2,268 matches
-
eu. Mai erau doar trei săptămâni. Chiar trebuia să-mi termin cumpărăturile. Atunci l-am zărit. Stătea nemișcat în stradă la doar câțiva metri de mine, cu mâinile în buzunare și gulerul hainei ridicat, privind în vitrina unui magazin și încruntându-se ușor, aparent cufundat în gânduri. Așa - deci erai aproape ajuns acasă oricum, m-am gândit eu. Ce bine. E clar că exagerez cearta noastră, iar tu ai ieșit să-ți dezmorțești un pic picioarele și acum ești în drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cred despre mine că sunt relativ liberal și deschis la minte, dar trebuie să mărturisesc o jenă instinctivă la vederea tânărului aceluia machiat, care se învârtea efeminat prin cameră. Chiar și felul în care stă e enervant de feminin- se încruntă un pic când se așază pe scaun și-și încrucișează picioarele, privindu-te pe sub gene. Stacey mi-a spus că uneori poartă chiar și rochii acasă, dar s-a gândit că ni s-ar putea părea un pic șocant. Normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
preț de câteva secunde — poate chiar un minut întreg — niciuna din ele nu reuși să spună ceva cât de cât logic sau rațional la auzul acestei noutăți. Adriana își reveni prima. Nu e frumos să spui chiloți, zise ea. Se încruntă și turnă restul de caipirinha în paharul ei. Leigh o privi uimită. — Nu-mi vine să cred că tocmai acum ți-ai găsit să fii pedantă. Una dintre cele mai bune prietene ale tale tocmai ți-a spus că iubitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
viitoare? Adriana clătină din cap afirmativ. S-a făcut. Și asta o să-ți dea și ție — arătă cu paharul de șampanie spre Leigh — ocazia să te hotărăști ce decizie iei și tu. — Eu? Sprâncenele proaspăt pensate ale lui Leigh se încruntară. — O decizie? De ce? Nici măcar nu e Anul Nou. Dacă voi două sunteți razna, asta nu înseamnă că trebuie să fiu și eu. Emmy își dădu ochii peste cap. — Leigh? Zău așa. Ea ce trebuie să schimbe? Slujba perfectă, prietenul perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
toate. Bineînțeles, am deja America de Nord, așa că mai rămân șase. Și, tehnic vorbind, Mark — tăticul lui Otis — s-a născut la Moscova, așa că pe el îl pun la Europa. Pe naiba, zise Leigh. Trebuie să fie de anul ăsta. Chelnerița se încruntă când le puse pe masă nota de plată. — Exact, spuse Adriana. Suntem de acord cu America — doar cea de Nord — dar Mark nu se pune. De ce să-l pui tu la socoteală pentru Europa? Doar te duci la Paris peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
se pune și mai rămân șase. Și dacă întâlnești un japonez în Grecia, sau un australian în Tailanda? întrebă Adriana perplexă. — Îi punem la Asia sau la Australia, sau doar sexul trebuie să aibă loc pe continentul respectiv? Emmy se încruntă. — Chiar nu știu, nu m-am gândit la asta. S-o mai lăsăm pe biata fată în pace, spuse Leigh uitându-se la Adriana. Cred că ar trebui să conteze naționalitatea sau locația. Dumnezeule, e și așa destul că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de la mine înainte să afli prin e-mail. M-am logodit! —Te-ai logodit? O, Doamne! Leigh, felicitări! Habar n-aveam că vă gândeați la asta. E nemaipomenit! Povestește-mi tot! Emmy observă că un angajat îmbrăcat în uniformă se uita încruntat la ea, dar îi aruncă și ea o privire exact la fel. Cred că nici eu nu mă așteptam, spuse Leigh. S-a întâmplat, pur și simplu. — Ia zi, cum a procedat? Leigh îi povesti despre ceea ce trebuia să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
tare încât unghiile îi intrară în palmă. Ea știa că mai are un pic și-l apucă furiile — el țipa întotdeauna — dar înainte s-o scoată afară s-o muștruluiască, îi interceptă Tobias. Avea căștile lăsate după gât; s-a încruntat și a clătinat furios din cap în timp ce restul echipei s-a îndepărtat cât să nu aibă contact direct, dar rămânând destul de aproape ca să audă ce se petrece. — Tu cine ești? întrebă Tobias uitându-se țintă la Adriana. Gilles începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
