2,060 matches
-
de la Tismana probabil că au fost aduși de aici de călugării de demult și au găsit în Oltenia un climat potrivit și un pământ mai prielnic. Poarta aceasta a Mării Negre deasupra căreia se înalță râpi abrupte a devenit o grădină încântată; toate grădinile se dezvoltă bine la adăpostul zidului de curenți; iarna e domoală și plantele subtropicale înfloresc. Eucaliptul în care silvicultorii își puneau nădejdea, a suferit până la distrugere din pricina gerurilor excepționale din ultimii ani. Acum s-au creat parcuri experimentale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asupra pădurilor de brad era siniliu ca vioreaua. 10 Septembrie 1956 Miercuri, 12 septemvrie [VOVIDENIE-NEAMȚ] La ora nouă, în liniștea însorită din valea noastră a schitului Slătior, a sunat salutarea magarului celui simpatic de la schitul Pocrov, de sus, din locul încântat ce-i zâce Poiana Raiului. Acolo se găsește o bisericuță înoită de curând, câteva chilii ș-o casă cu acoperiș înalt șindrilit. În ograda împrejmuită cu răzlogi din latura Pocrovului, câteva oițe, două văcuțe și Golovici măgărușul. E un măgăruș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ubu, să se roiască la timp, dintre ruinurile spațiului rahatizat. Oricum, revenind la Partidul Moldovenilor, la fostul postmodern al Hramului Sfintei Parascheva, la jmecheriile populisto-democratico-cetățenești, e de spus că Boborul a pus botul la ele și s-a simțit grozav, încântat, dânsul, Nenea Poporul, că are o ocupație. Nici fripturiștii din jurul hariastmaticului primare nu or dus-o prea rău. Oscioare de ros le-a dat cu generozitate, cât și apartamente în blocuri de calitate. Nu fu mai rău decât colegul său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fost pentru proză). Îmi ajungeau cărțile și revistele de cultură citite în limba română la biblioteci publice sau cumpărate (la fiecare mutare, pe multe dintre ele le-am pierdut), ele mi-au fost călăuză și de ele m-am despărțit, încântat sau dezamăgit. Dar niște antimodele ai avut? Cum le poți caracteriza? Antimodele au fost pentru mine scriitorii și criticii care au colaborat cu comunismul, cu sistemul represiv, din tinerețea mea (și care după Revoluție s-au urcat pe cai mari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unor crâmpeie de viață, amintiri ale unor oameni, martori ai istoriei. Am găsit pretutindeni personaje. Oameni prietenoși, gata oricând să-și depene amintirile despre perioada mai lungă sau mai scurtă, petrecută ca angajați ai Nicolinei. Toți au fost cu adevărat încântați să ofere informații, atunci când au auzit că „se scrie despre Nicolina”. Singurele dificultăți întâmpinate au fost legate de multitudinea activităților impuse de rutina zilnică a exigențelor profesionale, inconvenient datorat aglomerării programei școlare și acumulărilor birocratice, la care în prezent, profesorul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
-i face o vizită, l-a invitat la masă și se lăuda că masa a fost admirabilă! La Mackensen nu pătrunsese încă nimeni, era un fel de Dalai-Lama. Lupu Costache însă, după multe insistențe, avu o audiență din care ieși încântat. Acești oameni nu erau dificili deloc. Vederile lui Mackensen i se părură minunate: bineînțeles, victoria rămânea a germanilor, Dobrogea era lăsată României, Cadrilaterul înapoiat Bulgariei. Tot Lupu Costache a cerut o întrevedere pentru Carp, care acum s-a dus să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nici un rost. O credeam cu aceleași simțiminte ca noi, nu bănuiam ce caracter avea sau, mai bine zis, ce lipsă de caracter. Ca să poată funcționa, am cerut benzină, petrol, cărbuni, aprovizionarea completă, două trăsuri. Mi au promis tot și păreau încântați să aibă a face cu altă directoare decât mine. Tot Zoe Romniceanu ne anunță că internații de la Imperial vor fi transportați în Ialomița, știre în curând confirmată de Mariuța printr-o scrisoare, în care ne spunea că îi pornește peste
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o mare parte a „amintirilor deghizate“ ale lui Ov. S. Croh mălniceanu sunt din epoca de infern a primului deceniu postbelic, marcată de terorism ideologic, de ascensiunea im posturii, de persecuții politice, de abdicări nevoite sau de colaboraționism benevol și încântat de sine, dar și de încercări de conservare a moralității, de rezistență în fața răului proliferant sau măcar de limitare a efectelor lui. Evocând acest interval și dramatic, și grotesc, amintindu-și despre acei ani care au fost ai formării lui
