4,220 matches
-
și cuiburile de prin copaci și bortele de prin stinci a ne scuti și uscate a ne feri vrédnice nu vor fi (pre slab să nu gonim, că mai tare l-om face, pre fricos să nu spăriem, că mai îndrăzneț să va întoarce). Acéstea, o priietinilor, de la mine; iară voi de la voi ce poftiți arătați și ce vi-i voia lucrați și, veri așé, veri așé, în cea mai de apoi cuvintele méle din minte nu scoateți"40. Este mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
demnitate. Această ipostază se suprapune perfect peste semnificația pe care, după celebra carte a lui Horapollo, Hieroglyphica, i-o atribuiau vechii egipteni atunci când îl foloseau în una din hieroglifele lor: " Când vor să simbolizeze un om care este slab dar îndrăzneț, ei înfățișează un liliac, căci acesta zboară, deși este lipsit de aripi"29. Să revenim la întrebarea implicită a acestui capitol: de ce-i rezervă Cantemir tocmai acestui animal, suferind de pe urma unei reputații negative, demonice chiar, rolul atât de important de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Științele naturii în primul veac, traducere de Tudor Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu prin virtuțile neamului și sângelui lor, ci prin dispreț și bravură. Într-adevăr, ei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Științele naturii în primul veac, traducere de Tudor Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu prin virtuțile neamului și sângelui lor, ci prin dispreț și bravură. Într-adevăr, ei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din literatura de specialitate apărute sunt, din păcate, adesea relativ simple ca design, bazându-se numai pe două sau trei observări selectate pentru variația pe care o prezintă la nivelul unei singure variabile explicative. Totuși, există exemple de proiecte mai îndrăznețe. Peter Katzenstein, de exemplu, arată că națiunile mai mici din vestul Europei, datorită faptului că sunt mai deschise și vulnerabile față de schimbările din economia internațională în comparație cu rivalele lor mai mari, au tendința de a adopta politici de răspuns corporatist bazate
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la libret, la personaje, la punerea în scenă, la cele mai mici detalii imaginabile (reflectate în fascinantă dispozitione scenica - lectură esențială pentru interpreți, regizori și producători). Toate acestea au întărit respectul mutual și cauză comună de a produce ceva nou, îndrăzneț, răscolitor și de neuitat. Soția lui Verdi, Giuseppina, cu ajutorul lui Ricordi - i-a readus împreună pe cei doi, de fiecare dată când se certau. Colaborarea lor profesională s-a transformat însă într-o adâncă prietenie iar după ce “planul ciocolată” s-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la marea fără margini a libertății divine umanul își află orizontul, sensul ultim al libertății lui. Această concepție maximală nu rămîne totuși un simplu fapt de tradiție, un vestigiu cultural. Cu ea lucrează gînditori moderni dintre cei mai influenți, mai îndrăzneți, mai revoluționari. Nu despre o concepție datată istoric este vorba, ci despre un model al umanului care nu încetează să ne interpeleze într-un fel sau altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea înseamnă a o privi din afară, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
credințe, aspectele diversității capătă astăzi o relevanță nouă, sînt considerate ceva important, dacă nu cumva esențial. Antropologii își îndreaptă atenția spre procedeele, din trecut sau de astăzi, folosite de Biserici pentru a tolera/admite/ integra în ortodoxia oficială diferența, opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței, fie ele vechi sau noi, cade acum accentul în studiile religioase. într-un frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
