3,037 matches
-
loc după Îngroparea defunctului participa cine poftea. Mâncarea și un pahar cu vinars se găsea pentru toți. Ceva din trăirile precreștine se pare că uneori mai dăinuie În subconștientul celor de astăzi și poate ceva mai mult În cel al Înaintașilor. Marea jale care dăinuia În sufletele celor rămași părea a lua sfârșit odată cu praznicul. Ici acolo se puteau auzi voci: bine că l-a strâns Dumnezeu, săracul, poate că acolo e mai bine de el! sau: Nu mai fi supărată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
caligramele poeziei Dangăne: „Vin / din / lin / de senin / ca un toi / de apoi / dangăne, / dangăne, / plin suspin, / un amin / pentru noi / amândoi...” sau la trecutul, obsesie a durerii, care impune „zvon durut de cântec al chemării” (Popas) sau la eloJiul înaintașilor (Mormântul lui Decebal). Cu verticalitatea-i binecunoscută, poetul adresează o ultimă rugă către Marele Demiurg: „Prea înălțate Stăpâne, / pentru puținul bine / pe care l-am făcut în viață / te rog să Pă repartizezi / singur într o garsonieră / pe care o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
nu numai în Casa Veșniciei de pe platoul Nicula, ci oriunde simțim vibrație artistică. Orice „FĂOătorie a unui vis” am întreprinde, tot „ziua lui...” sărbători-vom! Cuvintele „ard pururi” (Cât infern), oriunde-am fi! îndemnul nostru este-a nu ne uita înaintașii, rostind și-o vorbă înțeleaptă: „veșnic un braț al cumpenei / va pluti în repaus sus / și unul spre pământ...” (Dezechilibrăm) în fond, cu toții suntem amintire-a prezentului, spasm binecuvântat întru frumos, întru iubire, întru dăruire. „Ceru-i făcut / Din morminte
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Este ceva mult mai personalizat și mai interesant pentru cei care sunt în imediata apropiere a faptelor petrecute. Noi, membrii de astăzi ai bisericii din Cuvin suntem onorați să avem în mână o carte ce însumează succint trecutul viu al înaintașilor noștri, pe ale cărui baze puse deja continuăm să înălțăm edificiul spiritual al bisericii lui Hristos actuale. Atunci când ești parte dintr-un eveniment și te identifici cu el ești mult mai captivat să știi că se înregistrează. Atenția noastră este
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
admirație, că a reușit performanța de a avea întâlniri intime e drept, într-o perioadă lungă de timp, dar și într-o epocă destul de conservatoare cu peste 700 de femei. Nici măcar nu mă pot gândi la el ca la un înaintaș sau ca la un model, ci ca la o stea călăuzitoare, de neatins!... Liviu Antonesei: Șapte sute de femei, am înțeles eu bine?! Știam de undeva că, în ciuda aparențelor, avea succes la femei, dar chiar nu știam că vorbim de o
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
satului Giurgioana, comuna Podul Turcului, Bacău, localnici sau împrăștiați în cele patru zări ale țării și ale Lumii, ne-am reunit la ceas de mare sărbătoare să aducem prinosul cunoștințelor și averilor dobândite, respectul nostru față de locurile copilăriei și față de înaintașii satului, oameni care au scris istorie și care vor rămâne în Istorie pentru toate vremurile ce vor veni. Satul este de pe vremea marelui Ștefan, biserica noastră împlinește 150 de ani de la prima sfințire; nu ne-a poruncit nimeni dintre înaintașii
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
înaintașii satului, oameni care au scris istorie și care vor rămâne în Istorie pentru toate vremurile ce vor veni. Satul este de pe vremea marelui Ștefan, biserica noastră împlinește 150 de ani de la prima sfințire; nu ne-a poruncit nimeni dintre înaintașii noștri să facem acest praznic creștin și laic, nici noi nu poruncim celor care vor veni după noi, dar putem să sugerăm tuturor că fără astfel de sărbători ale localității și astfel de oameni plini de putere și noblețe ar
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
această lucrare, prin cuvintele ei, informează spre zidirea și pedagogia cititorilor. Dacă o lucrare reușește să zidească pe cineva, atunci cuvântul va transfigura pe oameni, iar aceștia se vor adăuga ca niște cărămizi vii la edificiul cultural sau spiritual al înaintașilor. Cum autorul lucrării, născut în pitoreasca localitate de pe valea Zeletinului, Giurgioana, aparținând canonic Arhiepiscopiei noastre a Romanului și Bacăului, nu și-a uitat locul de baștină, cartea domniei sale vine să dea un exemplu pozitiv tuturor celor care părăsesc justificat sau
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
în care s-au născut și bisericile în care s-au botezat se găsesc în paragină. Un inspirat dicton spune că: morții nu mor când sunt puși în morminte, ci când cad în uitare! Așadar, amnezia aduce moarte, iar pomenirea înaintașilor, comuniune! Felicităm pe Domnul Profesor Dr. Dumitru Marin pentru neuitarea satului unde a văzut lumina zilei, binecuvântată să-i fie opera, iar rodul ostenelilor sale să folosească multora. +Ioachim Băcăuanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului REZUMAT O monografie a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
