la poarta întrupării și plecă în altă cale de înțeles spre a-și purta nou trup pe care să
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
pe câmpie, albastră ca un cer senin Visează frunzele departe culoarea serii arămie. Furnicile mărunte cară căldura-n mușuroi la ele Iar, de pe-o creangă, păsărele, spun gâze1or că este vară. În cuib cresc puii rândunicii, e bine și-mpăcare este, VACANȚĂ-fir dintr-o poveste Pornit din caierul bunicii. Se intercalează diverse cântece adecvate anotimpurilor. La telefon monolog Șerban, elev în clasa a IV-a stă la biroul său și învață. Pe masă ,cărți, caiete. E ora trei după-amiaza. Șerban
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
8: E Crăciun unde pacea, ca un porumbel în zbor, Se rotește peste câmpia unde vitejii mor. Toți:Peste tot, peste tot e Crăciun! P 6:Crăciunul este cea mai luminoasă și mai generoasă perioadă a anului Crăciunul înseamnă iertare, împăcare și dăruire ... P 1: Dăruiește speranță celor ce n-au și întărește-i! P 2: Dăruiește voință și putere pentru a depăși greutățile vieții! P 3: Dăruiește pace și bunăstare celor buni la suflet! P 4: Dăruiește-ne bătăi multe
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Guerin și fiii săi rămânând o chestiune deschisă, părțile au hotărât să facă un armistițiu de patru zile, iar în acest timp, prin străduielile ducelui de Namo,dintr-o parte și ale lui Olivier din celaltă, s-a ajuns la împăcare. După aceea, Carol Magnul însoțit de Guerin și viteaza lui familie, au pornit împotriva lui Marsilius, care nu a știut cum să se retragă mai repede dincolo de frontiere. -----------------------RINALDO Rinaldo era unul dintre cei patru fii ai lui Aymen, care
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
cenușă peste mine cern; Înspăimântat, îmi caut o cărare, Dar nu mai știu pe unde s-o apuc, E-o grea și dulce parcă-ntunecare Iar pașii mei, doar înspre tine duc; Nespusul chin, cum poate să cuprindă Atât de dulce împăcare-n el Și din adânc, speranța s-o aprindă, Ca raza vie-ntr-un gingaș inel?...
FR?M?NT?RI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83797_a_85122]
-
așa că cel mai bine ar fi să Începem să ne cunoaștem. Cât de mult le va plăcea copiilor noștri să afle că povestea noastră de iubire ce va dura toată viața a Început cu o ceartă și cu flori de Împăcare! E aproape prea romantic ca să pot suporta. Da, dragul meu, da, te iert și Îmi cer și eu scuze de o mie de ori și știu că asta ne va face mai puternici. Am ridicat cu greu buchetul și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
întrebat de multe ori dacă pătimirea și moartea legionară sunt fatalități; așa i-a fost dat, așa i-a fost scris, și am concluzionat că nimic fără Dumnezeu-Nihil Sine Deo. Pătimirea și moartea legionară sunt ultima etapă a împlinirii lui, „împăcarea” cu Dumnezeu, și nemuririi Legiunii. În confruntarea cu moartea, legionarul și tot omul creștin trăiește momentul cel mai sincer al faptelor sale și cere spovedanie și împărtășanie cu trupul și sângele Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Răstignit. Cei ce nu se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a spus rândul trecut, că ascultă toată ora? ― Bine, om vedea! îi răspunsei eu plictisit. În aceeași recreație fusei solicitat de încă doi îndrăgostiți, care-și formulară cam aceleași pretenții, cu variațiile de rigoare. Astfel, unul voia o poezioară de împăcare... Se dusese omul în Cișmigiu cu iubita... Luaseră o barcă "pe-o oră". Obosit de canotaj, băiatul trăsese barca sub o salcie pletoasă, ca să se odihnească la umbră și să-i vorbească fetei mai în tihnă, fără gâfâielile inerente sportului
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
alături de voievod În fiecare zi a apropierii urgiei. Cea mai mare armată a Asiei și Europei nu putea fi Înfrântă la Vaslui, Își spusese fiecare din ei, cutremurându-se la gândul morții apropiate, dar luminat de flacăra curajului și a Împăcării cu sine. Dacă aici trebuiau să moară, aici vor muri. Dar iată că nu toți erau sortiți morții pe Valea Bârladului. Iată că cerurile se clătinaseră și că dușmanul șovăia. Călăreții de Neamț Întoarseră caii și dădură pinteni, chiuind, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Da! Un cap de operă a fost atunci când Elena a spus că renunță la logodnă și crede nimerit ca Mika-Le să-i ia locul. E chiar soluția unică ce-i pare cuviincioasă pentru neamul Hallipa. Hallipa se opunea, sperând o împăcare, dar Mika-Le a tranșat diferendul. Cu glasul ei de greier în păpușoi, a spus că are alte planuri de viitor și nu înțelege s-o silească nimeni! Nu? Un studiu! . . . - Lino! zici că inventase, în ultima instanță, să fie tandră
