5,200 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > CRUCEA VIEȚII Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1946 din 29 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Prea multe lacrimi vai, vor curge din noi, de la o cruce -n altă cruce, așa vor îngheța în fiecare gând, doar crucile din suflete ce plâng. Și peste tot, vor adormi-n zăpadă toți câinii singuratici de pe stradă, iar noi ascunși în liniștea din case, vom țese viața în albul de mătase. Prea multe lacrimi înghețate-n
CRUCEA VIEȚII de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378373_a_379702]
-
vor îngheța în fiecare gând, doar crucile din suflete ce plâng. Și peste tot, vor adormi-n zăpadă toți câinii singuratici de pe stradă, iar noi ascunși în liniștea din case, vom țese viața în albul de mătase. Prea multe lacrimi înghețate-n lume, de mult prea frig în părăsiri postume! Nici nu mai știm de ce am plâns aseară, acest cotidian televizat omoară. Prea multe se adună-n în obosite oase, ca niște zale grele ale unui cavaler medieval, care o viață
CRUCEA VIEȚII de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378373_a_379702]
-
în chiloți ca să aibă fund proporțional cu țâțele, o jachetă și au plecat la sala unde se ținea carnavalul. Nimeni nu l-a recunoscut, l-au bătucit cât l-au dansat, dar cel mai haios a fost că i-au înghețat toate celea, era sfârșit de februarie și al naibii de frig, iar el era învățat cu pantaloni, îi clănțăneau dinții și ne întreba cum mama dracului putem, noi, fetele, rezista iarna cu fustă scurtă și ciorapi. A luat premiul întâi, iar când
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378431_a_379760]
-
obosit Doar cupola Sfintei Sofii Lumină când a trăznit La privirea-ți princiara ‘N visul meu te-am regăsit Când erupția solară Scânteia spre infinit Am cătat prin universuri Să iți deslușesc cărarea Povestit-am prin eresuri Cum mi-a înghețat suflarea Răscolesc Calea Lactee Dar rămân prevăzător Știind că Muza-i o femeie Cu sărut ucigător Muzei beatificate Cupidon plecat la cer I-a dat săgeți fermecate Într-un secol auster Sentimente din uitare Revin doar când e senin Te-am
MUZEI PIERDUTE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378489_a_379818]
-
interes Adelina? Grozav de frumos nu eram, știam bine asta de când eram la școală și pe la facultate... Poate aveam pe chip ceva profund, romantic, ceva anume care o vrăjea? Ori, poate aveam seninătatea și simplitatea specifică eroilor care explorează ținuturile înghețate de la poli? Adică eram într-una din acele ipostaze în care ideea dădea expresie chiar și celei mai simple figuri? Poate eu, ca astronom, eram omul care dădea răspuns unor probleme serioase privind civilizațiile planetelor, probleme ce reușesc de obicei
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378527_a_379856]
-
SUFLET Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Zăpezile suflă pe sub așchii de suflet mușcând din opaițul vieții lumina, pomeții și-apleacă demnitatea-ntr-un urlet; viori fără aripi oblojindu-și surdina. Îngheață uitarea prinsă-n barbă de vremuri, prin fildeșul ros trec poieni de siberii, o limbă de foc mai clipește când tremuri grumaz fără lanțuri prins pe șaua durerii. Trosnește a iarnă pe sub pături de oase, un fum se ascunde dup-
TÂRZIU DE IARNĂ ÎN SUFLET de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378531_a_379860]
-
la mine, toate lucrurile au ordinea lor și strălucesc de curățenie. Dintr-odată, băiețelul a simțit că i se face frig. Și-a strâns mai bine pijamaua, și-a încheiat toți nasturii de la bluză. - Deschide caloriferul te rog. Mi-au înghețat mâinile. - Prințul lunii începu să râdă. Așa ceva nu există pe lună. Căldura mi-ar topi jucăriile, m-ar topi și pe mine. Tocmai, de aceea, luna apare numai după ce soarele asfințește. - Înțeleg, răspunse băiețelul. Dar mie mi-e frig. Vreau
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
Meditatie > DOR DE ALB Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DOR DE ALB Tânjește mut pădurea la zbor de fluturi albi, întinsă către cerul uscat de-orice poveste, cu lacrimi înghețate în vârf de lumânări ademenind deschiderea ferestrelor celeste. Îmi tremură pământul lipsit de puful vieții și încleștat agonic în vis de rădăcini, în așteptarea densă a timpului în care îl vor acoperi, gingașe, petalele de crini. Pierdută-i orice urmă