nedefinite; le adusese la ascultare și le aștepta „dincolo”, să constate dacă efectele învățăturii puteau fi de durată, pe termen lung. Era încurajat și sprijinit de o armată întreagă de preoți în care avea încredere deplină. Decebal primise moștenire de la înaintașul său, Burebista, să continue opera începută, de culturalizare a unei populații încă neorînduită și neașezată. Nu era mandatat de o instanță terestră: dinastie, senat, guvern; proceda în conformitate cu dorința divinității, în față căreia se obligase cu toată ființa. Socrate îi continuă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bine. Dar, cînd găsim prin diverse scrieri, de recunoscută autoritate, că „la început” a fost frica, se trezește imediat măcar un pic de curiozitate. Nu putem afla mare lucru nici dacă vizităm parcuri zoologice și muzee de antichități, cum procedau înaintașii, așa că ne rămîne să apelăm la informații „corecte”, amestecate sau presupuneri. În schimb, vedem. Adică ne trec prin față chipuri de vietăți nemaipomenite, de „legendă”, de „basm”, de „vis”, care ne incită interesul într-o manieră mai acută decît adevărul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
numit în colinde), un ortoman mîndru și arțăgos, asemenea lui Nechifor Lipan, renunță să pună mîna pe ciomag, cum îi era felul în împrejurări de acest tip; pare mai „înțelept”, ca și cum ar beneficia de experiența tragică prin care a trecut înaintașul său îndepăratat, Dumuzi, tot păstor, recunoscîndu-și natura limitată, de ființă muritoare. N-avea motive săteanul să se adreseze, cu fast și cu ifose, vreunei autorități cultice, cînd se hotăra să se însoare sau să întreprindă vreo afacere, cum se întîmpla
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se cuvine a fi reluate pe înțelesul tuturor și cu nota necesară de surdinizare. Intra în rol istoria mare a fiecărei națiuni europene în parte, cultura savantă își revizuia, în vederea unui parcurs în perspectivă, resursele interne, așa că proiectele generoase ale înaintașilor nu trebuie nici banalizate fără voie, prin sufocante repetiții mimetice, nici deturnate, cu insinuări neapărat malițioase, de la rosturile lor inițiale și firești. Este vorba, înainte de toate, de cota de participare, cu entuziasm, a generației poetului la ceea ce s-a numit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ipoteză. Cu Alecsandri, însă, lucrurile se schimbă. A fost nu numai un culegător de epocă îndepărtată, dar și un poet deosebit de înzestrat, cu bună intuiție, care, în anumite momente și numai în anumite momente, nu s-a deosebit de marii săi înaintași, anonimii. Pe această cale a reușit să salveze frumoasa „baladă” Miorița. Altfel, ar fi rămas un cîntec păstoresc oarecare, asemenea multora din colecțiile folclorice. Am putea spune că i-a asigurat o nouă și glorioasă tinerețe. Într-un cuvînt, problema
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
străveziul său lăsa să se ghicească frumusețea părului strâns în coc. Nu mai era Lavinia care se pocăia la locurile sfinte. În fața lui se afla o femeie hotărâtă, conștientă de valoarea ei, care conducea negoțul cu grâne așa cum o făcuseră înaintașii ei. Spătarului i se părea că într-un fel are în față întruchiparea odăii în care pășise. Tavanul din grinzi de stejar, înnegrite de fum, cioplite aspru cu securea, pereții văruiți alb curat, cele două laițe din lemn lustruit acoperite
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ar explica sfatul pe care-l primise de la Mavrocordat, în momentul în care se despărțeau: — Măria ta, lasă-mă să mă adresez astfel pentru că ești unsul lui Dumnezeu. Te ai gândit vreodată ce minunat lucru am moștenit de la părinți și înaintașii lor? Da, măria ta, ne-au lăsat credința în Iisus Hristos și obișnuința rugăciunii. Eu mă surprind mereu rugându mă și-L simt pe Domnul nostru alături în multe din cele ce le fac. Am chiar o rugăciune a mea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe pereți în dunga cea mare a neamurilor Basarabești și Cantacuzinești, aducând aminte când spunea numele pomenitului de moartea de care avusese parte. Era atâta gravitate în modul în care-i pomenea, încât toți cei din naos îi simțeau pe înaintașii ctitorului mânăstirii lor, ai lui Io Constantin Voievod ca și cum ar fi fost acolo aievea la Sfânta Slujbă. Fiind Sâmbăta lui Lazăr se făcea liturghie pentru pomenirea morților, gândi Ștefan. Arhimandritul nu-l recunoscu pe Ștefan în chipul poslușnicului atunci când l-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ALE PREDĂRII ÎNVĂȚĂRII ISTORIEI Istoria ocupă În viața școlarului mic un loc privilegiat având În vedere multiplele sale valențe educative, formative și prin prezența ei În viața cotidiană, prin mass-media, ca urmare a interesului mereu sporit, al tuturor față de faptele Înaintașilor. Didactica modernă, care nu mai acceptă stocarea cunoștințelor este preocupată din ce În ce mai mult de ceea ce vor face elevii cu cunoștințele dobândite, În orice moment al Învățării se simte raportul de interdependență existent Între efectele Învățării și condițiile În care acestea se
