2,778 matches
-
sus. Căci oprirea pe calea virtuții este începutul păcatului, deoarece mintea se ocupă atunci pătimaș cu vreunul dintre lucrurile materiale care stau pe amândouă părțile drumului și face chipul și gândul cel curat, și tăiat împrejur al purtării evlavioase netăiat împrejur și întinat. Când deci se oprește, vede îndată prin conștiință, rațiunea mustrătoare, ca pe un înger, amenințând-o cu moartea și mărturisind că pricina amenințării este oprirea pe calea virtuții, oprire care face gândul netăiat împrejur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
al purtării evlavioase netăiat împrejur și întinat. Când deci se oprește, vede îndată prin conștiință, rațiunea mustrătoare, ca pe un înger, amenințând-o cu moartea și mărturisind că pricina amenințării este oprirea pe calea virtuții, oprire care face gândul netăiat împrejur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie. footnote>. Pe drumul virtuții, Hristos este lângă fiecare nevoitor, și fiind lângă fiecare, suferă cu fiecare, pe măsura suferinței fiecăruia. În viziunea Sfântului Grigorie, Hristos Se naște cu cel ce urcă drumul virtuții
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
zile. Presimțeam că ziua va fi nefastă, așa că am început-o ca atare. Tramvaiul așteptat a venit peste o jumătate de oră, se întâmplase o deraiere pe undeva. Pardesiul meu era aproape leoarcă, iar de pe borul pălărie picura apa jur împrejur. În fine, m-am văzut în el, dar pentru că întârziase atât, era arhiplin. Cineva din spatele meu îmi ungea cu noroi pantofii la care frecasem atâta să le dau lustru. M-am indignat într-atât încât, așa cum eram agățat cu o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fost credincios. — A deprins meșteșugul domniei și a dovedit că este destoinic. Oamenii doamnei Maria nu mai reușeau să spună un cuvânt. — Doar nepotul lui Matei Vodă Bătrânul ne poate scoate la liman, țara e prinsă ca într-un clește, împrejur oști gata să năvălească. Ce ar putea să facă un copil? Să le țină piept? — Constantin Brâncoveanu ar avea grijă de țară, doar el este potrivit pentru asemenea treabă. Și hotărârea fu luată. Au plecat cu toții în frunte cu Cantacuzinii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doamnă, nu jupâneasă de rând. Meșterul a scos o oglindă de cristal cu mâner de argint ca să vadă domnița dacă i se potrivesc podoabele. Maria a examinat îndelung oglinda cu ape cenușii având în ramă cioburi de diamant de jur împrejur și scurt a declarat că o vrea. Apoi, minuni de cercei cu smaragduri cu trei picioare de balașuri aurii lucrate tocmai la Damasc, cercei cu rubinuri cu trei picioare de mărgăritare, șiruri, șiruri de mărgăritare albe sau, din loc în loc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poslușnic, era Ștefan, celui căruia când era copil de nici zece ani i se spunea la orice năzbâtie: „Vezi că te vede Maica Domnului din bolta pridvorului”. Maica Domnului veghea din bolta pridvorului, pe tron, cu Pruncul în brațe și împrejur Cetele Îngerești. Și privind așa, i se păru că de undeva venea glas de pruncă întrebând: „Maică, măria ta, da’ îngerul meu care este?” Oare cine fusese, Bălașa sau Smărăndica? În pronaos, ieromonahul Gherasim, cu cădelnița, ieșise în întâmpinarea arhimandritului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și vârful piciorului opus (timpul 1), urmată de apropierea piciorului din înapoi (timpul 2). Ele sunt în număr de cinci și se realizează la comanda: la stân-ga (90°); la dreap-ta (90°); jumătate la stân-ga (45°); jumătate la dreap-ta (45°); la stânga împrejur (180°). Acțiuni din deplasare Deplasarea reprezintă mișcarea executanților într-un anumit spațiu și se poate realiza înainte, lateral, înapoi prin: pas de marș; pas de front; pas de voie; pas adăugat; pas alergător. Dacă deplasarea începe din poziția stând, la
