2,188 matches
-
urmă primului, când încă / nici un om nu s-a născut sub Ra, / nici el nu-i zămislit / de mintea mea.// Să trecem deci, deși tu știi / că nu-i mișcare nici furtuna gândului, / să ne rotim, deși tu știi / că-nchipuirea acestui univers / căruia-i tot visăm crearea / se-nvârte-n jurul nostru, aici / unde nu bate vântul și ploile / nu se transformă-n valuri, // nici Sin nu se-mpreună cu Samash / povățuiți de Ea sub duhul lui Raman, / nici tu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
De ce să nu înțeleg și eu, concentrându-mă, minunățiile lumii? Fenomenele cerebrale declanșate prin cele auzite vă ajută să sintetizați minunile pe care le știați și de care însă din lipsă de timp făceați abstracție. Iată pentru noi o ultimă închipuire ce se plămădește pe cine știe ce ecrane spațiale a lumilor noastre. Pe insula magică, pe Avalon se odihnește Arthur, cel rănit de fiul său Mordred și pe care-l ucisese laolaltă cu toată floarea cavaleriei sale. Semnul existenței proorocite de Merlin
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
străveziu/ foarte speriat, foarte livid./ Locuia într-un viitor arămiu / cu vedere la vid773. În lumea abisală informația este veșnică. Recunosc că nu știu care este începutul genezei. Acesta este mai dintru început decât însuși Domnul Cerurilor, așa cum ni-l închipuim, dacă închipuirea nu ne îndreptățește să afirmăm că Unicul necreat și creator e însuși el, Vidul. În orice loc sau timp, îl simți pe Dumnezeu prezent cu îndoiala dacă locul și timpul luate ca referință sunt de fapt Dumnezeu. Orice există are
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sau momente de lume, iluzorie. Poate că este vorba de cea mai periculoasă minciună pentru că merge mână în mână cu lașitatea. Deci, iluzia este un fel de minciună pe care ți-o asumi, în care ajungi să crezi. Este o închipuire pe care o crezi aievea, cu toate că ea nu va fi. Realizarea ei depinde de poet. Sigur că pot fi și iluzii involuntare numai că ele nu sunt o regulă și reprezintă o altă categorie spirituală. Mă simt perfect. Acum sclipește
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Sigur că pot fi și iluzii involuntare numai că ele nu sunt o regulă și reprezintă o altă categorie spirituală. Mă simt perfect. Acum sclipește-o gheață stoică în mine. Mă-nveselește funia asta rubinie ce-mi scârție prin vine1216. Închipuire, o legătură imaginară, o încorsetare [...] poate că este o exprimare mai aproape de ce se întâmplă într-o falsă imaginație, într-o iluzie. Dai chip, închipuești, închipuiești întru ceva ceea ce ai vrea să vezi cu toate că ești sigur că nu ești în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o încorsetare [...] poate că este o exprimare mai aproape de ce se întâmplă într-o falsă imaginație, într-o iluzie. Dai chip, închipuești, închipuiești întru ceva ceea ce ai vrea să vezi cu toate că ești sigur că nu ești în stare de realizare. Închipuirea este iluzie dar nu este imaginație. Aceasta este o delimitare, o limitare realizată, între imaginație și iluzie. Acoperit de frunze veștede pe-o stâncă zace Pan. Un miel s-apropie prin tufișuri. Orbul îl aude și zâmbește, căci n-are
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Începe bătălia cu fiarele pădurii. Toate tabără, toate intră hoțește în lumina atenției tale să te hărțuiască, să te obosească. O, cum nu stă „moara minții”! Cum tot macină vedenii plăcute, satisfacții ușoare, bucurii perverse, ambiții lumești, poziții mărețe și închipuiri sublime de triumf și stăpânire orgolioasă. Toate patimile de altă dată, tăcute în carne, ținute în zăbala postului, ți se fac acum draci în cuget, în minte. Altădată le gustai în trup. Acum vin să te terorizeze în gând. Unde
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
somnolență permanentă. Eram scoși jumătate de oră pe zi la aer, eram duși la baie - o binefacere, căci se crăpa pielea uscată pe noi. În perioada de slăbiciune aveam vedenii, sau amintirile din viață sau din lecturi se transpuneau în închipuiri care mă terorizau. Astfel, îmi apărea imaginea unei statui plăsate în colțul unei camere în care se afla un ostatic. Cel sechestrat observa în spatele pleoapelor „ochi adevărați” care îl suspectează. Apropiindu-se, pleoapele s-au închis. Prizonierul a început să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