DOR DE ALB de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378604_a_379933]
-
că trăiești în mine, Sunt vinovat că mă ascund în vreme, De neguri niciodată nu te teme, Eu sunt potirul viselor senine. Mi-e sufletul o mare care geme, Alungă-mi dorul, râul de suspine, Preschimbă răsăritul în rubine Să înghețăm eternul în poeme. Cât timp te-adăpostesc cu pasiune Să fii lumina mea spre infinit, Iar eu să fiu mereu acea minune În care tu , adânc, te-ai odihnit. De soarele în mine va apune Sunt vinovat că te-am
EŞTI VINOVATĂ (SONET) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378624_a_379953]
-
se-așează pe-a mea față Parcă devin o mască de tragi-comedie, Zâmbesc și plâng, m-agăț de-un fir de ață Și-aș vrea să urc la tine, dar ora e pustie. Te chem cu un cuvânt ce-a înghețat prematur, Hai, vino la răscruce, să vezi că am dat vamă Citește mai mult Prin necuvinte-ți spun că-mi este toamnăAm frunza ruginie și sufletul brumat,Dorințele-năluci, aripile-și destramăLe risipește vântul ce suflă-n scăpătat.Și număr tremurând cocori
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
clipă fără noimă se-așează pe-a mea fațăParcă devin o mască de tragi-comedie,Zâmbesc și plâng, m-agăț de-un fir de ațăși-aș vrea să urc la tine, dar ora e pustie.Te chem cu un cuvânt ce-a înghețat prematur,Hai, vino la răscruce, să vezi că am dat vamă... VI. CUVINTE-LUMINĂ, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017. Am ajuns să pândesc cuvântul stând ascunsă după singurătatea stăpână pe nopțile de smoală, țin
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017. O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greu Să pribegesc prin țări cu drumuri neștiute, Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute. Am obosit să număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
jelește. Iar pruncii noștri cresc printre dureri și spini Citește mai mult O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greuSă pribegesc prin țări cu drumuri neștiute,Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu,Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute.Am obosit să număr doar stelele ce-apun,Apoi să caut soare prin ceața suferinței,Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun,Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței.Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-mă să spun“nu” fariseului din mine și să-mi port în tăcere crucea, fără teama că nu voi ajunge la Tine. Acum, este momentul... să privesc spre raza ce coboară din Empireu, simt biciuirea ispitei ce vrea să-mi înghețe zborul spre Dumnezeu și devin vultur pleșuv, îmi fac cuib în durerea trezirii ... Citește mai mult Acum, sunt prietenă cu mine șipalmele s-au împreunat în rugăciunea nerostită de mult timp,am aflat ce înseamnă inima frântă de dureresimțind până-n
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ANOTIMPURALĂ... Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Anotimpurală Mormane de caligrame cad de la o vreme din trupul tău vecinii telefonului înghețat de marmura roz te murmură Te aștept .......... pe podea zace o felie dn mine -Ce frumos am visat! Am să mă recompun un colaj să-mi dezgolesc din amurg plecările jilăvite -Să nu mă cauți! -A fost un zvon ... de
ANOTIMPURALĂ... de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378896_a_380225]
-
crezi că ne-ndupleci la înfrățiri și pângăriri cu-ai morții satìri-pureci sinucigași jalnici pungași funebru să ne-ntuneci... Timp măsurat Crist expirat ia dă-te la o parte: cinci cavaleri cinci primăveri umplem Lăuta-n Carte: te spulberăm te înghețăm în stele și în arte - o - Timp anost să fii ce-ai fost: saharele deșarte! ÎNTÂRZIE CÂT POȚI VEȘTILE RELE întârzie cât poți veștile rele mai bea-ntre timp o cupă de cucută căci a păstrat Tezeu tot negre vele
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
Alergă spre scara ce ducea în pod. Urcă șovăielnic scările ce scârțăiau ca un vaiet "La naiba,ce vechituri!” Ajunse sus și rămase neclintită,rotindu-și privirea. Totul strălucea de curățenie, dar era plin de costume bărbătești. Simțea că-i îngheață sângele în vene. era aproape întuneric,lumina puternică a lunii pline se revărsa în interior și făcea ca totul să fie vizibil. Se învârti pierdută printre manechinele ce păreau vii. Era el în diferite ipostaze. Se apropie cu teamă de