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
și întoarceri Ocolire - schimbarea direcției de deplasare se poate realiza prin ocolire la 45°(diagonală), 90°, 180°, realizând astfel trecerea de pe o latură pe alta a sălii. Comanda: „Pe diagonală -Marș!”, „Cu ocolire la dreapta - Marș!”, „Cu ocolire la dreapta-mprejur - Marș!” Întoarceri din deplasare - sunt schimbări de direcție ce se execută din pasul de marș, din pas de front și din alergare. Întoarcere la stânga - comanda se dă pe piciorul drept - se efectuează pas cu piciorul stâng (T.1), jumătate pas
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
figuri, și anume: buclă, șerpuirea, zig-zag-ul, cercul, spirala. Toate pot fi executate în lungul, latul sau pe diagonalele sălii. Bucla poate fi deschisă sau închisă. La comanda: “Prin buclă deschisă - marș!”, capul coloanei se întoarce la stânga și ocolește la dreapta-mprejur. Când ajunge la capăt, ocolește la stânga. La bucla închisă, după ocolire la dreaptamprejur, se ocolește tot la dreapta, și se ajunge la locul de plecare (fig. 6 a, b). Șerpuirea rezultă din mai multe deplasări în sens opus, accentuate prin
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
la capăt, ocolește la stânga. La bucla închisă, după ocolire la dreaptamprejur, se ocolește tot la dreapta, și se ajunge la locul de plecare (fig. 6 a, b). Șerpuirea rezultă din mai multe deplasări în sens opus, accentuate prin ocolire la stânga-mprejur și la dreapta-mprejur, alternativ (fig. 6 c). Zig-zag-ul se compune din mai multe unghiuri unite între ele. Se comandă: “Spre mine - marș!” și apoi “în zig-zag - marș!”, prin ocolire oblică stânga, care se repetă după terminarea fiecărei linii (fig
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
La bucla închisă, după ocolire la dreaptamprejur, se ocolește tot la dreapta, și se ajunge la locul de plecare (fig. 6 a, b). Șerpuirea rezultă din mai multe deplasări în sens opus, accentuate prin ocolire la stânga-mprejur și la dreapta-mprejur, alternativ (fig. 6 c). Zig-zag-ul se compune din mai multe unghiuri unite între ele. Se comandă: “Spre mine - marș!” și apoi “în zig-zag - marș!”, prin ocolire oblică stânga, care se repetă după terminarea fiecărei linii (fig. 6 d). Cercul poate
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
care micșorează pasul. Se poate executa și arc de Spirala se execută la comanda: “în spirală - marș!”. Se mai numește și melc; înfășurarea se face păstrând distanța de unu-doi pași între culoare; desfășurarea se face fie prin întoarcere stânga-mprejur - primul devine ultimul, iar ultimul este capul coloanei, fie la comanda “Ocolire stânga (dreapta)-mprejur”, opus înfășurării (fig. 8). Alcătuiri și schimbări de formații Pentru buna organizare și desfășurare a lecțiilor de educație fizică, se folosesc schimbări și alcătuiri de
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
spirală - marș!”. Se mai numește și melc; înfășurarea se face păstrând distanța de unu-doi pași între culoare; desfășurarea se face fie prin întoarcere stânga-mprejur - primul devine ultimul, iar ultimul este capul coloanei, fie la comanda “Ocolire stânga (dreapta)-mprejur”, opus înfășurării (fig. 8). Alcătuiri și schimbări de formații Pentru buna organizare și desfășurare a lecțiilor de educație fizică, se folosesc schimbări și alcătuiri de formații, ce pot fi realizate: de pe loc (din linie sau din șir) și din deplasare