maximus mobilizează orice persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dincolo de ea, rafinînd-o din afară. Dar, asumați sau îndepărtați de instituția eclezială, ei își duceau totuși existența într-un cadru religios general împărtășit, care orienta și aspectele profane ale vieții, și atitudinea față de spectacolul lumii. Puteau risca o interpretare personală, îndrăzneață, novatoare a mesajului creștin și a sensului pe care el îl dă existenței umane. Dar interpretarea lor avea totuși loc pe fondul unei culturi religioase bine instalate în societatea mare, cunoscută de toată lumea, gestionată și supravegheată de Biserică. Astăzi lucrurile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Dinaintea acestei tradiții se așază conștiința spirituală, adeseori prea puțin ajutată de discursul religios oficial, înclinat de multe ori spre generalități adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți între tradiția spirituală și cultura înaltă. Au pus întrebările culturii în contact cu înalta statură intelectuală a tradiției
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
demonstrează convingător că aceste proceduri metodice de evaluare strategică nu au numai calitatea de a clarifica problemele - ele simplifică curajul de a acționa și fac să se câștige timp În luarea deciziilor dificile. θ Nivelurile superioare ale conducerii aparțin celor Îndrăzneți, care au cunoștințele necesare și voința să reușească, celor animați de dorința de a scăpa de treptele inferioare ale scării. θ Cum știe orice director bun, nu efortul se răsplătește, ci rezultatul. θ Nu confundați managementul și relațiile umane (este
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a relațiilor cu furnizorii. Managerii care nu riscă elaborează strategii „conservatoare” ce minimizează potențialele efecte negative, produc rezultate imediate și profituri sigure pe termen scurt. Cei care Își asumă riscul sunt Înclinați mai degrabă spre strategii oportuniste, care, prin mutări Îndrăznețe, produc beneficii mult mai mari pe termen lung. Ei preferă inovația imitației și ofensiva În locul defensivei. Cultura organizației este formată din valori, povestiri, eroi, ritualuri și ceremonii care au un Înțeles special pentru angajații unei firme. Cultura reprezintă partea emoțională
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
este îmbibat de simboluri ale diluviului istoric, ce pot fi reperate încă de la intrarea în scenă a personajului („Dar ce era Chiril? Păcătosul Chiril?... Nu era el eclerorul? Cercetașul? Trimisul Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă în aparență, a conștiinței, ascunzând însă dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos” din anii ’60, sugestia factice a izbăvirii: „Pe urmă, praful
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
află și astăzi Kuwaitul (declarat în 2003 principalul aliat al Americii din afara N.A.T.O.), Qatar (gazda Comandamentului operațional al forțelor americane dislocate în Golf), Bahrain, E.A.U., dar și îndepărtatul Maroc, care își bazează în bună măsură politica sa regională îndrăzneață, pe legăturile privilegiate cu Washingtonul. Arabia Saudită în schimb, după ce a fost începând din anii ’40, unul din fidelii aliați ai S.U.A., și-a răcit brusc raporturile transatlantice după 2001, dar mai ales după 2003, când a solicitat ultimativ trupelor americane
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
sa victorie militară, impunîndu-se astfel întregii lumi arabe. Fedainii El-Fatah comiteau la acea vreme greșeala de a considera Iordania drept o țară cucerită și visau că vor face din regatul hașemit o Republică populară, bază de pornire a celor mai îndrăznețe expediții. Fără îndoială, în ciuda armelor rusești de model recent, operațiunile de pe teritoriul israelian rămîn modeste. Dar Comitetul executiv și Consiliul secret al organizației El-Fatah au înțeles valoarea victoriilor, atît în ochii țărilor lumii arabe cît și pentru opinia internațională. În
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
comercial. Condițiile lor sînt: eliberarea celor 26 de teroriști, printre care Andreas Baader și Ulrike Meinhof, și, în plus, obișnuitele cerințe de răscumpărare. Televiziunile germană și suedeză urmau să transmită în direct plecarea prizonierilor. Numele grupului autor al acestei lovituri îndrăznețe este bine cunoscut: Holger Meins. La cîteva zile după o importantă consultare electorală, cea din landul Rhenania-Westfalia, cancelarul federal german hotărăște să refuze condițiile puse de teroriști. Aceștia anunță atunci că vor ucide cîte un ostatec pe oră. La ora