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
se de la pagus sat. Se dezvăluie prin acest exemplu forța legăturii dintre români și glia strămoșească, forță ce i-a permis să Înfrunte cu onoare orice Încercare de a-1 dezrădăcina din brazda care a rodit prin sudoare cu sângele Înaintașilor săi. Vin În sprijinul acestei idei cuvintele memorabile rostite de Miron Costin către Gheorghe Duca "Să nu dăm locul, că pământul acesta este frământat cu sângele moșilor și strămoșilor noștri" Limba română a constituit unul dintre cei mai puternici factori
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
cu Decebal Începe procesul pedagogic de continuare a unei idei istorice generale: formarea poporului român și continuitatea sa istorică pe teritoriul care s a format. Prin conținutul a numeroase texte de citire elevii află despre mărețele fapte de vitejie ale Înaintașilor, cunosc figuri de eroi. Pe această temă putem să amintim textele: Stămoșii noștri, Bătălia de la Călugăreni, Condeiele lui Vodă de D. Almaș etc. Modalitatea optimă de trezire a sentimentelor de admirație față de vitejia stămoșilor noștri este povestea caldă, nuanțată, expresivă
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
le-a dus poporul Împotriva dușmanilor și a spiritului de jertfa pentru patrie, care a animat masele populare În aceste lupte, dezvoltă În mintea elevilor atitudinea de respect și admirație față de trecutul nostru istoric și dorința de a urma exemplul Înaintașilor. Marile figuri ale istoriei: Mircea cel Bătrân, Iancu Corvin de Hunedoara, Vlad Țepes, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul Întruchipează, de fapt, virtuțile caracteristice ale poporului nostru. Povestirea Stejarul din Bănești este un pilduitor exemplu de patriotism. Copiii Învață să fie
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
pentru ei. Trecerea timpului nu le-a știrbit puterea de exemple vii, ci continuă În ciuda timpului să rămână adevărate valori spirituale. Fiecare manual de limbă română debutează cu poezia Deșteapă-te ronâne imnul nostru național. Versurile evoca fapte strălucite ale marilor Înaintași, Traian, Mihai, Ștefan, Corvin care cheamă la libertate, care nu concep existența În robie și considera moartea mai ușor de suportat decât asuprirea: " Viață-n libertate, ori moarte strigă toți." Versurile cântate entuziasmează și mai mult elevii. Un alt cântec
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
și frumos, iar moșii și strămoșii noștri, În ciuda vicisitudinilor vremurilor, nu au contenit să-1 apere și să-i sporească măreția. De aici elevii trebuie să Înțeleagă că și lor le revine sarcina sa păstreze valorile care au fost lăsate de Înaintași și să contribuie totodată la sporirea lor. În lecția Strămoși noștri (clasa a II-a) elevii află că dacii " scoteau din adâncul Pământului fier, aur și argint din care-și făceau unelte, arme și podoabe." Ei, dacii, n-au mai
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Elevii sunt Însetați de a cunoaște cât mai multe lucruri În mod direct, se simt satisfăcuți și bucuroși de a-și petrece timpul În mijlocul frumuseților naturii, trăiesc simțuri dintre cele mai intense În contactul direct cu tezaurul de valori al Înaintașilor. Excursiile dezvoltă Încrederea În marile posibilități ale omului, formează conștiința răspunderii și demnității umane. În timpul excursiei pot fi folosite toate metodele de Învățământ, Însă observația, comparația, Învățarea prin descoperire, problematizarea, demonstrația, interdisciplinaritatea se situează pe primul plan. În desfășurarea unei
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
prețuit cartea, a obținut o copie sub forma unui cadou din partea unui filozof peripatetic de mare faimă, cred eu, pentru a-și elibera biblioteca de molipsire. Astăzi, De Magnete este un reper la frontiera între învățătura medievală, care prelua teoriile înaintașilor, fără a se obosi să le verifice și modul de abordare modern bazat pe observație, pe experiment. Comentând încercările de a utiliza magnetismul pentru obținerea unui perpetuum mobile, precum cel construit de Petrus Peregrinus, Gilbert scria: Ah, de ar aduce
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]