4,751 matches
-
Augier] 5453 Comedie antică într-un act, în versuri de Mihail Eminescu PERSOANELE LAIS PSAMIS CHALKIDIAS neguțător bogat din Corint sub numele de BOMILKAR ARIOBARSANES neguțător din Cartago TIMAS Servitoare Scena se petrece în Corint Scena reprezintă un apartament antic, împodobit cu opulență. Păreții acoperiți cu țesături de purpură; pe jos mozaic, acoperit cu covoare; tripoduri aurite, vase de argint îl împodobesc. în dreapta spectatorilor stă într-un colț al apartamentului statua lui Eros; în prosceniu, în oceeași parte, un pat de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numele de BOMILKAR ARIOBARSANES neguțător din Cartago TIMAS Servitoare Scena se petrece în Corint Scena reprezintă un apartament antic, împodobit cu opulență. Păreții acoperiți cu țesături de purpură; pe jos mozaic, acoperit cu covoare; tripoduri aurite, vase de argint îl împodobesc. în dreapta spectatorilor stă într-un colț al apartamentului statua lui Eros; în prosceniu, în oceeași parte, un pat de repaos, în stânga înainte o masă rotundă. în culisa întîia din stânga se află o ușă acoperită c-o perdea, mai în fund
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Beppo a adus-o până la Sorrenta, și că acum, după ce a văzut pe izbăvitorul, pe prietenul său, pe acela căruia îi era datoare viața... datoria îi poruncește de a se înturna în grabă. Pergoleze îi jură pe Madona ce singură împodobea umilita lui lăcuință că o va respecta și o rugă a se odihni puțin mai înainte de a se înturna la Neapol. Glasul lui era așa de încredințător încît fetișoara nu putu a i se împotrivi. Intră și, zărindu-și mantilia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea mai mare parte din poeziile lui Ruckert, a cărui distinctivă treaptă de arta constă tocmai într-aceea că întrupează intuițiunile fantaziei prin mijlocul virtuozității în formare și a nemărginitei dominări ce o esersă în lumea formelor; și pentru a împodobi aceste forme el nu se sfiește de-a întrebuința universul întreg cu o libertate atât de temerară și cu o cutezanță desultorică. Această speție de poezii lirice cer o analogă declamațiune poetică. Acea plăcere ce-o află fantazia în sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuiește în privința costumului modern și mai ales 429r în acea a hainelor femeiești. Căci aicea adesea, vanitatea de femeie ademenește pe actrițe la o totală ștergere a distincțiunilor dintre pozițiunea socială a individelor, indicate în roluri. Mania de-a se împodobi și de-a străluci prin găteală seduce adesea la o deplină nivelare a diferințelor. Însă, îndată ce o haină e în contradicțiune cu relațiunile proprii ale unei persoane din piesă, efectul acestei calimități asupra întregului e foarte jenant. O podoabă necompatibilă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ciubărul botezului,/ păhărelul mirelui,/ scaunul județului” (14, p. 46) și chiar „spicul cel mai bun,/ c-așa-i data de Crăciun” (26, p. 36). În legenda apocrifă de care am vorbit (mss. BAR nr. 1282) sunt furate veșmântul (probabil cel împodobit cu astre), stema și steagurile Domnului. În toate cazurile este vorba de răpirea unor atribute divine care reglementează ordinea cosmică, răpire ce răstoarnă supremația lui Dumnezeu în favoarea Demonului și, implicit, răstoarnă supremația Ordinii în favoarea Dezordinii. Soarele, Luna, stelele etc. sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
texte chineze (Huianan-zi) este prezentată ca o divinitate a furtunii și a tunetului, călărind pe balaurii norilor : „[Niui-Wa] șade în carul tunetului, la care e înhămat un dragon înaripat în mijloc, iar în lături sunt dragoni fără coarne. Nori galbeni împodobesc carul ei, un dragon alb zboară înainte, iar un șarpe o urmează. Așa plutește ea în înălțimi, printre demoni și spirite, ridicându-se până în cerul al nouălea” (62, p. 501). Yui a plecat de pe pământ urcându-se pe muntele Tziui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și a târât-o în bârlogul lui, dar de mâncat n-a mâncat-o ; tare frumoasă era, așa că a luat-o de nevastă” (82, p. 315). Într-o variantă românească a legendei Sf. Gheorghe (secolul al XVII-lea), prințesa-victimă e împodobită „ca la nuntă” și oferită balaurului de soție (171, p. 126). Motivul a supraviețuit și în credințele și presupusele practici ale vrăjitoarelor din Europa medievală, doar că cel „legat” erotic (pentru a-i câștiga bunăvoința și colaborarea) nu mai este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