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mai înțelepte, ele reprezentând contribuția familiei la avuția socială și darul pe care cuplurile tinere îl fac viitorului. Răsplata acestor strădanii? Ar fi o impietare a rostului pământean al omului dacă ar aștepta câștiguri de pe urma acestor investiții. Satisfacțiile sufletești și împăcarea în planul conștiinței sunt singurele foloase care vin. Dacă vin... Steaua mea Se spune că f iecare om se naște cu steaua lui, care îi veghează existența și-i diriguiește destinul. În popor există credința că, odată cu trecerea omului în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
în Hristos, este o făptură nouă; cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi. 18. Și toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos, și ne-a încredințat slujba împăcării. 19. Că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcînd lumea cu sine, neținîndu-le în socoteală păcatele lor, și ne-a încredințat nouă propovăduirea acestei împăcări. 20. Noi dar, suntem trimiși împuterniciți ai lui Hristos; și, ca și cum Dumnezeu ar îndemna prin noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos, și ne-a încredințat slujba împăcării. 19. Că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcînd lumea cu sine, neținîndu-le în socoteală păcatele lor, și ne-a încredințat nouă propovăduirea acestei împăcări. 20. Noi dar, suntem trimiși împuterniciți ai lui Hristos; și, ca și cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împăcați-vă cu Dumnezeu! 21. Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
spre Empireu Și-n jos, din zarzăr, doar balsam. Picătura Ce ropot mă trece în seara tăcută... E ploaia de tine în ritm cadențat, Acustice gânduri, Suava pornire în tainice spații Robite-n oftat. Și gândul, și ploaia în marea-mpăcare Adastă venirea Cu nou început Și suflul, și mâna, Și buze-mpreună Visează unirea Cristal și tăcut. Dar Straniul mă simte Și-mi prinde făptura Cu degete gheare în pori nepătrunși, Sculptură să facă Pe soclu de piatră Și picuri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
am plâns și am zâmbit, Și am căzut adesea dar, vezi, nu m-am oprit. Și ură și iubire, de toate am trăit. Am sprijinit prieteni pe brațu-mi obosit. De cupa răzbunării am fost ades tentat. dar bând din a-mpăcării, să iert am învățat. Acuma știu ce-i omul și dușman și amic, seninul și furtuna. N-a mai rămas nimic. Nu stiu ce-i veșnicia Și nici nu voi afla. Dar las pe alții-n urmă Să poată învăța. ... la chilie
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vederea scăderile literare. Cu cele umane, însă, am ajuns amândoi la un compromis, și în cincisprezece ani nu ne-am certat în mod serios niciodată. Am ajuns chiar să cred că faptul a devenit imposibil, cum imposibilă e pentru unii împăcarea, trecerea peste ura care ni se injectează la un moment dat în inimă. Șansa e să fim în acel moment greu al ciocnirii umane obsedați de ceva care să ne acapareze întreaga ființă. Injecția de ură se varsă atunci pe
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Abia deschide buzele, se uită drept înainte necruțător, iar imaginea lui e obsedantă, desculț cum stă pe prispa casei, pământiu la față și pătat de o bătrânețe care începe să-i ia din violența gândirii, dar fără să-i aducă împăcarea. Are o fată care e chiar el, dar cuminte, cu greu spune un cuvânt. A terminat cu bine liceul. Secretul vieții acestui om nu-i mai aparține lui, tot satul îl cunoaște. Muncește ca un cal una sau două săptamîni
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cu încîntare. Dar ce vorbă de spirit să spui când omul din fața ta îți dă la fălci scrâșnind din dinți bestial? Elevul acela l-a iertat demult. L-a invitat la nuntă, unde s-au împăcat. Nu cred în această împăcare, fiindcă mie când mi s-a povestit acest fapt (multă vreme s-a vorbit despre această istorie) mi-a rămas în minte o întrebare. Ce-a avut cu băiatul? De ce l-a bătut atât de înjositor, tăvălindu-l pe jos
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ea mi-am regăsit mulțumirea de sine. Îmi sînt limpezi azi sentimentele și locul sau mai bine zis rolul pe care îl am de jucat între semenii mei. Nu mă mai sperie mediocritatea deoarece, așa cum spuneam, am cîștigat acea inefabilă împăcare cu mine care, după înțelepciunea lui Spinoza, este supremul dar al omului. Cele dintîi amintiri mă leagă de mireazma cîmpului în care m-a crescut cu mare simplitate o bunică. Renunțînd la mine, părinți măi expediaseră undeva la țară, la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]