34,380 matches
-
trebuie însă să ia de la Sever acele moduri de acțiune care îi sînt necesare pentru a-și consolida statul, iar de la Marcus Aurelius să ia exemplele potrivite pentru a putea păstra în mod glorios un stat întemeiat și solid". Ambii împărați au fost plini de însușiri, dar nu aceleași. Că Machiavelli a selectat cu discernămînt între procedeele politice ale antichității ne-o spune respingerea tacticii "divide et impera" pe care n-o considera nici utilă nici actuală atunci. Secolul nostru n-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ca necesitate, dar nu în Principele, ci în Discorsi (I, 1l-l5). Aici îl laudă pe Numa Pompiliu pentru iscusința de a fi recurs la religie în sprijinul ordinii statale, aducînd poporul la ascultare. Teama de zei i-a ajutat pe împărații romani: religia instrumentam regni. Nu e ocolit adevărul că biserica, în timpurile modeme, exercită o teroare mascată. Modelul vieții cristice, ca principiu al noii religii, nu mai era invocat. În această ordine e adus exemplul lui Savonarola, care pretindea că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
spirit rinascimental, cartea lui Antonio de Guevara, Il libro aureo de Marco Aurelio emperador con Relox de principes, una dintre cele mai elegante și mai docte cărți de morală princiară. E construită tot pe schema modelului de urmat, acesta fiind împăratul filosof Marc Aureliu. Machiavelli n-avea cum s-o cunoască, pentru că prima ediție, în limba spaniolă, a apărut abia în 1529. Interesantă e coincidența cu apariția ediției franceze, Paris, 1531, atunci cînd la Roma, "cum gratia et privilegio" ale Papei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fost cazul de mai multe ori în Grecia, și anume în orașele din lonia și Hellespont, unde Darius a acordat unora titlul de principe pentru ca ei să păstreze acele teritorii spre siguranța și gloria lui; și tot așa au devenit împărați aceia care, cumpărîndu-i pe soldați, din simpli particulari, ajungeau să conducă imperiul. Asemenea principi se sprijină doar pe voința și pe soarta norocoasă a acelora care le-au dat puterea, dar atît una cît și cealaltă sînt foarte schimbătoare și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și este limpede că nu este deloc ușor să-l ataci pe acela care și-a întărit bine cetatea și care nu este urît de popor. Orașele Germaniei se bucură de multă libertate, au un teritoriu restrîns și ascultă de împărat numai atunci cînd vor30 și nu se tem nici de el, nici de alți vecini puternici pe care i-ar avea împrejur; aceasta, deoarece ele sînt atît bine întărite, încît oricine își dă seama că cucerirea lor ar fi cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să fie înlăturat din Italia, iar papa a dobîndit aici o autoritate temporală mai mare, Italia s-a împărțit în mai multe state; căci multe dintre orașele mari au luat armele împotriva nobilimii lor, care, susținută fiind în trecut de împărat, le ținea sub asuprirea ei, iar biserica, la rîndul ei, sprijinea aceste răscoale ale orașelor pentru a cîștiga autoritate în chestiunile puterii temporale. În multe cazuri, cetățenii au devenit principi peste aceste orașe. Astfel, Italia a ajuns aproape în întregime
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu ale acestora, Florentinii, fiind cu totul lipsiți de armate au adus zece mii de francezi la Pisa pentru a o cuceri, dar procedînd astfel, s-au găsit într-o primejdie mai mare decît în orice alt moment al luptelor lor. Împăratul Constantinopolului, pentru a se împotrivi vecinilor lui, a adus în Grecia zece mii de turci, iar cînd războiul s-a sfîrșit, ei n-au mai vrut să plece de aici, și astfel a început înrobirea Greciei de către necredincioși. Prin urmare, acela
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să devină lacom, principele nu trebuie să fie nicidecum îngrijorat de faima de zgîrcit pe care și-ar face-o. Acesta este unul dintre viciile care îi îngăduie să domnească. Iar dacă cineva ar spune, dimpotrivă, că Cezar a ajuns împărat prin dărnicia lui și că mulți alții au urcat treptele măririi pentru că au fost în adevăr darnici sau pentru că au fost socotiți astfel, îi voi răspunde: sau ești principe domnitor în statul tău, sau ești pe cale de a dobîndi principatul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care pot să le aducă bunăvoința oamenilor. Închei spunînd din nou că un principe trebuie să prețuiască pe cei mari, dar să nu se facă urît de popor. Poate că mulți dintre aceia care au cercetat viața și moartea unor împărați romani ar putea să aibă impresia că exemplul lor dovedește contrariul celor susținute de mine, întrucît ar constata că unii dintre aceștia au săvîrșit întotdeauna numai fapte nobile și au dovedit mari însușiri, pierzînd cu toate acestea imperiul sau fiind