75) (38, p. 182). Opinia conform căreia bețiile rituale dionisiace erau provocate nu numai de vin, ci și de iederă este adeverită de faptul că unul dintre principalele simboluri ale zeului era anume această plantă. Frunzele și fructele de iederă împodobeau tyrsurile și, sub formă de cunună, tâmplele zeului și ale adepților săi. În secolul al V-lea î.e.n., poetul grec Pindar îl descria pe Dionysos ca fiind „zeul învăpăiat de iedera verde” (282). De unde rezultă că zeul (și adepții săi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt promotorii fumatului. În „cafineaua grecească”, „plină de fesuri mari, de fustanele”, „felegenele de cafe, ciubucile și narghilelele gioacă roluri însămnate”, iar „fumul de tiutiun domnește în toată nourimea sa”. Alături, pe uliță, se află o „tiutiungerie arminească”. Ea este împodobită în față-i cu bucaluri mari pline de liulele, de imamele, de tiutiun ; prin lăuntru este ticsită de dulapuri, în care sunt întinse fel de fel de chisele cusute cu fir, tot soiul de mătănii de mărgean sau de chihrimbar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lucruri indiferente cu persoana regelui, curiozitate pe care nu oricine o poate prețui după valoarea ce i-ar da-o curtezanii și camarila sau eroii de la 11 fevruarie și prezidenții republicei ploieștene, cari se răsfață azi pe sofalele statului ce împodobesc palatul. Dar nu, audiențe particulare, nu satisfacerea vanității sau curiozității de-a sta față în față cu M[aiestatea ] Sa i-a făcut pe proprietarii din Moldova să solicite audiența, ci nevoile lor, păsurile țării, cărora pururea Domnii vechi țineau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un autor pe deplin sănătos în concepție; problemele psihologice pe cari le pune sunt desemnate cu toată finețea unui cunoscător al naturii omenești; fiecare din chipurile cari trăiesc și se mișcă în novelele sale e nu numai copiat de pe ulițele împodobite cu arbori 84 {EminescuOpXIII 85} ale satului, nu seamănă în exterior cu țăranul român, în port și în vorbă, ci au fondul sufletesc al poporului, gândesc și simt ca el. Poate nu e o idee nouă dacă spunem că orice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întrecută decât de malonestitatea lor plagiară și de obrăznicia cu care ei pe ei înșii se proclamă mari autori, literele române au relații, firește sterpe, cu niște catâri intelectuali, ceea ce nu oprește ca o seamă de acești catâri să fie împodobiți cu medalia Bene merenti. Atâta aveam de zis despre mediul mlăștinos și bolnav, cu care trebuie să lupte literatura sănătoasă pentru a-și scoate capul la lumina soarelui. Căci închipuiască-și cineva - risum teneatis amici - până și gazeta oficioasă a republicei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gândire, un signal pe care-l dă unul pentru a trezi în capul celuilalt, identic, aceeași idee, și când suntem aspri nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e aspru. De aceea nu prea întrebuințăm eufemismi. Oricât de împodobit cu titluri și ranguri ar fi un cumulard ori o nulitate, în ochii și sub pana noastră rămâne ceea ce este, iar luxul orbitor al unei virtuți problematice nu ne va îndupleca să-i dăm un atestat de moralitate. Ne pare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un otrăvitor. Ridică piatra și aruncă în el". Acest venin însă l-a semănat demagogia roșie. Ceea ce, în orice țară și după conștiința publică a oricărui popor, e absolut condamnabil, absolut rău, absolut înjosit, a fost la noi... recompensat, înaintat, împodobit cu decorații. Va să zică nu muncă-i trebuie românului, nu sobrietate, nu merit, nu inteligență pentru a se ridica și a face avere, ci trădare, vânzarea celui care te plătește pentru a-i păzi viața; specularea credulității publice; trezirea patimilor rele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu totul nouă; noi înșine am susținut în diferite rânduri că e cu putință a se face concurență Societății de Navigațiune, că drumurile noastre de fier i-o și fac chiar în mod considerabil și că antreprenori străini cari ar împodobi vasele lor cu colorile noastre ar putea să constituie un surogat, nu tocmai esențial, al unei navigațiuni naționale. E aproape sigur că Domnii vechi, stăpînitori[i] Dunării și Mării Negre, cum erau Alexandru cel Bun și Mircea I, posedau în statele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
