12,707 matches
-
pâine în mâna lui Dumnezeu spui tu urcând repejor scările de piatră) la fața locului ești înconjurată de cuvinte de portocale și de acadele (de decembrie de august de -rie de -rie de -rie) de litera primă de litera terminală îngrijită prin tratament hospice la Brașov (sau la Casa Soarelui) precum și de multe cifre pe care le descifrezi sau nu în ritmul tău lent și prietenos îmbibat de copilărie -rie -rie -rie scrie scrie ca să nu intri în vrie de-a
ŢĂRUCĂ, OF, ŢĂRUCĂ ! (POEZII) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364054_a_365383]
-
apropiată a familiei pădurarului, era venit de undeva dintr-un sat de lângă Rădăuți, și era un unchi mai pe departe cu Anuța, soția pădurarului. Moș Mihuț avea treburile lui foarte bine statornicite în gospodăria cea mare a pădurarului. Trebuia să îngrijească de vite, să le dea fân, să facă curat în grajd, să scoate la adăpat vitele, de două ori pe zi. Când era nevoie, trebuia să ajute și la cărat fân pentru vite, din țarină. Mai trebuia să taie calaburi
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
lor. Când oaspeții se risipiră, cei ai casei se puseseră pe sforăit adânc, până se lumină de-a binelea a ziuă. Copiii dormeau duși în continuare, în timp ce Moș Mihuț se sculă ușurel, se îmbrăcă și se duse în grajd să îngrijească animalele. La fel de harnic ca și Moș Minuț, era și vătuiul, care se trezi primul, și se uita după Moș Mihuț să-i dea niște otava de ronțăit. (sfarsit) PS - Acest foileton ar fi putut să continue indefinit, însă, deocamdată, el
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
Înființează în Provence, la Marsilia, în jurul anului 415 o mănăstire de bărbați pe mormântul unui mucenic din sec.III-lea, pentru pomenirea Sfântului Victor, iar pentru femei o mănăstire închinată Mântuitorului. Folosindu-se de experiența câștigată în peregrinările sale, se îngrijește de buna lor rânduială și la rugămintea Sfântului Castor, episcop de Apt, întocmește lucrarea „Instituții cenobitice” în care stabilește normele așezămintelor adaptate la specificul locului. A fost un factor de legătură deosebit de important între cultura patristică răsăriteană și apuseană de
SFINŢII CASIAN ŞI GHERMAN DIN DOBROGEA de ION UNTARU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362826_a_364155]
-
când am ajuns la acel pământ pustiu și ars, unde ai început să scheauni atât de tare încât a trebuit să ne întoarcem? (Câinele se bucură). Însă (devine grav): până seara, ai devenit tot mai trist și, cu toate că te-am îngrijit cum am putut, ai scheunat un timp, iar ieri dimineață, după ce ațipisem, m-am trezit și te-am găsit mort. (Îi dau lacrimile). SORA: Ce să-i faci? Asta a fost! Dar, oricum, nu mai ești singur. Noi, sau cel
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
va rămâne o amintire frumoasă...” Despre acele zile de coșmar, vorbește sora lui Lae (așa îi spuneau prietenii și cei din familie) - Margareta Labiș: „Anunțat telegrafic, tata a venit imediat direct la spital și timp de 11 zile și-a îngrijit copilul cu o tărie rar întâlnită, înfruntând nesomnul, oboseala și suferința. Fusese chemat la Comitetul Central al partidului, unde a suportat reproșuri nemeritate. S-ar fi cuvenit ca el să le facă, deoarece îi fusese luat copilul fără să i
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
la întâiul Sfânt Sinod : Diaconi, Preoți și Episcopi, cu Poșta Împărătească Ce dezbăteau Sfânta Scriptură, erezia s-o stârpească ! 7 articole din Crez, sub SFÂNTUL DUH au decretat : MESIA-Omul din Fecioară, e DUMNEZEU Adevărat ! De toată organizarea, Constantin s-a îngrijit ; Și-ntocmai ca un Apostol, Biserica, a Slujit ! Chiar dacă avea putere ca un Mare Împărat, Cu evlavie și râvnă, Elena l-a ajutat ! Apoi cu dragoste de fiu (Elenei), Constantin i-a spus: Să meargă în Țara Sfântă, pe unde
SF.M.ÎMPĂRAȚI ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, CONSTANTIN ȘI MAMA SA ELENA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362976_a_364305]
-
nume și prenume cu rezonanță în sine, dar și prin dramaticul destin de a se fi născut români basarabeni. Iată-i : Dl acad. Nicolae Dabija , marele poet si tribun basarabean, al cărui recent volum “Drumul spre Biserică” (o ediție aniversară, îngrijită de pr. O. Moșin) , printr-o programare metafizică, l-am primit în dar chiar azi, la Miroslovești (prin Dl dr. Vasile Șoimaru); și care m-a copleșit onorându-mă cu alesele sale gânduri de referință pentru cartea mea “O punte
CEI DE DOUĂ ORI CÂTE TREI DREPŢI ŞI FRUMOŞI NICOLAE DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363041_a_364370]
-