abia pudrate cu puful credinței, iar pe Valeriu îl simțeam ca pe un vultur care plutește în înalt, trăgându-mă și pe mine după el. * Valeriu nu era un conformist. Spărgea formele cu cutezanța duhului, fără să sacrifice adevărul cu închipuiri personale, vinovate de călcarea hotărârilor canonice. În libertatea duhului său toate se includeau firesc în tiparul arhetipal al Hristosului, Om și Dumnezeu. Acest urcuș direct la Hristos, ca intrarea în propria-ți casă, unde legile și regulile comportării și manifestărilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fac politică, a răspuns micuțul Ionel, fără să clipească, țintuindu-l pe Nicolski. Cazul lui era următorul: un ofițer de securitate încerca să intre în grațiile doamnei Ladea, mama lui Ionel. Dar demnitatea morală a doamnei era mai presus de închipuirile prostului cu caschetă și cizme ofițerești. Securistul și-a închipuit că prin șantaj și-ar putea ajunge scopul; i-a arestat copilul, așteptând ca doamna să-i cadă la picioare. Ceea ce nu s-a întâmplat. Drept răzbunare, l-a implicat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu pumnii, strigând și urlând, ca o dezlănțuire a furiilor asupra noastră. Nu aveai timp să te aperi și nici nu puteai. Nu știu și nici nu pot să spun dacă ceea ce am văzut atunci era o realitate sau o închipuire a minții mele. Mi se părea că în momentul închiderii ferestrelor și-a dezlănțuirii furiilor, Îngeri mari înaripați încercau să pătrundă în cameră, dar neputând trece prin geamuri, ne priveau plini de întristare, din semiîntunericul de afară, apoi geamurile s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și nici nu mai putea vorbi. Privea lung când la torționari, când la noi și izbucnea în hohote de plâns. În aceeași situație de infern se afla împreună cu noi și tânărul macedonean Teja. Drohobeski și Hajek victime ale credulității și închipuirii Într-o zi au fost aduși în camera 99 doi tineri aproape paralizați în urma supliciilor ce le înduraseră și incluși în grupul nostru de schingiuiți. Unul se numea Drohobeski Anton Atilla, celălalt Hajek Zoltan; elevi de liceu și colegi de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de emisie ascunse, faptele de sabotaj militar etc. au fost trecuți prin toate formele de suplicii, ajungând în situația să plătească cu viața minciuna care îi ridicase în ochii celorlalți; iar Hajek chiar a murit. Aceștia au fost victimele propriilor închipuiri în experiența tragică a reeducării. Studenții „Vă scriu vouă, tinerilor, pentru că sunteți tari și cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi și ați biruit pe cel viclean” (1 Ioan 2,14) Într-o seară au fost aduși din alte camere 40-50
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
izbucnit nervos: Tu să taci! Că din pricina ta am întârziat atât de mult opera de transformare pe care m-am angajat să o realizez! Nu vei realiza și n-ai realizat nimic! Tot ce crezi că ai realizat este o închipuire a minții tale bolnave! Această înfruntare publică, ca o scăpare de săbii într-un duel hotărâtor de ambele părți, a aruncat o rază de speranță sufletelor asuprite de Țurcanu. Instinctiv, toți cei din jur se strângeau în jurul lui Oprișan, ca
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nici pe Fiul Său nu L-a cruțat, ci L-a dat la moarte pentru noi toți, pentru ca și noi murind împreună cu El să fim asemenea Lui, fii ascultători până la moarte. Făcându-ți voia, ești în afară de Hristos. Ești în hristosul închipuirii, sugerat minții tale de satan, ca un rătăcit de la credință, asemenea ereticilor; un hristos după mintea lor, cu puteri și lucrări omenești. Iată hristosul mincinos și proorocii mincinoși care vestesc în lume să facem voia noastră pământească, ca pe o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cuviință și respect. I-am întors spatele, lăsându-l să profereze injurii și calomnii în urma mea. La acest nivel să mă cobor? M-a durut, pentru sufletul lui, starea unui copil înșelat, care voia să dovedească și altora, nu numai închipuirii lui, că este un cineva, devreme ce a reușit să-l împroaște cu noroi pe Maxim. Dar cine era Maxim? Un nimeni de care nimeni nu știa și care nici nu mai figura în actele de stare civilă. Se târâse
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