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
traficul ilicit financiar, de a combate în toate formele crimă organizată, de a dezvolta instituții responsabile și efective, transparente la toate nivelele societății 24. Dreptul la oraș că drept ce implică și combaterea sărăciei urbane Agenda 2030 proiectează o viziune îndrăzneață, extinsă, asupra dreptului omului la oraș și asupra habitatelor urbane umane construite pe baza viziunii sale. Astfel, se stabilește între dreptul omului la oraș și obiectivul prioritar de combatere a sărăciei, o legătură juridică directă. În această privință, se reconsacră
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
ani; în cele din urmă un om suficient de deștept pentru a distinge ideile valoroase ale predecesorilor săi din mulțimea de sugestii, cu o imaginație suficient de bună pentru a potrivi bucățile disparate într-o nouă explicație și suficient de îndrăzneț pentru a construi un plan; un astfel de om face pasul culminant și definitiv. În cazul calculului, acest om a fost Isaac Newton." (M. Kline 1972: 356-357). 41 De fapt nu a fost numai Newton, independent de acesta a descoperit
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
XIX-lea, este contrabalansat de un personaj la fel de fascinant și ambițios, care este femeia modernă. La moartea lui Jules Goncourt în 1870, Edmond Goncourt anunță o transformare decisivă în programul său prin îndepărtarea de metodă documentarii precise. Această sarcină, prea îndrăzneață pentru descrierea "creaturilor simple" apropiate de natură, devine extrem de dificilă atunci cand ne propunem să descriem "le Parisien et la Parisienne de la société, ces civilisés excessifs, dont l'originalité tranchée est faite toute de nuances, toute de demi-teintes [subl.n.], toute
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de Saccard, "Renée devait être la nymphe Echo. La question des costumes fut beaucoup plus laborieuse" [Zola, La Сurée, p.340]. Unele abuzează de posibilitatea de a se decolta și devin ridicole. În goana după senzații, costumul lor depășește conveniențele. Îndrăzneață Renée apare într-un costum vaporos, aproape de cel al Evei biblice, fapt ce scandalizează publicul 249. Dansurile la modă sunt: "Leș polkas, leș valses, leș mazurkas alternèrent avec leș quadrilles" [Zola, La Curée, p.368], dar dânsul prin excelență este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pour te parler maintenant! Tu te conduis avec moi comme un gueux depuis que je te connais, et tu prétends que je ne te le dise pas?"" [Maupassant, Bel-Ami, p.295]. Manieră conversației și limbajul Parizienei se pot califica drept îndrăznețe: "Mme de Marelle avec une audace naturelle qui ressemblait à une provocation, Mme Forestier avec une réserve charmante, une pudeur dans le ton, dans la voix, dans le sourire, dans toute l'allure, qui soulignait, en ayant l'air de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pariziene au subminat religia feminină a dragostei în folosul unei iubiri mai puțin condiționate, mai putin omniprezențe și al falsității sentimentelor împărtășite. Neantul emotiv și incapacitatea de atașament afectiv duc la solitudinea să metafizica. Pariziana de la sfârșitul secolului este mai îndrăzneață în pasiunea să: ea schimba și inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de amor, de adulter și divorț. Toate acestea vorbesc atât despre o continuă liberalizare a societății și individului, cât și despre elasticitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Bermude etc., pentru a legaliza stăpânirea satanică asupra neamurilor cotropite. Și Ceaușescu lupta pentru pace! Ca să nu se schimbe formele de stăpânire teroristă instituite prin vot unanim. Încercarea de dezvăluire a răului era reprimată cu brutalitate până la lichidarea fizică a îndrăznețului opozant, după modelul înaintașilor „democrați”. Cuvântul Mântuitorului: „N-am venit să aduc pace în lume, ci sabie”, se referă la lupta declanșată de venirea Sa pe pământ. Adevărul în luptă cu minciuna, Lumina în luptă cu întunericul. De atunci lumea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]