anul 1848, care, oricât de simplu povestit, nu e lipsit de ironie. Iată cum stă cu alt eveniment în orice caz trist, dar care-au fost umflat la importanța unei acțiuni capitale și de stat: un fapt simplu a fost împodobit cu cele mai bogate înflorituri de fantezie orientală, aci s-a născut o înjghebare istorică în spiritul lui Josephus Flavius, care c-un cuvânt se poate numi legenda Spitzer. Până la aparițiunea cărții d-lui Helfert toată lumea credea că în zilele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sa era de-a face din blachi si bulgari un singur imperiu, precum fusese și mai înainte. Acesta a fost așadar stadiul al doilea al ridicării. În lupta proximă Petru și Asan răpiră flamura imperială și hainele împăratului și se împodobiră cu ele. Apoi urmă un nou război cu blachii, lupta împăratului cu blachii și cumanii la Berrhoea, prinderea soției [lui] Asan și predarea fratelui său Ioan ca ostatec; războiul fu rău purtat. Când campoducele Constantinos Aspietes [î]i observă împăratului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
numeroasele servicii pe cari monarhia noastră le-a adus în multe rânduri vecinei Românii n-am cules în schimb decât batjocură, dispreț și amenințare directă. Această purtare a României față cu noi nu s-a ameliorat de când noua coroană romană împodobește creștetul unui Hohenzollern. Europa a rămas pîn' acum străină de politica noului regat și va rămânea și de acum înainte cu toată pretențioasa latinitate a românilor (? ) Zi cu zi ni se vestesc șicane nouă la cari sunt expuși în România
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mușchii palmei arăta că bățul era mai degrabă o armă decât un sprijin. "Abatele are chip de asasin", gândi Vassur, reprimîndu-și gestul reflex de a-și duce mâna de centură. Rasa simplă, largă, era strânsă în talie cu o sfoară împodobită cu ciucuri aurii, singura podoabă a bătrânului. ― Aduc mesajul de pace al Împăratului nostru, slăvit fie-i numele și neamul! rosti Vassur cea mai radicală dintre formulările acceptate în Imperiu atunci când venea vorba de Bella al VII-lea. ― Fie după cum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
încă străine. Nu știi la ce-ar putea folosi bățul acela terminat cu trei țepușe. Cât despre roată... Doamne, ce revelație! Nu știi ce anume L-a făcut să o amestece printre unelte, dar e evident că dorește să îi împodobiți cu ea templul fiului Său... ― E cam prost! izbucni Crey, care învățase deja binișor să citească pe monitorul sondei montate în cutia craniană a lui Laak. Nu-și dă seama la ce e bună roata! Gânditor, Isidor rosti cu încetineală
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
văzut, să meditez la greșeala asta. Dar verdictul despre zeții tăi cuprinde și anii ăștia de chin... Fargo se ridică din fotoliu și începu să se plimbe greoi prin cabinetul imens al împăratului, privind la sutele de statui cinetice care împodobeau pereții. - Arătarea aia... Zuul... mi-a fost de mare folos. L-am descusut până când am aflat tot ce era de știut. Zeții sunt o civilizație într-un stadiu de dezvoltare civică foarte timpurie. Au mari probleme în a accepta teoria
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de a-i elimina total induce permanent tensiuni între Curtea Imperială și Abație. Bibliotecă - cea mai cuprinzătoare construcție a Abației, denumită în acest fel nu numai pentru că este locul de depozitare 388 al cărților ci și pentru că pereții ei sânt împodobiți cu basoreliefuri făcute de absolut toate generațiile de călugări. Prin subteranele bibliotecii se intră în Camera Ouălor. Boszt - dinastia domnitoare a Imperiului, aflată la cel de-al treizeci și doilea monarh. Bratti - cel mai mare trib kyrallian. c Câmpia Pannoniei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sau partid comunist). Există naționalizarea științei, fiindcă o doctrină, ca un templu, ca un teritoriu, cere frontiere și clerici pentru a o păzi. Iată așadar contopirea dintre teoretic și politic. Există spiritul ortodoxiei, spiritul de partid, legea junglei. Despotismul incult împodobit cu prestigiile științei. Există, foarte aproape de noi, schizofrenia mult timp caracteristică lui homo sovieticus, care voala socialismul trăit sub sărbătorile oficiale ale socialismului tipărit, sau capacitatea de a-și ascunde realitatea în spatele discursurilor care îi ajută pe halucinații Literei, în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
timp granițele Mărginimii. Ea constituie și un prilej de reîntâlnire a fiilor satului. Pregătirile încep din a doua zi de Crăciun. Feciorii din ceată se pregătesc pentru a deveni călărași în ziua de 7 ianuarie. În dimineața acestei zile se împodobesc caii și carul (carele) cu "țoale și chindeie" și de asemenea călărașii și fetele ce participă și ele la ritual. După terminarea slujbei, carele (mare și mic) și călărașii pe cai se deplasează spre locul de udare a Ionilor. Udarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]