veac lumea Apusului să nu știe ce se întâmplă în Răsărit? În condițiile în care mijloacele de informare, posibilitățile diplomatice sau investigațiile neoficiale (ale serviciilor de spionaj) au ajuns, ca metode și tehnologie, la forme de cunoaștere care depășesc orice închipuire. Izolarea celor două lumi n-au realizat-o sovieticii singuri. A fost o conspirație între conducătorii celor două lagăre. Prin dezinformarea acceptată de conducătorii apuseni (americani, francezi, englezi etc.) lumii Apusului i a fost interzis să cunoască adevărul. Cei ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
râul. Cine se aventurează să cunoască izvorul, acela va cunoaște cu adevărat și-și va explica toată viața râului. Viața lumii are un izvor. Și Dumnezeu este acest izvor. Fără cunoașterea Lui rătăcim, înecându-ne în mâlul ignoranței și al închipuirilor noastre prostești. Comisia a plecat, iar eu nu știu ce or fi raportat. * În cadrul Cântării României, la concursurile dintre sate, raioane și regiuni, comuna Sălciile a căzut în prima fază de concurs cu comuna Ciorani. Directorul, Petre Duță, care nu era membru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cântece zgomotoase cu urlete înnebunitoare ca în iad. Mănâncă, bea, veselește-te! Aici e viața! Dacă o fi ceva și în altă parte, nu-ți face probleme, mai e timp! Ești tânăr! Nu-ți închide poarta plăcerilor trupești pentru niște închipuiri! Lasă-mi plăcerea să-ți fiu ghid pe drumul vieții. Fii atent ce-ți spun: Hristos te pune la înfrânări de tot felul, să-ți controlezi gândurile, vorbele și faptele, să postești, să te rogi, să nu te cerți cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
minte câteva explicații posibile, și pe măsură ce am început să le enumăr, să le clasific și să le relatez, am simțit o oarecare ușurare, iar cumplita spaimă neconceptualizată a dat înapoi. Era posibil ca ceea ce văzusem să fi fost o simplă “închipuire“. Dar, de bună seamă, o “închipuire“ nu poate fi atât de înfiorătoare și detaliată. Mai târziu m-a izbit ca semnificativ faptul că acea creatură mi s-a părut din prima clipă absolut înspăimântătoare, și nu surprinzătoare sau măcar interesantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am început să le enumăr, să le clasific și să le relatez, am simțit o oarecare ușurare, iar cumplita spaimă neconceptualizată a dat înapoi. Era posibil ca ceea ce văzusem să fi fost o simplă “închipuire“. Dar, de bună seamă, o “închipuire“ nu poate fi atât de înfiorătoare și detaliată. Mai târziu m-a izbit ca semnificativ faptul că acea creatură mi s-a părut din prima clipă absolut înspăimântătoare, și nu surprinzătoare sau măcar interesantă. Am fost excesiv de speriat. Sunt de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
frica de interiorul casei și, mai mult ca orice, mi-era frică de propria-mi frică și doream cu disperare să-i pun capăt sau, cel puțin, să-i dau alt caracter. Poate să nu fi fost decât o simplă închipuire, în lumina aceea stranie, și în curând aveam să râd singur de temerile mele și o să-mi mănânc cina. Mi-am adus aminte de locul unde țineam o lanternă electrică, pe un raft de pe ușa bucătăriei, și am revăzut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
amantă permanentă? O văzuse pe Rosina, e posibil să o fi văzut și pe Lizzie. Brusc mi-a venit altă idee, la fel de dureroasă și de dulceagă: „Poate că nu vrea să mă vadă tocmai din pricina regretelor ei: remușcare, gelozie, îndărătnicia închipuirilor sterile. Nu vrea să se mai gândească la ce-ar fi putut să fie“. O, Doamne, toți acești ani, întreaga noastră viață pe care am fi putut-o petrece împreună! Nu vrea... să reînceapă să mă iubească... s-o ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
văzut-o de ani de zile. Poate că e ceva ce ai inventat acum. Deși, desigur, ce-ar putea rezulta din asta e cu totul altă poveste. O altă idee a mea este că planul tău cu salvarea e pură închipuire, pură ficțiune. Simt că nu poate fi ceva serios. Cunoști într-adevăr cum e căsnicia ei? Zici că-i nefericită, dar majoritatea oamenilor sunt nefericiți. O căsnicie lungă unește pe cei doi parteneri, chiar dacă nu-i ideală, și aceste vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
satului. Ce s-a întâmplat? m-a întrebat Titus părând acum tulburat, înfricoșat. — Nimic. Cum nimic? — A spus ce-a avut de spus. — Și ce-a avut de spus? — Minciuni. Că e isterică și că are fel de fel de închipuiri. — Isterică e într-adevăr, confirmă Titus. Avea accese de isterie care o țineau câte un ceas. Era înspăimântător, și ținea să ne înspăimânte. Dacă până la urmă ai hotărât că el e tatăl tău, n-ai decât să te duci acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]