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
unii dintre aceștia au săvîrșit întotdeauna numai fapte nobile și au dovedit mari însușiri, pierzînd cu toate acestea imperiul sau fiind uciși de aceia care au conspirat împotriva lor. Pentru a răspunde la această obiecție, voi vorbi despre însușirile cîtorva împărați, arătînd cauzele căderii lor, care nu sînt altele decît acelea pe care le-am indicat; astfel, voi pune în lumină acele lucruri care trebuie să atragă atenția celui care citește istoria vremurilor trecute. Și imi va fi de ajuns pentru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sînt altele decît acelea pe care le-am indicat; astfel, voi pune în lumină acele lucruri care trebuie să atragă atenția celui care citește istoria vremurilor trecute. Și imi va fi de ajuns pentru aceasta să-i amintesc pe toți împărații care au domnit unul după altul, de la Marcus Filosoful pînă la Maximin, și care au rost Marcus, Commodus, fiul lui, Pertinax, lulianus, Sever, Antoninus, Caracalla, fiul său, Macrinus, Heliogabal, Alexandru și Maximin. Și în primul rînd trebuie observat că în timp ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
rost Marcus, Commodus, fiul lui, Pertinax, lulianus, Sever, Antoninus, Caracalla, fiul său, Macrinus, Heliogabal, Alexandru și Maximin. Și în primul rînd trebuie observat că în timp ce în alte state ai de luptat numai cu ambiția celor mari și cu nesupunerea popoarelor, împărații romani întîmpinau o a treia greutate, anume aceea de a trebui să îndure cruzimea și lăcomia soldaților. Iar lucrul acesta era atît de greu de suportat, încît a fost pentru mulți cauza căderii lor, deoarece nu era ușor să satisfaci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
crud și lacom. Ei voiau de asemenea ca acesta să facă uz de însușirile lor, împotriva poporului, pentru ca la rîndul lor, ei să obțină o soldă îndoită și să-și satisfacă din plin lăcomia și cruzimea. Se întîmpla astfel ca împărații care, nici prin firea lor și nici prin felul de a guverna, nu se bucurau de o faimă prea mare, așa încît să poată ține în frîu și poporul și soldații, își pierdeau întotdeauna domnia; iar cei mai mulți dintre ei, aceia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
rînd să nu fie urîți de toți supușii lor; iar dacă lucrul acesta nu le reușește, ei trebuie să caute cu întreaga lor pricepere să nu-și atragă ura acelor pături ale societății care sînt cele mai puternice. De aceea, împărații care erau oameni noi și care, din cauza aceasta aveau nevoie de o favoare cu totul deosebită din partea supușilor lor, căutau să cîștige mai curînd adeziunea soldaților decît aceea a poporului, lucrul care li se dovedea apoi mai mult sau mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
multe însușiri care îl făceau demn de tot respectul, astfel că, atîta timp cît a trăit, a știut să-i stăpînească și pe unii și pe alții, fără a fi vreodată urît sau disprețuit de cineva. Pertinax a ajuns însă împărat împotriva voinței soldaților, iar aceștia, obișnuiți să trăiască sub domnia lui Commodus, fără a asculta de nici o lege, n-au putut duce viața cinstită pe care Pertinax voia să le-o impună; de aceea, începînd să-l urască și adăugîndu-se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de care socotești că ai nevoie pentru a te menține la putere, este coruptă, tu trebuie sa te conformezi comportării ei pentru a o satisface, și făcînd aceasta procedezi împotriva binelui. Dar să trecem la Alexandru care a fost un împărat atît de bun, încît, între alte laude care i se aduc, se numără și aceea, că în paisprezece ani cît a condus imperiul, nimeni n-a fost ucis fără să fie judecat. Cu toate acestea, fiind socotit o fire prea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