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
Săpături arheologice de la Curțile Domnești BISERICA „SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL” „Aici la Vaslui curtea, băile, locurile de plăcere sunt toate ale lui Ștefan Vodă, precum și mândra și superba biserică cu o elegantă cupolă peste măsură de înaltă. Totul în ea, jur împrejur e bolți și arcuri, pe care sunt picturi și chipuri de ale tuturor sfinților...” (Paul de Alep 1653) Biserica Sf. Ioan din Vaslui a fost înălțată de Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, în cuprinsul Curților domnești, făcând parte organică
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
din cauza spațiului strâmt \, senzația de familiaritate crescu. Sentimentul că îl cunoștea persistă cât îi privi fața. Totuși, după câteva secunde, bătăile inimii i se mai domoliră: nu avea nici cea mai mică idee cine putea fi. Se ridică și privi împrejur, căutând o sfoară. Găsi o sârmă subțire într-un sertar al mesei. Rapid și cu pricepere legă mâinile și picioarele omului, având grijă să nu-i oprească circulația. Mâine dimineață ar trebui să se trezească, se gândi el. Atunci voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
EXCELENTE CONDIȚII LA O DISTANȚĂ DE PATRU SUTE DE METRI DE PISTA OBIȘNUITĂ. ÎN JURUL LUI, MAGNETO-REACTOARE CATAPULTATE DE PORTAVIOANE GIGANTICE ÎNCEPURĂ SĂ ATERIZEZE, DESCĂRCÂND GRĂMEZI DE MAȘINI MECANICE CARE STRĂLUCEAU. DUPĂ CÂTEVA CLIPE, TANCURI, TUNURI MOBILE ȘI VEHICULE DE TRANSPORT CIRCULAU ÎMPREJUR, ADUNÂND PERSONALUL. PE LA ZECE ȘI JUMĂTATE, O ARMATĂ DE PARAȘUTIȘTI, PRECEDATĂ DE UN VERITABIL ZID DE OȚEL MOBIL \ GATA SĂ SCUIPE MOARTE LA CEA MAI MICĂ REZISTENȚĂ \ CONVERGEA DINSPRE TOATE PUNCTELE ORIZONTULUI, MĂRȘĂLUIND PE STRĂZILE PRINCIPALE ALE ORAȘULUI CE PĂREA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
O ÎNCĂPERE LARGĂ, MOBILATĂ CU GUST. ÎNCHEIETURILE MÂINILOR ÎI ERAU LEGATE DE BRAȚELE SCAUNULUI. AMORȚEALA DIN MEMBRELE INFERIOARE ÎL FĂCU SĂ ÎȘI DEA SEAMA CĂ ȘI GLEZNELE ÎI ERAU LEGATE DE BRAȚELE SCAUNULUI. CAPUL ÎI ERA LIBER, AȘA CĂ SE UITĂ ÎMPREJUR, CĂUTÂND UN INDICIU CARE SĂ ÎI PERMITĂ SĂ STABILEASCĂ UNDE SE AFLA. ÎN DREAPTA LUI ERA O UȘĂ ÎNCHISĂ, UN ECRAN TV FIXAT ÎN PERETE; ÎN STÂNGA, O CANAPEA. NU EXISTAU FERESTRE. PE PERETELE DIN FAȚĂ ATÂRNA UN CEAS MARE ȘI... PRIVIREA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
și manifestările holerei Dramatismul propagării explozive a holerei asiatice este asemuit de către F. d'Hérelle celui al incendierii pădurilor: "Un caz abia se declară într-o țară până atunci cruțată și, chiar a doua zi, ici și colo, de jur împrejur, apar alte cazuri, după care, printr-o neîncetată creștere, bolnavii se înmulțesc; noi focare se ivesc atunci, uneori la depărtări de sute de kilometri, și fiecare din ele se transformă în pată de ulei, roind mai departe. La început, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
săptămâni amenința Bucureștii din trei părți diferite, s-a aruncat asupra acestui nefericit oraș. Murdăria numeroșilor săi locuitori, întinsele mlaștini ce-l înconjoară, apele stătute care băltesc în fața fiecărei case, lipsa oricăror denivelări la mai mult de 20 de leghe împrejur, neputința de a le imprima deodată românilor obișnuința ordinelor și de a-i forța pe boieri să respecte măsurile luate fac să sporească din ce în ce mai mult teama ca Bucureștii să nu împărtășească aceeași soartă ca Iașii, cu toate că o treime din locuitorii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