nu, simple în formă, dar grandioase în frumusețea și spiritul pe care îl poartă). Iubesc și eu florile, la fel de mult ca mama mea. Când avea aproape nouăzeci de ani a stat un timp la mine pentru a-și controla și îngriji sănătatea la o policlinică. Dimineața mângâia florile pe care le țin în balcon și vorbea cu ele. Spunea: „maică, îmi dezmorțesc oasele!”. În realitate făcea o gimnastică a minții. Avea o filozofie simplă a vieții, fără multă carte, dar cu
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
sintetizat în mii de plante, fiecare după soiul lor, dar nu stă în puterea noastră să fabricăm una singură dintre ele, nu reușim să sintetizăm nici cel mai simplu fruct. Singurul lucru pe care îl putem face este să le îngrijim și să ne bucurăm de ele. Ne aducem aminte, oare, să atribuim Creatorului minunea vieții, infinita varietate a naturii, și să-i mulțumim pentru iubitoarea lui purtare de grijă?. Când stau în grădina mea din Rontău, plină cu pomi fructiferi
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
Hristoase, pentru care aceștia și-au ales moarte de bunăvoie, pun țărîna aceasta pe ochiul meu și, dacă voi vedea, apoi și eu voi mărturisi că nu este alt Dumnezeu afară de Tine!” Și văzând, se creștinează. Își schimbă atitudinea, se îngrijește de înmormântarea cu cinste a moaștelor mucenicilor și eliberează creștinii întemnițați. Auzind împăratul că fostul guvernator a devenit creștin, îl pedepsește legându-i greutăți mari de corp și aruncându-l într-o prăpastie pe care apoi o acoperă cu pământ
SF.MC.TIRS, CALINIC, LEVCHIE, FILIMON, APOLONIE ŞI CEILALŢI ÎMPREUNĂ CU EI de ION UNTARU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363506_a_364835]
-
316, la care se adaugă ultimele două poeme scrise «de nuntă, 11 decembrie 1983»: Către... - Să ningă peste noi cu miei doar astăzi și Domnului Rotaru - p. 217). Deosebit de importantă pentru receptarea „postumă “stănesciană este și lucrarea în două volume îngrijită de Al. Condeescu: Ordinea cuvintelor (versuri dintre anii 1957 și 1983; ediția, cronologia și prefața, Structura artistică, de Al. Condeescu; „prologul “, Războiul cuvintelor, este semnat de Nichita Stănescu), vol. I, ÎI (432 pag+384 pag.), București, Editura Cartea Românească, 1985
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
cronologia și prefața, Structura artistică, de Al. Condeescu; „prologul “, Războiul cuvintelor, este semnat de Nichita Stănescu), vol. I, ÎI (432 pag+384 pag.), București, Editura Cartea Românească, 1985. Au mai apărut: Nichita Stănescu - Frumos ca umbra unei idei („album memorial “îngrijit de Constantin Crișan), București, Ed. Albatros, 1985; Antimetafizica („dialoguri “/ „convorbiri “cu Aurelian Titu Dumitrescu), București, Editura Cartea Românească, 1985; Fiziologia poeziei (însemnări, eseuri, poeme, pagini de jurnal etc. - Ediție îngrijită de Al. Condeescu), București, Editura Eminescu, 1990, 640 pagini; Argotice
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Antimetafizica („dialoguri “/ „convorbiri “cu Aurelian Titu Dumitrescu), București, Editura Cartea Românească, 1985; Fiziologia poeziei (însemnări, eseuri, poeme, pagini de jurnal etc. - Ediție îngrijită de Al. Condeescu), București, Editura Eminescu, 1990, 640 pagini; Argotice - cântece la drumul mare (poezii - ediție alcătuită/îngrijită și prefațată de Doina Ciurea), București, Editura Românul, 1992, 160 pagini; Tânjiri după firesc (Cuvânt înainte de Aurel Covaci, notă asupra ediției de Ioanid Romanescu; cuprinde «versuri ocazionale dedicate, în marea lor majoritate, membrilor familiei Covaci» - SIng, 125), Iași, Editura Princeps
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
mare forță a omenirii și totuși cea mai modestă pe care ne-am putea-o închipui. Mahatma Gandhi - Cu cât avem mai puțin, cu atât dăm mai mult. Pare absurd dar aceasta este logica dragostei. Maica Tereza - Bunul Dumnezeu Se îngrijește de noi, mai întâi, pentru viața cealaltă și după aceea, pentru aceasta. Paisie Aghioritul - Studiul e una - îl pot face toți. Acoperirea cu viața însă o pot face din când în când abia câte unii, unde și unde, câte unul
CITATE MEMORABILE (66) de ION UNTARU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363561_a_364890]
-
1773 din 08 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cei șapte ani de-acasă! Când am plecat în lume, lăsând în urmă satul, zicea bătrânul tată: să nu uiți niciodată, cei șapte ani de-acasă! Să nu-ți uiți rădăcina, să îngrijești tulpina, ca ramul să cinstească iubirea și lumina! Nu prea vorbea bătrânul, că era scumpă vorba, dar îmi răsună vie și-acum din urmă slova. Era model prin vremuri trimis de moșii lui, să fie-n lumea asta un stâlp