strânse de mână. — Nu se poate! murmură Emmy din nou. — Sunt însărcinată! strigă Izzie răsturnând două sticle de apă în timp ce se repezi la Emmy s-o îmbrățișeze. — Nu se poate! — Em, pe bune, mai zi și altceva, o sfătui Kevin încruntînd sprâncenele de îngrijorare pentru soția lui. Emmy era conștientă că o înconjurase pe Izzie cu brațele și că o strângea cu hotărâre, dar nu reușea să îngaime niciun cuvânt. Gândul îi zbură la lucruri la care te gândești de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dintr-o newyorkerză sexy și sofisticată de origine braziliană într-o fană isterică și obsedată, iar Adriana mai degrabă ar muri decât să îngăduie să se întâmple așa ceva. Ah, nu, de fapt, eu— — Succes la audiție! Ai emoții? El se încruntă.. — Nu e o audiție. Eu sunt deja — — Dean? îl întrerupse Adriana pe un ton dulce. Ești drăguț să o chemi pe însoțitoarea de bord? Aș dori încă un pahar de șampanie. El a oftat, a chemat-o pe însoțitoarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
tu citești așa ceva. — Adică ce vrei să spui? — Oh, zău așa, Leigh. Doar nu ți se pare amuzant că domnișoara Absolventă-de-filologie-a-Universității-Cornell-nu-editează-decât-literatură-serioasă citește Ceva albastru în timpul liber? Leigh îi smulse cartea și o strânse la piept. — E foarte bună, spuse ea încruntându-se. — Sunt convins că e. Leigh vru să spună că, cel puțin până în acel moment, Ceva albastru era cu mult mai bine scrisă decât ultima schiță a romanului lui Jesse. Că avea o structură logică și un limbaj coerent. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dar ar fi avut cu totul alt sens. În loc de asta a spus: — Îmi pare rău că trebuie să plec, dar eram doar în trecere. Când a spus asta, lui Tuti i-a căzut fața. — Atât de repede? a întrebat ea încruntându-se. Bine, atunci eu mă duc să iau ceva de băut și vă las pe voi doi singuri. Leigh, Jesse? Vreți și voi ceva? Jesse a bătut-o pe umăr și a dat din cap că nu, iar Tuti a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
cu viață! — Mai repede, băiete! Nu putem să te așteptăm! Jim se Încovoi deasupra ghidonului, iar picioarele i se Învîrteau cu repeziciune repede pe pedale. Soldații strigau și Îi făceau semne cu mîna, bătînd din palme, În timp ce paznicii japonezi se Încruntau la acest joc absurd al englezilor. Jim strigă spre camionul care dispărea, dar auzi rîsete și văzu un ultim gest cu degetul mare În sus, cînd roata din față a bicicletei se prinse Într-o șină de tramvai și Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
el. Deja se arătase prietenos față de Paul și David, introducîndu-i În anturajul său. Aceștia Îl ajutară pe Basie să se cațere, cu genunchii lui plini de vînătăi, peste parapetul Înalt al camionului. — Basie... Jim scormoni furios mai departe. Se uită Încruntat spre ecranul de cinematograf, pe care apăreau primele umbre ale hotelurilor din Shanghai. Un soldat japonez cu o mască pe față numără un stiv de gamele. În timp ce deținuții răniți treceau pe tărgile lor, Jim Înțelese că majoritatea celor din centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
așa, Jim? Jim Încercă să-și controleze gîfÎiala - nu avea destule globule roșii, după cum susținea doctorul Ransome. — Ai dreptate, Basie. Avioanele Mustang l-au luat pe tot cu ele. Ai văzut raidul aerian? — L-am auzit, Jim... Basie se uită Încruntat la Jim, de parcă l-ar fi făcut răspunzîtor pentru tot vacarmul acela. Piloții aceia filipinezi or fi urmat școala de zbor În Insula Coney. — Filipinezi? Jim Își controlă În cele din urmă răsuflarea. Au fost cu adevărat piloți filipinezi? — Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
la toaletă și una din ele era deja ocupată. Se duse Într-a doua și se așeză să facă pipi. Dintr-odată auzi o voce ieșind din cabina alăturată. —Și ce mai faci? Ruby se opri din pipi și se Încruntă un pic. Presupunând că era o femeie dubioasă În cealaltă cabină, nu-i răspunse nimic. Hai, mă, zise vocea din nou. Ești În regulă, te rog, vorbește-mi! Ruby Își drese vocea cu timiditate: — Da, sunt bine. Am fost așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
