3,183 matches
-
tron medieval din lemn pus pe o platformă cu trei trepte din marmură. Ceilalți șambelani își aduseseră grupurile alături, și în acel moment bărbații grăsulii îngenuncheaseră pe treapta de jos într-o poziție de rugăciune. în apropiere, membrii delegației erau înghesuiți unii în alții. Șambelanul lor îi fotografia. Rima continua să treacă pe lîngă Lanark fără țintă și visătoare, pînă cînd el îi spuse brusc: — Impresionant, desigur, dar nu-i frumos. Uită-te la candelabre! Sute de tone de alamă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să lucrăm pentru binele comum îașa cum pretind că fac), continentele ar fi devenit grădini, grădini ale spațiului și luminii, unde fiecare dintre noi ar avea timp să se îngrijească de cei dragi, de copii și vecini, fără să-i înghesuie și să-i chinuie. Dar aceste organisme mari cooperează doar să ucidă și să zdrobească. încă o dată, consiliul a început să hrănească creatura împărțind lumea în două și pregătindu-se de război. Dar a dat de un necaz neașteptat... — Opriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un dulap din metal plin cu oameni prost îmbrăcați. Cînd ieși din el, Lanark avu din nou sentimentul că reintră în trecut. Văzu o întindere mizeră pavată cu gresie și cauciuc gri, plină de oameni de toate vîrstele care se înghesuiau pe bănci. O tejghea împărțită în nișe se întindea de-a lungul peretelui, iar în nișa din fața liftului era un scaun și o plăcuță pe care scria INFORMAȚII. în timp ce se îndrepta spre ghișeu, simți cum aerul îi opune rezistență ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
oamenilor. Trebuie să-ți notezi numele și adresa și să le spui că îi vom înștiința prin poștă. — E ușor. — E cea mai grea slujbă pe care-o avem. Trebuie să dai impresia că-i asculți îndeaproape. Trebuie să-i înghesui cu întrebări pentru a-i face să spună cît mai multe cuvinte, dacă dau semne că le seacă. Trebuie să-l încurajezi pe fiecare să vorbească pînă obosește - deci cît mai mult. — Și, după aceea, o să scriu un raport despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sta în picioare, cu toaletă în interior, dormitoare separate și cercevele din lemn, și poate și un șemineu? — Și de ce să n-am o asemenea casă? — O să-ți spun eu de ce. Cînd utilizatorii de motocase primesc o asemenea locuință, se înghesuie într-o cameră și le subînchiriază pe celălalte, smulg instalațiile să le vîndă ca deșeuri metalice, smulg cercevelele și taie ușile și le ard. Un utilizator de motocasă nu merită o locuință decentă. — Eu nu sînt de genul ăla! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vibra de muzică relaxantă, ritmată. Pe cerul înnoptat de dincolo de fereastră, petalele unor crizanteme uriașe cu vîrful înmuiat în roz se desfăceau din corolele aurii împrăștiate printre stele și coborau spre stadionul inundat de lumină, în care figuri minuscule se înghesuiau pe terase și se adunau pe cele două ringurile de dans, fiecare la cîte un capăt al terenului din mijloc. Crizantemele păliră și o scînteie stacojie zbură printre ele, urmată de o coadă lungă de pene orbitoare, albe și verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bandajat; era într-un pat cu un tub în braț. Stătu acolo visînd și moțăind, fără să se gîndească la nimic. Presupuse că se află din nou în institut, dar salonul avea ferestre dincolo de care era întuneric, iar paturile erau înghesuite, aproape fără spațiu între ele. Toți pacienții erau foarte bătrîni. Cei care se puteau mișca făceau curățenie și acordau îngrijiri, pentru că nu prea era personal. Dispozitivele de iluminat arătau ciudat. Lămpile atîrnau de tavan de fire paralele, dar ușor înclinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ridice, luptând. Însuflețit de o profundă oroare, continuă să lupte, chiar și după ce mai multe mâini viguroase îl imobilizaseră, copleșindu-i capacitatea, de rezistență. O voce bărbătească zise: ― O.K., băgați-l în mașină și s-o ștergem. În timp ce-l înghesuiau pe bancheta din spate a unei limuzine de mare putere, Gosseyn se întrebă: "Au venit chemați de fată? Ori sunt vreo bandă?". Demarajul violent al mașinii puse capăt speculațiilor lui neliniștile. 4 "Știința nu este decât bun simț și judecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