CEI ȘAPTE ANI DE-ACASĂ! de DAN BORBEI în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362315_a_363644]
-
a le vedea. Încă de aici se simte pregnant grija deosebită a autorului pentru documentare în mai multe domenii, fapt ce evidențiază respectul față de cititor, manifestat prin furnizarea de informații corecte, cu bază reală. În acest fel, romanul nu este îngrijit doar din punct de vedere literar, ci și ca informație de natură științifică, în ce privește domeniile tratate. Autorul își trece personajul, din nou, prin senzațiile unui accident rutier. Se creează, în acest fel, condiții prielnice înspre demonstrarea a două aspecte deosebit de
„TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII” SAU INCURSIUNE REALISTĂ PRINTRE VESTIGII ROMANTICE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362337_a_363666]
-
mă găzduise până îmi găsesc ceva, căuta și ea prin cunoștințele sale. Într-o zi mi-a spus că o altă româncă a avut colocviu (interviu) la o familie, dar a refuzat oferta, pentru că bătrâna pe care trebuia să o îngrijească era țintuită la pat, iar ea din motive de sănătate nu putea face acea muncă, să se lupte singură cu bătrâna, așa că a insistat la fiica ei și la șefa de la agenție, să mă cunoască pe mine. A doua zi
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
făcut prin casă, mâncare pentru amândouă, în rest împleteam, citeam și călătoream cu laptopul pe internet. Bătrâna avea șase copii, toți la casele lor, care mai târziu m-au înconjurat cu mare respect și chiar cu admirație, pentru felul cum îngrijeam de mama lor și că mă pricepeam mai la toate cele necesare în casă. Cu timpul, au aflat că nu sunt venită de la coada vacii, cum spunem noi românii, ci am terminat două facultăți și că asta era situația în
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
la Agenția de ocuparea forței de muncă, cu referințe foarte bune de această dată și cu un locușor cald, unde să stau, până voi găsi o altă familie care să mă angajeze și să mă găzduiască. Modul cum eu am îngrijit de mama acelei familii de italieni, i-au determinat să mă găzduiască gratis până îmi voi găsi un alt loc de muncă. Bineînțeles că și eu mai făceam câte ceva prin casă, îi ajutam la treburile menajere. Norocul mi-a surâs
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
speli, sau să-i dai de mâncare. - Știți, aici nu se numește infirmieră, ci badantă și a fi badantă este un mod de viață. Am o cunoștință care stă la o familie destul de bună, înstărită și de bună condiție, ca să îngrijească de o bătrână senilă, care mai are și aproape o sută de kilograme și este imobilizată la pat. Pentru cunoștința mea, româncă din Basarabia, tot la fel de “robustă” ca și mine, nopțile devin un coșmar. Bătrâna stă în șezut și nu
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
adaugă 150 de euro la salariu, așa cum sunt și destui parșivi, care nu respectă contractul. Te fac să renunți la weekend, stai lângă bătrân și la plată nu te mai plătesc. Ba mai mult, mai ales copiii celor de care îngrijești, te pun să faci și alte treburi, care nu-ți aparțin în contract, cu toate că și așa faci oricum mai mult, decât ai stipulat în fișa postului. Să le calci rufele, să faci de mâncare pentru întreaga familie, curățenia în toată
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
te zgârie, că are probleme cu capul, sau când bătrânul trage de fundul tău... - Vai Doamne, unde am ajuns ca români? Slugile Europei! - Cam așa este. - Și acum ce s-a întâmplat? - Ce să se întâmple! Copiii bătrânei de care îngrijeam s-au hotărât că-i mai simplu și mai economic pentru ei, s-o ducă pe bătrână la azil, unde tot româncele noastre lucrează în general, nu italiencele. Românce, basarabence, ucrainence, bulgăroaice, mai puțin poloneze și chinezoaice. Acum sunt în
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii pofticioși. Pe nisipul plajei se zbenguiau zilnic 7-8 câini vagabonzi îngrijiți cu duioșie de un pensionar care-și găsise, în fine, o ocupație, fără să-i pese de noi, ceilalți care ne feream de eventualele năzbâtii canine. A dat bafta peste noi, îmi ziceam, uite, avem și specatacol! O cățeaua cu
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]
-
în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii pofticioși. Pe nisipul plajei se zbenguiau zilnic 7-8 câini vagabonzi îngrijiți cu duioșie de un pensionar care-și găsise, în fine, o ocupație, fără să-i pese de noi, ceilalți care ne feream de eventualele năzbâtii canine. A dat bafta peste noi, îmi ziceam, uite, avem și specatacol! O cățeaua cu
GABRIELA GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/362445_a_363774]