5,710 matches
-
și te răcorești în apa ei vie, până devii neprihănit și-ți cresc aripile pentru zborul continuu. Căile pe care le-a descoperit Romeo Tarhon în volumul, atât de inspirat numit: “Și îngerii au îngeri păzitori”, se întâlnesc și se împletesc precum vasele comunicante care mențin apa la același nivel, indiferent de mărimea, forma și capacitatea lor. E un mister aici, care nu se distaină. Și așa și trebuie să fie. Inefabilul nu poate fi atins, nici frământat cu mâna ori
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
au devenit prieteni de nedespărțit. Unde îl vedeai pe unul, era și celălalt. Între ei era o iubire platonică și un jurământ de castitate. Adeseori, după ce se scăldau la cascadă, el îi făcea un pat de flori, iar ea îi împletea clopoței albaștri în coama albă ca neaua. Erau fericiți și trăiau zile nespus de frumoase. În pădurea în care sălășluiau, primăvara și vara erau veșnice. Uneori, Ynn își punea capul în poala ei și adormea ca un prunc. Acesta era
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
fost declarat ocrotitor al Bucureștiului în anul 1792 în timpul păstoririi mitropolitului Filaret al II- lea.În timpul primului război mondial moaștele sale au fost furate de niște bulgari dar voia sfântului a fost ca ele să rămână la București. S-a împletit astfel o comuniune de afinități între el și cinstitorii săi și e greu de spus dacă sfântul ne-a adoptat pe noi, românii, sau dacă noi l-am adoptat pe sfânt. În timpul celui de al doilea război mondial, a ferit
SFÂNTUL DIMITRIE BASARABOV, OCROTITORUL BUCUREŞTIULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347128_a_348457]
-
Publicat în: Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului E iarăși octombrie! Iarăși au îngălbenit de rușine jumătate din frunzele verii și de dor jumătate din inima mea; o frunză galbenă, o frunză verde și fluierul ciobanului împletind o notă de pe pământ cu o notă din Rai. E iarăși octombrie! Iarăși se zgribulesc stelele pe cer și luna e mai strălucitoare, iarăși ploile îmi răcoresc pașii pierduți prin mirosul copilăriilor de fum de crengi și frunze lepădate și
OCTOMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347154_a_348483]
-
Singura pictură mai luminoasă este portretul Sfintei Filofteia îmbrăcată în costum popular, cu un topor mic într-o mână și cu un coș cu merinde în cealaltă. La geamuri flori roșii de crăciuniță înveselesc atmosfera. În curte spiritul patriotic se împletește cu cel estetic și cu cel gospodăresc. Câțiva păuni încântă prin penajul lor ingenios colorat, un grup statuar sculptat în lemn reprezintă un cerb și câteva căprioare, în cimitir a fost înălțat un monument al eroilor. În incinta acestei mânăstiri
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
PRIN NOI Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1030 din 26 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului gâfâituri sacadate de lumină cuprind reumatic apusul mieros scăldând în valul șoaptelor umbrele prelinse ale gândurilor retezând coama tremurândă a munților de pe Venus împletind mai apoi cozi din brațe de ape sarcastice ape în susur de noi restrictiv ecou diafan spulberat în bucăți de dor vulcanic pătrunde și lava din nori fierbinte și iar ne îmbăiem în șoapte diforme în dulce amorțire când timpul
RĂTĂCIND PRIN NOI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347176_a_348505]
-
Stihuri > Prietenie > METAMORFOZE Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Și poate hăul dintre noi e-un loc fertil În întunericul de-apoi Va crește poate Un trandafir uriaș Cu cuvintele noastre Împletite-n petale Ca odinioară degetele noastre Când ne-mpleteam Cu totul în poveste Un trandafir Ca flăcările unei Singure inimi Bătând în două piepturi Deodată. Te știu alături Și te tot caut Prin pietricele Prin nisip Ne-am sfărâmat, iubite
METAMORFOZE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347211_a_348540]
-
nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Și poate hăul dintre noi e-un loc fertil În întunericul de-apoi Va crește poate Un trandafir uriaș Cu cuvintele noastre Împletite-n petale Ca odinioară degetele noastre Când ne-mpleteam Cu totul în poveste Un trandafir Ca flăcările unei Singure inimi Bătând în două piepturi Deodată. Te știu alături Și te tot caut Prin pietricele Prin nisip Ne-am sfărâmat, iubite, Ne-am pulverizat De parcă am trăit De la-nceputurile Lumii
METAMORFOZE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347211_a_348540]
-