să fii gata. Gosseyn încuviință, cu un aer absent. Câteva momente mai târziu se afla în fața elevatorului, așteptînd ca mai întâi cei trei gardieni să introducă vibratorul în cabină; apoi Prescott îi făcu semn să intre și el. Gardienii se înghesuiră în spatele lui. În clipa în care Prescott se apropie de tabloul de control, Gosseyn îl apucă de umeri și, cu un singur gest convulsiv, îl izbi cu capul de peretele metalic al cabinei, zdrobindu-i-l. Fulgerător îi smulse revolverul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
dinadins, pe stomacul mortului aceluia sau al păpușii de ceară, care gemu, deschise ochii și se uită disperat la domnul Sima. 3. Pe când scriu, pentru că s-ar părea că scriu, regret că nu aveți în față hârtiile pe care sunt înghesuite rândurile acestea de cerneală; dacă le-ați avea, dacă ați închide ochii și v-ați trece ușor vârfurile degetelor peste ploaia de litere negre, sunt sigur că ați vedea odaia domnului Sima cu masa de sub fereastra care dă spre mlaștini
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
impozitele indirecte, să-mi transmită opiniile lui despre starea iubirii ?... De la unul la altul și de la fiecare la fiecare. De la pomelnicul amanților, care ni se recită de secole, cu glas tare, până la fioroasa parabolă a lui Abélard... și cine, ascuns, înghesuit printre ceilalți, încearcă să conducă jocul, mânat el însuși, fără să-și dea seama, de ordinea rigidă a Celeilalte Părți ? Iar Constantin ăsta, pocitania, vestitorul abject, mesagerul promiscuității, ce vrea de la mine ? Nu știe că sunt tot amărâtul ăla din
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
jucam cu ei... A doua ipostază mă transporta, cam pe la șase ani, pe strada Doamnei, la cinematograful Terra. Citeam perfect, făceam și versuri. Nimic de laudă în toate astea, poate dimpotrivă. Terra era pe jumătate ocupată de galerie. Acolo se înghesuiau durii periferiilor bucureștene, analfabeți și generoși, gata oricând să mânuiască șișul. Stăteau pe jos, fumau, aplaudau și înjurau. Printre ei, mă visam călărețul singuratic, pierdut prin canioane. Descălecam, intram într-un saloon... Mă cunoșteau toți : eu le citeam cu glas
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
normali. Pe moment părea să se distreze grozav. - Câți oameni? făcu el amuzat. (Vocea i se umflă.) Cinci sute, continuă el. Ia gândiți-vă la chestia asta și plecați cât mai repede. Era cam ce prevăzuse Gosseyn. Niciodată nu se înghesuiau oamenii pe nave spațiale ca în vehiculele terestre. Chestiune de aer și de aprovizionare. Cinci sute de oameni, totuși! - Oamenii trăiesc în dormitoare? întrebă. - Sunt opt dormitoare, replică ofițerul. Șaizeci de oameni, în fiecare. Își frecă mâinile. - Șaizeci, repetă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
devenit inima unei aglomerări urbane de mai bine de 2 milioane de locuitori. Dar dacă Parisul se transformă fără încetare, există o perioadă de întîrziere a socialului obiectivat în formele urbane în raport cu socialul încorporat în agenții care vin să se înghesuie în cartierele pe care au pus ochii. Cutumele orașului se schimbă mai repede decît formele urbane împietrite în clădiri. Aceste decalaje conduc la contraste cu atît mai frecvente și brutale cu cît Parisul exercită de foarte multă vreme o putere
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
ridice, luptând. Însuflețit de o profundă oroare, continuă să lupte, chiar și după ce mai multe mâini viguroase îl imobilizaseră, copleșindu-i capacitatea, de rezistență. O voce bărbătească zise: ― O.K., băgați-l în mașină și s-o ștergem. În timp ce-l înghesuiau pe bancheta din spate a unei limuzine de mare putere, Gosseyn se întrebă: "Au venit chemați de fată? Ori sunt vreo bandă?". Demarajul violent al mașinii puse capăt speculațiilor lui neliniștile. 4 "Știința nu este decât bun simț și judecată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
să fii gata. Gosseyn încuviință, cu un aer absent. Câteva momente mai târziu se afla în fața elevatorului, așteptînd ca mai întâi cei trei gardieni să introducă vibratorul în cabină; apoi Prescott îi făcu semn să intre și el. Gardienii se înghesuiră în spatele lui. În clipa în care Prescott se apropie de tabloul de control, Gosseyn îl apucă de umeri și, cu un singur gest convulsiv, îl izbi cu capul de peretele metalic al cabinei, zdrobindu-i-l. Fulgerător îi smulse revolverul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