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
uitase, din liceu, una din armată, cu chipiu... Minunat, zic, le punem pe toate. Când să-mi dea „materialul“? Joi, joi e bine. De ce nu miercuri, îmi zice, i-ar conveni miercuri, pentru că apoi pleacă din București. Deci miercuri. Plec încântat: interviu cu Bănulescu, texte, fotografii inedite, e o lovitură a revistei, nimeni n-a reușit performanța. Sunt mândru de mine. Luni, telefon de la Bănulescu: mai bine tot joi, cum zisesem eu întâi, joi seara vine el la mine cu toată
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
săptămână mai târziu. La câteva minute după tragerea la sorți de la Viena, i-am cerut o părere la cald despre tragerea la sorți antrenorului Otto Heel. Informat despre numele viitorului adversar de către Bacăul Sportiv, tehnicianul băcăuan n-a părut deloc încântat: 25 FEBRUARIE S-au împiedicat: DINAMO BUCUREȘTI - ȘTIINȚA BACĂU 33-33 (17-17) Deși porneau net favoriți în restanța din această dimineață, disputată în sala “Lucian Grigorescu” din capitală, handbaliștii băcăuani nu au reușit să treacă de una dintre codașele clasamentului, Dinamo
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
45 de ani scrie ca un puști pe Facebook, nu mă mai Întreb Încotro se Îndreaptă limba română! Mariana Tomozei Cocoș, În schimb, fiica universitarului Ștefan Tomozei, trecut la cele veșnice În urmă cu peste două decenii, a fost foarte Încântată că poate să mă ajute În definitivarea fișei tatălui său, promițându-mi că În cel mult 7 zile voi avea informațiile. 9 iunie 2012 Zi bulversantă. Iar mi-au mers toate pe dos, puținele realizări Înregistrându-le tot la capitolul
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
2012 Alergătură și azi, dar cu folos. Loredana Dănilă, poeta pe care am debutat-o și susținut-o Încă de la Început a reușit să descâlcească ițele pentru 2011, iar În scurtă vreme va clarifica și situația pentru anul În curs. Încântată că m-a putut ajuta fără să Încalce normele, a fost și mai Încântată când i-am oferit Ieșirea din lume, de care Încă nu aflase. 28 iunie 2012 Deși am făcut și azi un drum la Biblioteca Județeană, am
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
-o și susținut-o Încă de la Început a reușit să descâlcească ițele pentru 2011, iar În scurtă vreme va clarifica și situația pentru anul În curs. Încântată că m-a putut ajuta fără să Încalce normele, a fost și mai Încântată când i-am oferit Ieșirea din lume, de care Încă nu aflase. 28 iunie 2012 Deși am făcut și azi un drum la Biblioteca Județeană, am lucrat mai cu spor decât marți seara și ieri toată ziua. Cu toate acestea
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
au prins să se înalțe și, între ele, au fost croite și ulițe, pe care topirea zăpezilor le-a transformat în mari rezervoare de nămol. Dar pe oficialii coloniei nu-i deranja, comandantul Gicu Petre patrula pe noile ulițe, foarte încântat, pășind cu cizmele lui de piele neagră în noroiul care ajungea până la glezne ori chiar până spre genunchi. Din când în când se oprea și rostea tunător oricui se afla de față: -Bă, trebuie să fiți mândri, noi am pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ei. -Uite ce-am hotărât, Valeriu: să-mi faci o vizită. Tata a remarcat verbul pe care-l folosise, am hotărât, nu îți propun, nu te invit, ci am hotărât, dar nu a fost deranjat de verbul acesta, dimpotrivă, părea încântat și s-a supus. Pe drum, au schimbat banalități. Erau într-o stare de tensiune, de febrilitate, care i-a împiedicat să poarte un dialog ca oamenii. Nici nu și-au dat seama cum au străbătut străduțele până acasă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
-ți convine din căsoaiele astea. Toarășa Cameniță, care-și zicea doamna Cameniță, avea gust: doar fusese artistă, înainte să-l cunoască pe tov Cameniță. S-au tot învârtit vreo două ceasuri prin oraș și-n cele din urmă a exclamat încântată: Asta! Și aia a fost. Tov Cameniță i-a ordonat lui Novăceanu să rezolve și ăsta a rezolvat. A mutat una-două nu-ș ce instituție era acolo, vechii proprietari de mult fuseseră aruncați în stradă, deportați sau trimiși la gherlă, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