1037 din 02 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului cruce de pâini cruce de oameni cruce de câmpuri flămânde de taină cina se deschide se închide pe scări trepte răsună pâini coapte în nori vernisajul continuă cozile cresc lifturi coboară urcă împletesc viețile sure vieți colorate câmpul hrănește câmpul doboară în plin vânt cântecul prelungește și el bucuria pâinii în cruce rebel mireanul se închină cerului curat Tatălui Nostru cel adevărat plin de iubire gol de timp saturat pâine și sare în
CRUCE DE PÂINI CRUCE DE OAMENI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347205_a_348534]
-
la fel : rapidă și politicoasă! Cu toate că mă vizitează mult mai rar. Și mi-e tare dor de ei! Fața bunicii ,senină cât ne-a povestit despre noră și nepoată, s-a umplut brusc de-un nor de lacrimi! Cuvintele se împleteau cu învolburate amintiri într-un cor al durerii mute . Sufletul era undeva departe, în trecut , unde Simona , o copilă zvăpăiată, ridica strada și casa bunicii în slava cerului! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (118) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347247_a_348576]
-
lăsate să curgăîn rânduri pline de spontaneitate,încărcate de viață și de aceea, în mare parte, retrăirea întâmplărilor nu se face dupăun plan prestabilit, ci curge tumultos dupăjocul memoriei, având la bază intertextualitatea. E o scriitură modernă în care se împletesc într-un ritm plin de viață jurnalismul, povestirea, însemnări scrise, scrisori, documente, rememorări și informații suplimentare precum cele ale autorului despre Gheorghe Tătărăscu, despre legionari, soarta lui Moța și Marin, despre școala de medicină clujeană, etc. Astfel, emigrantul Dumitru Sinu
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
și de durerile prin care ai trecut Și cât am vrut să te ajut și poate nu am reușit. Frumoasă ești și azi când mă privești blajin Și plângi că sunt aici și totuși nu prea vin. Din ani îți împletesc cunună, s-o ai de-apururea, Că vei pleca, iar eu, rămân aici cu amintirea ta. Te-mbrățișez, că astăzi este poate ultima ta zi În care ne vedem, la anul cine stie de-o mai fi, Și chiar dacă de-acum
E ZIUA TA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357096_a_358425]
-
ei, îi dă un iz de doamnă Și-n tot ce-a dăruit se lăfăie savoarea. Când față de frumos ne paște lăcomia, Din frunzele-arămii, mai strângem câte una, Să punem vieții dar, să-i invelim câmpia, Cu toamnele-aurii să-i împletim cununa. Referință Bibliografică: E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 316, Anul I, 12 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
E-ATÂTA GOL ÎN JUR... ŞI-ATÂT DE MULTĂ TOAMNĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357171_a_358500]
-
întrebau mereu:«Bine, măi Toma, da’ de ce te-ai întors tu din America unde se spune că e atât de bine și că acolo curge peste tot lapte și miere?» - erau surprinși de revenirea lui acasă. În mintea lor se împleteau întrebări de tot felul, dar răspunsul lui Toma a venit surprinzător: «Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă». Întâmplări de tot felul
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Îmi place glasul să-ți ascult, În ochii tăi să m-adâncesc, Eu m-am rugat atât de mult Pe-alei de vis să te-ntâlnesc Dar, n-ai să afli niciodată Din ce îmi împletesc surâsul, Îl pictez pentru lumea toată Dar, fără tine, am opusul. Noaptea n-ar mai îndrăzni Să mă ferească de lumină Dac-a ta voce m-ar hrăni Cu șoapte dulci în prag de cină. Într-un izvor de diamante
CLARIFICĂRI de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357182_a_358511]
-
Nu putea privi în altă parte. Fixa încordat doar coada care alunga prin mișcarea ei continuă o sumedenie de muște ce zumzăiau amenințător. Când a ajuns aproape de iapă a înțeles că ea este legată de o creangă puternică crescută aproape împletit cu o alta dintr-un trunchi ce fusese cândva viguros. Acum era tăiat la două palme mai sus de acele crengi gemene. Lanțul cu belciug prins de căpăstru și înfășurat pe gâtul animalului se desfăcuse și se înțepenise între acele
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
gustă, încă, versuri languroasae, mă emir. Cu schelet telectual, degresat de zei și tauri, câștigai, pe-al frunții val, o cunună de coclauri. Mi-am sădit conceptul rar în al sângelui argou. Din pistilul popular, mi-am ales celest lingou. Împletit din dialecte, trupul greu se-avântă-n vals. În ierbarul cu defecte, adevărul meu e fals. Nu fac artă pentru hartă, dacă stele-adun din râu, și vă dau, cu mare artă, ultimul aspic de grâu. Adunai în gânduri spuma, mă luptai cu