din mese un obiect metalic ciudat. - Încă n-am nimic precis de raportat, dar am găsit acest obiect în laboratorul de fizică. Ce credeți că ar putea fi? Grosvenor se pomeni lângă masă, odată cu ceilalți șefi de secții, care se înghesuiau să privească obiectul. Acesta părea să fie un aparat fragil, cu o rețea complicată de sârme încolăcite în jurul a trei țevi care traversau trei sfere mici ce răspândeau o lumină argintie, bizară. Această lumină pătrundea prin masă, făcând-o transparentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
importanță avea, pentru moralul membrilor expediției, încurajarea inițiativelor individuale, chiar cu riscul de a sacrifica o parte din eficacitate. De aceea, nici nu se ostenise să protesteze împotriva restricțiilor suplimentare impuse de noul director unor oameni care și așa erau înghesuiți ca într-o temniță între pereții navei. Din fundul auditoriumului, se auzi vocea lui Smith: - Văd că domnul Grosvenor se foiește pe scaun. Nu cumva e prea politicos ca să ia cuvântul înaintea unora mai vârstnici decât el? Spune, domnule Grosvenor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Picior stânga spate amputat...“ „Arestatul găsit ieri leșinat și aproape înghețat în apropiere de moșia Băneasa (la lacuri) a declarat că se numește Dan I. Kretzu, e gazetar și nu e răufăcător...“ Ochii lui Neculai Procopiu descoperiră anunțul lui Costache, înghesuit, cam nelalocul lui, între reclama Cofetăriei La Inger și Războiul de țesut România. Observă că lipsesc ghilimelele la „România“ și le marcă cu creion chimic, înmuindu-l în salivă, ca să nu se înțeleagă că e un război la care se
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și la el, căci se ridicase în carlingă și întinse mâna cerând să se facă tăcere. Spre uimirea lui Fara, rotofeiul își aținti ochii acuzatori asupra lui. Se uită în jur, dar constată că e aproape singur; restul mulțimii se înghesuise înainte. Fara clătină din cap, nedumerit de acea privire severă, și apoi tresări când primarul Dale întinse degetul către el spunând cu tremur în glas: - Iată omul răspunzător de necazurile care s-au abătut asupra noastră. Pășește înainte, Fara Clark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
înnebunea faptul că fata nu se îmbarcase și ea. La Centrul Aerian Ferd, așteptând avionul către Orașul Imperial, se așeză în diverse locuri cu vizibilitate mai bună și o căută din ochi pe Lucy Rall. Dar, în mulțimea care se înghesuia spre și dinspre avioanele interstatale, care decolau și aterizau în flux continuu, era prea greu s-o zărească, iar imensul aparat în care el trebuia să se îmbarce ateriză prea curând. Cayle era cuprins de o emoție extraordinară. Gândul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
bea ceaiuri. Max-Dinte și Pablo îi propuseră un televizor, fiindcă li se părea că în cameră e o liniște care l-ar putea deprima. Doar Veterinara găsea că fereastra ca un ochi fără pleoapă, podelele din lemn geluit și tablourile înghesuite până sus, în tavan, erau potrivite cu inima lui, care trebuia să se reculeagă. — Pentru asta i-ar fi trebuit un ospiciu, râdea Godun. El nu mai fusese de-o viață bolnav și de-aceea nici nu știa cam cum
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
doar o poveste de dragoste, de moarte ori de atac. Îndreptă tabloul la loc și își ținu respirația ca atunci când nu îi plăcea un miros. Se uită la călăreți și la cai, la câinii de vânătoare, la hetairele care se înghesuiau la etaj, chiar deasupra loggiei și, ca și cum ar fi pășit pe un prag, într-o clipă se găsi între ei, cu Eleonor, lângă împărat și soldați. Tată-său, ajuns bazari, îi spusese că raiul e un covor: sufletele saltă cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu fusese vreo judecată, ci doar denunțul presupușilor martori și un interogatoriu formal, cu un judecător al districtului Teheran și un veghetor al moralității. După execuția Shahlei Jahed, aștepta să fie împușcată, de aceea, când, cu noaptea în cap, o înghesuiră într-o dubă, îi mai licări o speranță: „Poate doar mă vor biciui până la leșin și mă vor întoarce la carceră“. Ce nu i se spusese era că făcuseră groapa cu o seară în urmă și-anunțaseră lumea să vină
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
11Alta-n c... popei! 12Albina de viespe, cât cerul de pământ. 13Albă, neagră, asta este. 14Alb în căpistere se vede? 15Am ac și ață de cojocul tău. 16Am un frate cât un domn ș-un cumnat cât un împărat. 17A murit, înghesuit la pomană. 18Am învățat la undrea, ce voi să știu de Dumneata? 19An a mâncat leurdă și iest timp îi pute gura. 20A nu căde nu se poate, dar cinste îti face, când cazi să te scoli. 21Apa, când se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]