foc. Întâi a deschis vanele de la rezervoarele pântecoase, de la conductele care se duceau în Serenite. A lăsat să se scurgă spre oraș pârâul negru, unsuros. Și pe urmă a aprins fericit chibrituri, unul după altul. A mai apucat să zărească încântat cum se înalță și se întinde vâlvătaia uriașă, supremă. Cum cuprinde așezarea și o înghite. Serenite a pierit, dar nu de apă, ci de foc. Cel care a scăpat nevătămat este și în versiunea aceasta absolută bătrânul cu părul alb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Carrey, omul cu fața de latex, juca rolul unui polițist cu dublă personalitate. Jim era pus în situația de a trage cu un revolver enorm în capul unei vaci care îi bara drumul. Publicul românesc găsea scena amuzantă și râdea încântat. Un veritabil conflict al reprezentărilor colective. Duminică, 26 noiembrie 2000 Mă găsesc într-unul dintre numeroasele baruri din Carouge, pline de farmec, intimitate, dar și o anumită artă de a prezerva trecutul istoric, memoria locurilor pe care le reprezintă și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
am trăit recent, când postul B1 a difuzat filmul lui Lucian Pintilie, De ce trag clopotele, Miti că?. Țin minte că lam văzut în 1990 la cinema și mia plăcut foarte mult. Pur și simplu nu aveam ce săi reproșez. Ma încântat faptul că Pintilie îmi arăta o mahala necosmetizată, așa cum no mai văzusem până atunci în montările scenice sau în filmele făcute după scrierile lui Caragiale. O lume murdară, violentă, care se zbătea, la propriu, în noroi. Ulițele erau desfundate, așa cum
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de Carmen. Trebuia să parcurgă peste patru sute de kilometri pentru a ajunge la Victoria. Stabilise de comun acord cu Carmen ca Victoria să facă studiile în capitală, iar în perioada aceasta să locuiască cu el în capitală. Victoria era extrem de încântată și chiar se bucura. Când îl văzuse îi sărise drept în brațe. Se lasă moale ca o păpușă, iar Niky o cuprinse cu toată dragostea ținând-o exact ca atunci când era un bebeluș, alintând-o: șu-șu-șu sunt aici, cu tine
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cărei efect (14 filme cu totul) va fi fost aproape letal pentru spectatori Nu știu dacă realizatorii înșiși au avut vreun moment conștiința faptului că fac un act de kamikaze participând la acest festival ; probabil că nu, fiecare fiind presupun încântat de propriul film, mai puțin încântat că trebuie să figureze alături de alții, dar în fine De asemenea, nu cred ca vreunul să fi stat seară de seară să urmărească toată cantitatea (nu găsesc alt cuvânt) de producție cinematografică de după 89
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
va fi fost aproape letal pentru spectatori Nu știu dacă realizatorii înșiși au avut vreun moment conștiința faptului că fac un act de kamikaze participând la acest festival ; probabil că nu, fiecare fiind presupun încântat de propriul film, mai puțin încântat că trebuie să figureze alături de alții, dar în fine De asemenea, nu cred ca vreunul să fi stat seară de seară să urmărească toată cantitatea (nu găsesc alt cuvânt) de producție cinematografică de după 89. Unii spun că se fac prea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
informațiile sunt atat de multe și diverse încât îl pot copleși pe cel ce vrea să le folosească. Sunt nenumărate site-uri tip dicționar,catalog, istorie sau atlas. Sute, mii, sute de mii de intrări. Elevii de azi sunt fascinați, încântați iar apoi încurajați de așa o avalanșă de lucruri pe care nu le pot controla. Ce și cât să aleagă, cum să recunoască ce este important, cum să proceseze și prelucreze informațiile astfel încât să le fie cu adevarat de folos
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Lenin. „Dacă ar mai trăi, i-aș face o cadou, dar nu cred că mai citește cărți în mausoleul lui.“ A intervenit altă coadă de topor: „Are și dedicația lui Verhaeren?“ „Da“, a răspuns Adalbert. Iar celălalt își freca mâinile, încântat, de-mi venea să-l iau la palme. Atunci, încercând să-mi apăr biblioteca, să păstrez măcar o parte din ea, chiar fără să aleg, m-a cuprins o furie rece și am spus: „Cum, este posibilă o muncă intelectuală
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și micul tău birou, pe care l am pus în locul noptierei și pe care stă acum radioul; măsuța am așezat-o în colț, în spatele ușii, iar deasupra ei e oglinda de cristal din baie, cea cu ramă de nuc. Eram încântată! Văzând că cearta se întețește, el a adus pur și simplu în camera mea, cu mari eforturi, cele două fotolii galbene și unul din cele două fotolii „Timișoara“, cel pe care mi-l rezervai întotdeauna la ședințele „Sburătorul“, și camera
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]