armășoaiei, vecină, la 26 iulie/7 august, și a Elenei polcovniceasa a lui terzibașa, mahalagioaică, la 27 iulie/8 august, Andronescu precizează că "la 1831 iulie 30/12 august, s-au închis Politia București cu carantine de 15 zile, jur împrejur, cu păzitori militari, ca nimeni să nu intre de afară mai nainte de a face 15 zile lazaret. Să dea Dumnezeu să fie de ajutor". Ultimele decese consemnate de Grigore Andronescu sunt cele ale lui Iancul Ștefănescu, la 30 iulie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
toată oștirea română, făcîndu-i o mare paradă 142. La 1 august [st.v.] se face dislocația; regimentul I era destinat să ție garnizoana Bucureștilor. Plecăm la București; bivuacurile pe drum se făceau în câmp, în apropiere de sate, așezîndu-se cordon împrejur, ca să nu comunicăm cu satele, să ne molipsim de choleră, cu toate că în Valahia Mare mergea scăzând. Ajungem în marginea Bucureștilor, bivuacăm pe câmpia de la Malmaison. Pîn-aci niciunul din ostași nu fusese bântuit de epidemie; din cavalerie însă în momentul care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pământ. Aveau să putrezească, cine să le plângă pe ele, însă. Se lăsau călcate în picioare și purtate aiurea, amestecate cu glodul de pe uliți, duse prin ogrăzi și ogoare. Cui să-i pese de ele? Din înaltul copacului privi roată împrejur și lăsă să se scurgă picătura. Privi ogoarele negre și brăzdate, apoi gardul de nuiele, de unde nu ieșise vreodată, și poarta de fier, pe unde unii oameni intrau, iar alții nu mai ieșeau, rămânând să asculte ultima ei cântare. Fără
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
asta în fața idolului, apoi stăpânii au început să iasă unul câte unul. Când ușa s-a închis în urma lor muzica s-a pornit din nou, iar vrăjitorul a aprins un foc din scoarță de copac și a început să țopăie împrejur, silueta lui înaltă se frângea de muchiile zidurilor albe, pâlpâia pe suprafețele netede, umplea încăperea de umbre săltărețe. A scrijelit pe pământ într-un colț, un pătrat, iar femeile m-au târât acolo, le simțeam mâinile uscate și ușoare, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
țăran cu fața păroasă și roșie, doi soldați bătrâni săpau groapa, scuipîndu-și des în palme și hâcâind a osteneală după fiecare lovitură de târnăcop. Din rana pământului groparii zvârleau lut galben, lipicios... Caporalul își răsucea mustățile și se uita mereu împrejur, cercetător și cu dispreț. Priveliștea îl supăra, deși căuta să nu-și dea pe față nemulțumirea. În dreapta era cimitirul militar, înconjurat cu sârmă ghimpată, cu mormintele așezate ca la paradă, cu crucile albe, proaspete, uniforme. În stânga, la câțiva pași, începea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
parcă amenința pe oamenii din groapă. Și în aceeași clipă ștreangul prinse a se legăna ușor... Caporalul simți un fior rece și întoarse repede capul. Atunci însă văzu crucile albe, în linii drepte, din cimitirul militar și, buimăcit, făcu stânga împrejur, dând iarăși cu ochii de morminte în cimitirul satului... Fu cuprins de o frică sugrumătoare, ca în fața unor stafii. Se stăpâni totuși în curând și, scuipând cu scârbă, murmură: ― Ce viață mai e și asta... Încotro te uiți, numai moarte
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]