CITEŞTE ŞI FĂ CE VREI de JANET NICĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357209_a_358538]
-
CLIPĂ, de Mihaela Arbid Stoica, publicat în Ediția nr. 725 din 25 decembrie 2012. Da, ți-am scris zeci de scrisori, cu până gândului și din cerneală sufletului. Ți-am scris și am să-ți scriu până la apusul vieții. Îmi împletesc din dorurile mele firele subțiri ale speranței. Gândurile mele ți le trimit zilnic,din seva amintirilor noastre. Îți păstrez palmele pe inimă mea și cu capul în plecat în poala stau în genunghi în fața ta. Îmi este dor de mangierea
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
caut brațele în somn, și dragostea mea se imbrastie în vânt. Citește mai mult Da, ți-am scris zeci de scrisori, cu până gândului și din cerneală sufletului.Ti-am scris și am să-ți scriu până la apusul vieții. Îmi împletesc din dorurile mele firele subțiri ale speranței. Gândurile mele ți le trimit zilnic,din seva amintirilor noastre. Îți păstrez palmele pe inimă mea și cu capul în plecat în poala stau în genunghi în fața ta. Îmi este dor de mangierea
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
cuprindă într-un aliaj, respirația se pierdea în clipocit de ape, lovind ritmic trupurile amestecate. Temperatura nisipului creștea căldura acumulată intracelular, soarele cu ultimele unduiri de trup, le înălța mișcarea într-o zvârcolire galbenă, apa se ciocnea de brațele lor împletite într-un singur colac de salvare, briza le frunzărea privirea și pielea, sarea de pe ochi și gât părea dulce, în timp ce, coroana soarelui se agăță de părul lor învălmășit și ud. Dansul pe nisip era felin, căutarea de sine dura până
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
felină, a scos ochii și i-a fixat pe stâncă... Le freca întunericimea cu pastă sidefie, dându-le străluciri de fosfor... Acum colții și botul din sângele lui, din sucul de lemn și alte culori. Mâinile îi jucau cu iuțeală împletind linii, planuri, volume... Capul, grumazul, corpul arcuit... Mușchii i se încordau, își strivea buzele, degetele îi sângerau deschise. Acum labele cu gheare de calcar, blana ca o spumă lunecoasă... Fixa pe stâncă fiara, parcă vie, o ucidea acolo: în jurul gâtului
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
mănăstire câteva zile bune. Ea ajuta la bucătărie, el la reparațiile clădirii. Au mers la toate slujbele, chiar și le cele de vecernie.Tare frumos mai cântau călugării aceia, și ce tineri erau! Răsuna muntele în desfătare și ecoul se împletea cu isonul din biserică. Ei ascultau smeriți și cu emoție. Dormeau într-o chilie. Acolo l-au conceput pe Liviu-Vasilică. Au primit binecuvântarea părintelui. Asta le-a fost „luna” de miere. A fost frumos, tare frumos a mai fost! Își
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
puterea, dar puterea dezbină... Există un adevăr al celui de pe mal și un adevăr al celui din râu. Suntem, etern, la o eternă răscruce. Construim castele pe nisip, iubim fete morgane și frumoase fără corp.Inventăm catastrofe, fractali, structuri disipative, împletim haos cu igla și așteptăm căte un strop de miracol, ... Citește mai mult EducațiaMare parte din educația noastră, primită nu din rele, cidin bune intenții, este de-a-ndoaselea.Soarele răsare și apune, dar nu acesta este adevărul.În democrație, poporul trebuie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
Unirea face puterea, dar puterea dezbină...Există un adevăr al celui de pe malși un adevăr al celui din râu.Suntem, etern, la o eternă răscruce.Construim castele pe nisip, iubim fete morganeși frumoase fără corp.Inventăm catastrofe,fractali, structuri disipative, împletim haos cu iglași așteptăm căte un strop de miracol,... XIV. SONETUL GRI, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 621 din 12 septembrie 2012. SONETUL GRI Pe cer, de-a pururi, nori de timp ... Și plouă timp în gând, afară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
ea, sentimentală, nici nu-i ceru tariful. Însă acest ultim aspect îi provocă o criză de furie lui Ciordel, zis Tamango, protectorul ei, care-i mardi niște dupaci foarte profesioniști și-i luă din chiloți tot ce agonisise dansând. Mucii împletiți cu sângele din nas îi ridicară lui Vasile părul pe spate. Era totuși un moldovean care avea jacă deci știa și ceava batai! În consecință, Ciordel rămase lat pe podele cu ficatul cumva la vedere spre bucuria recuperatorilor de organe
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]