principe nou ce era, vreau să arăt pe scurt cît de bine a știut el să adopte natura vulpii și a leului, animale pe care, cum am spus, un principe trebuie să le imite. Cunoscînd nehotărîrea lui lulianus, care era împărat, Sever își convinse armata ce o comanda în Slavonia, că ar fi bine să meargă la Roma ca să răzbune soarta lui Pertinax, care fusese ucis de pretorieni. Sub această aparență, fără să arate că aspiră la imperiu, își îndreaptă armata
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fusese ucis de pretorieni. Sub această aparență, fără să arate că aspiră la imperiu, își îndreaptă armata spre Roma, ajungînd în Italia înainte chiar de a se fi știut ceva de plecarea lui. Odată sosit la Roma, Senatul îl alese împărat, de frică, iar lulianus a fost ucis. După acest început, îi mai rămîneau lui Sever două dificultăți de învins, dacă voia să se facă stăpîn pe statul întreg; una i se prezenta în Asia, unde Niger, comandantul suprem al armatelor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ucis. După acest început, îi mai rămîneau lui Sever două dificultăți de învins, dacă voia să se facă stăpîn pe statul întreg; una i se prezenta în Asia, unde Niger, comandantul suprem al armatelor din Asia, reușise să fie proclamat împărat; iar cealaltă se ivea în Apus, unde se afla Albinus care năzuia la rîndul lui să ajungă împărat. Și întrucît își dădea seama că este primejdios să se arate dușman față de amîndoi, hotărî să-l atace pe Niger și să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
stăpîn pe statul întreg; una i se prezenta în Asia, unde Niger, comandantul suprem al armatelor din Asia, reușise să fie proclamat împărat; iar cealaltă se ivea în Apus, unde se afla Albinus care năzuia la rîndul lui să ajungă împărat. Și întrucît își dădea seama că este primejdios să se arate dușman față de amîndoi, hotărî să-l atace pe Niger și să-l înșele pe Albinus. Îi scrise acestuia că, fiind ales împărat de către Senat, voia să împartă cu el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care năzuia la rîndul lui să ajungă împărat. Și întrucît își dădea seama că este primejdios să se arate dușman față de amîndoi, hotărî să-l atace pe Niger și să-l înșele pe Albinus. Îi scrise acestuia că, fiind ales împărat de către Senat, voia să împartă cu el această demnitate; și îi trimise titlul de Cezar, iar printr-o hotărîre a Senatului, și-l asocie la domnie, lucruri pe care Albinus le luă drept adevărate. Dar după ce Sever îl învinse și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
neîngrădită; iar pe de altă parte, nu și-a ținut în nici un fel demnitatea și a coborît de multe ori în arenă ca să lupte cu gladiatorii. A săvîrșit de asemenea alte fapte josnice și prea puțin demne de măreția unui împărat, încît a ajuns să fie disprețuit de soldați. Și fiind urît de unii și disprețuit de alții, s-a urzit împotriva lui o conspirație și a fost omorît. Ne rămîne să arătăm acum caracterul lui Maximin. Acesta a fost un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o conspirație și a fost omorît. Ne rămîne să arătăm acum caracterul lui Maximin. Acesta a fost un om foarte războinic, iar armatele, sătule de moliciunea lui Alexandru, despre care am vorbit mai sus, l-au ales după moartea acestuia împărat. Nu s-a bucurat mult timp de domnie, deoarece două lucruri îl făceau să fie urît și disprețuit; mai întîi faptul că era de neam foarte de jos, întrucît pe vremuri păscuse oile în Tracia (lucru care era bine cunoscut
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
statului este veche, iar instituțiile lui sînt în așa fel orînduite, încît cel care este ales domnește ca și cum ar fi principe ereditar. Dar să revenim la chestiunea noastră. Spun că oricine va considera expunerea de mai sus, va vedea că împărații pe care i-am aminitit s-au prăbușit fie din cauza urii, fie a disprețului. Totodată el va afla cum s-a întîmplat că o parte din ei procedînd într-un fel, iar ceilalți procedînd în mod contrar, unii au avut
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
își schimbă adesea hotărîrile din cauza părerilor mereu schimbătoare pe care le ascultă; așa se explică de ce ajunge să piardă prețuirea celorlalți. În legătură cu aceasta vreau să amintesc un exemplu din vremea noastră. Părintele Luca, omul de încredere al lui Maximilian, actualul împărat, a spus odată, vorbind de majestatea sa, că acesta nu se sfătuia cu nimeni și că totuși nu făcea nimic de capul lui; fapt ce decurge din aceea că el proceda contrar modului arătat mai sus. Căci împăratul este un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]