pur și simplu mult prea jenant. — Hai să fim serioase, Ruby... Era Chanel, care se Întorsese cu cafeaua. Știi bine că vrei să ieși cu el. Să lași ca vaginul tău să intervină Între voi doi ar fi stupid. Chanel Încruntă din sprâncene. — Cred că asta n-a sunat bine, dar știi la ce mă refer. Le Întinse ceștile de cafea și Îi dădu lui Fi o pungă cu eclerul promis. Bine, poate că vreau, zise Ruby ridicând capacul de plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
asta să nu te dezarmeze- omul e o adevarată brută. — De fapt, nu trebuie să te deranjezi, Îi scăpă lui Ruby. Vezi, Îmi iubesc și Îmi accept corpul, considerând că sunt frumoasă Într-un mod unic. Claudia Încă se mai Încrunta de uimire când Îi sună mobilul. —Scuză-mă, Îi spuse Claudia lui Ruby, căutând prin geantă. Lovi „Răspunde“. —Mda? Ce? Claudia plescăi. —Uite, Marta, am fost destul de clară când ți-am spus că nu vreau să fiu deranjată cu chestiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
dau de tine toată după-amiaza, dar telefonul tău a fost Închis. Ai primit mesajul? Nu, bate... —OK, n-o să ghicești niciodată ce s-a Întâmplat, a Întrerupt-o, gesticulând din mâini. E cea mai uluitoare coincidență.... —Ce e? s-a Încruntat Ruby. Depista o aură ciudată la Fi. În ciuda entuziasmului prietenei sale, Ruby putea să observe neliniștea din ochii săi. Avea impresia bizară că Fi Încerca să o convingă de ceva despre care știa cu siguranță că Ruby nu ar crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
spune. Când se Întoarse, părea agitat și Îngrijorat. —Ai probleme? Cum? făcu el cu gândul În altă parte. —Telefonul. Ai vreo urgență la spital? — Păi... Nu. Un incident minor cu una dintre pacientele mele. Nimic Îngrijorător. Se descurcă ei. Ruby Încruntă din sprâncene. Sam părea prea tulburat și neliniștit pentru un om căruia tocmai i se comunicase că n-are motive de Îngrijorare. Și Își Întreba În mod curent colegii dacă sunt bine? E clar că Își lua munca foarte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
tu ne și cununi. Da’ repede te mai transformi Într-o veritabilă mamă evreică. Chiar atunci intră și Saul. —Saul, Îl Întrebă Fi, ce fel de rudă o să fiu eu cu Ruby dacă se mărită cu vărul tău Sam? —Ușurel, Încruntă Saul din sprâncene. Mi-a scăpat mie ceva? —Nevastă-ta o cam ia razna, se grăbi Ruby să-l lămurească. Am ieșit o singură dată cu Sam, atâta tot.. — Pare un tip tare ca lumea, zise Saul. Nu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
unui băiețel. Acesta a trăit doar trei ore. Nu mă mir că Sam era Într-o așa stare când a plecat, spuse Ruby. Cum se poate să-mi fi trecut prin cap că Claudia nu era gravidă deloc? Chanel se Încruntă și o Întrebă ce vroia să spună cu asta. A, nimic. Doar am fost luată de val, ca de-obicei. Dar Chanel nu a vrut s-o lase baltă, și Ruby Îi spuse până la urmă despre incidentul din cabina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
luni mai devreme zăcând Într-un incubator, și Claudia s-a decis că nu-l mai vrea. —Ce? Nu și-a vrut propriul copil? Vrei să zici că a respins dulceața asta de bebeluș? De ce? Are un handicap. Chanel se Încruntă. —Ce handicap? N-are nici urmă de handicap. E absolut perfect. —Nu, nu e. E roșcat. Nu și-a mai vrut propriul copil pentru că e roșcat. — Hai, mă, replică Ruby. Nu se poate! Nu cred așa ceva. Trebuie să mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
n-o să lipsească prea mult, dar deja ochii i se Împăienjeniseră de lacrimi. Și nu uita, continuă el, orice s-ar Întâmpla, am să te iubesc mereu. Spunând asta, se ridică din pat și o luă Înspre baie. Ea se Încruntă un pic. —Cum adică orice s-ar Întâmpla? Dar dușul mergea deja și el n-o mai auzea. Ridică din umeri si presupuse că - deși nu avea nici un sens - se referea la posibilitatea ca Buddy să moară. Viața lui Buddy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mai Întâmplă, oricum. Ronnie luă o gură de apă. Pari Îngrijorată, spuse ea. Trebuie că ți-e tare greu fără Sam. —Îmi e. Mi-e tare dor de el. — Dar nu e numai din cauza lui Sam, nu-i așa? se Încruntă Ronnie. Mai ai o problemă care te-apasă. În loc de răspuns, Ruby zise: —Obstetriciana ta de la St. Luke - femeia asta... —Doctorița Beech? — Da. Îți place mult de ea, nu? —E minunată. N-aș putea să-mi doresc o doctoriță mai bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]