ENIGMA (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378993_a_380322]
-
Autorului Oamenii de știință și cercetătorii care studiază cum se mișcă norii, peștele în apă, luna de pe cer se confruntă-acuma cu un alt mister. Au aflat, firește, despre orișicare se înalță-n ceruri sau înoată-n mare, despre cine îngheață, sus, la polul nord sau se spală zilnic într-un alt fiord. Știu despre țestoase, chiar și despre pui, care merge singur, fără mama lui, știu de foci sau vidre, știu de urși polari, cam tot ce se-ntâmplă zilnic
DOAR GEMÂNDĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379102_a_380431]
-
sunt soliste ? Aproape stins mi-e glasul sau de tot, Nici sufletul nu cred c-o să reziste, Doar ocrotit de sfinte maici preciste, Să treacă ceru-n zbor sau marea-not. De jale e întreaga melodie, Iar sunetele tremură și-ngheață, Aduc în inimi crudă maladie Și lacrimi multe-adună iar pe față. Și-n toată-această amplă simfonie, O voce gravă ne tot dă povață. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: FAGOT / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FAGOT de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379093_a_380422]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > APOCALIPSĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Ne-a înghețat privirea spre-nainte Sau ne e frică să privim `napoi. Înconjurați de false jurăminte, Pășim, damnați, pe drumul cu strigoi. Ne plictisim, vremelnic, și de aer. Exonerați de veștede poveri, Perpetuăm cu-același pașnic vaier, Un anotimp de groază și
APOCALIPSĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379153_a_380482]
-
de rândunele, Plutind deasupra unui nor. Din toamnă, când m-am copt la minte, Am adunat prosperitate. În urmă n-am privit deloc, Am aspirat spre culmi înalte. Din iarnă, încă n-am nimic, Dar timpul nu-i trecut: Aș îngheța totul în jur, S-o iau de la-nceput. Să fiu din nou copil gingaș, Și tânăr fără minte, Și înțelept să mai fiu iar, Dar patru sunt sortite! Și-n lunga iarnă-a vieții Ajung încet, încet, Cu amintiri țesute
ȘI MUZĂ, ȘI POET de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379144_a_380473]
-
au lipit în a mea minte-n dunga.. De n-au ajuns înțelesuri s-ajungă..! Căci, oricâte motive ți-am adunat Și oricâte explicații iubirii am dat, Tot rămâne ceva neelucidat, răzleț, Dar pe care motivele se înghes Și nu îngheț, ba sunt atat fierbinte, Unde și inconștientul ține minte..! Și, de-aș vrea să uit de ziua mare, În care te-ai născut așa că o Floare, Inconștientul, vântul, dar și natura, Mi-ar aminti de a inimii cultură, Că-nplinești o
”ȘOPTITE PE-UN BON FISCAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379146_a_380475]
-
nr. 2060 din 21 august 2016 Toate Articolele Autorului am să zăbovesc iubite pe numele rostit în șoaptă și- o aluniță am să iau ca semn din pielea ta ce încă-l poartă nu te sfii că stropul vremii va îngheța surâsuri moi afară vântul nu se zbate să spele doruri mute ploi eu mă grăbesc acum pe fire încâlcite să tot dezgrop amoruri din gene tăinuite Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 7 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PASTELURI DIN CRENELURI 7 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379165_a_380494]
-
această însoțire și în același timp, pe brațele armoniei muzicale, Iosif Ion Prunner consfințește o relație a melomanilor actuali cu arta magnifică a creației muzicale, ca aceea cu focul: suficient de departe, să nu ardă, suficient de aproape, să nu înghețe! Cât de greu i-o fi fost distinsei Oana Georgescu, din acest motiv, să scrie cartea „Iosif Ion Prunner. Trei generații la Ateneul Român”, apărută la Editura „All”, care oglindește biografia colosalului maestru Iosif Ion Prunner, nimeni nu poate să
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
că se îndreptau spre biserică. Oricum nu avea unde să se ducă altundeva! Se ținu de vecina mamei sale care părea să știe unde trebuie să ajungă și intră prin valul de oameni care așteptau sfârșitul slujbei și împărțirea pomenilor. Îngheță în prag. Abia reuși să-l recunoască pe Uncheșu în trupul întins în sicriul deschis. Privirea îi alunecă de pe gura deschisă, de-a lungul sacoului ponosit și îi ajunse la picioarele încălțate în niște sandale scâlciate prin care se vedeau
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]