19,276 matches
-
ofițeri, fără doctrină, fără disciplină, fără curaj. Iscusiți doar În bătaia cu mâinile goale, se poartă cu o ferocitate prostească față de cei Învinși, dar nu sunt În stare să reziste ciocnirii cu o armată bine organizată. De când prevederile justiției au Înlăturat de la conducerea armatei fiii nobilimii, companiile de cartier au Încăput pe mâna dărăcitorilor, a parveniților, a feciorilor de curvă... — Messer Alighieri! urlă din partea cealaltă Lapo Salterello, care se ridicase În picioare. Parcă poporul Florenței nu mai e și al dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Ulterior, vestea fusese pusă În circulație, spre a servi drept avertisment pentru toată lumea. Însă o moarte atât de oribilă părea o pedeapsă disproporționată pentru o simplă rivalitate. Totuși, teologul părea convins de această ipoteză, care, printre altele, avea avantajul că Înlătura orice bănuială de la membrii celui de Al Treilea Cer, cu excepția lui Iacopo Torriti. Era evident, observând chipurile celor de față, că fiecare dintre ei ar fi preferat această soluție. — Pe ce elemente Îți Întemeiezi ipoteza? Întrebă Dante prudent. În sinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
barierei de pânze. Săritura fusese nespus de iute. Simți ceva mișcându-se lângă el, la câteva rânduri spre dreapta. Oare asasinul Încerca să se Întoarcă pentru a-l surprinde pe la spate? Se răsuci rapid și trecu de bariera din pânză, Înlăturând țesăturile cu violență. Alerga din nou către partea prin care intrase când, cu un gest de ușurare, Își dădu seama că pe ferestruica de sus Începuseră să coboare, În sfârșit, soldații. Trupul Îndesat al lui Bargello ocupa spațiul gol dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
el. Recunoscu plin de mânie tunicile gărzii mercenare a lui Acquasparta. Era și omul care Îl insultase pe treptele legației pontificale. Bastarzii aceia Începuseră deja să Îi ajute pe Negri, așa cum el bănuise dintotdeauna. Iar acum erau gata să Îl Înlăture, dacă nu pentru alt motiv, măcar ca să elimine un martor al afacerilor lor. Se simți pierdut, un șoarece În ghearele pisicilor. Apoi, desluși o posibilă cale de scăpare. Pe o latură a rampei carosabile a podului exista un rând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dacă într-adevăr era nesigură pe picioare. Și, desigur, dacă era sub influența altor substanțe. S-a uitat la mine insistent. M-am foit ușor pe scaun, încercând să rezist impulsului de a-mi da cu mâna pe la nas ca să înlătur eventualele urme de praf alb. — Deci sunt singura care crede că nu e atât de simplu pe cât pare, am spus. A ridicat iar din umeri. Până acum, din toate declarațiile pe care le-am strâns, trebuie să spun că da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
-mă la rușinea care va urma și după care nu voi mai putea trăi, fiind conștient, cu aceeași disperare, că tocmai această presimțire a rușinii mă lipsește de ultima posibilitate de a trezi în mine animalul care ar putea-o înlătura. În ultima secundă, când, ca într-o prăpastie adâncă, ne-am prăbușit amândoi pe patul care a zbârnâit vulgar din toate arcurile, am găsit ieșirea și, ca la teatru, am început să gâfâi tare și să gem, încercând să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
la casa de nebuni. De fiecare dată măream doza, adeseori ajungând la trei grame și jumătate, și această doză își prelungea efectul narcotic cam douăzeci și șapte de ore; dar această insațietate, pe de o parte, și dorința de a înlătura orele îngrozitoare ale reacției, pe de altă parte, dădeau amintirilor care apăreau după ședințele de cocaină un caracter din ce în ce mai amenințător. Nu știu, sporirea dozei sau organismul dezechilibrat, sau amândouă împreună au fost cauza faptului că învelișul exterior pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care-i sunt omului accesibile la teatru. Fapt e că n-am spus nimic despre imboldul de a râde care e solicitat atât de des de acțiunea dramatică și care este extrem de important pentru exemplul nostru. Acesta este important pentru că înlătură complet supoziția conform căreia ura lui Ivanov împotriva vecinului său care tușește este întemeiată, chipurile, pe faptul că tusea îl împiedică să audă replicile actorilor. Dar, de s-ar fi aflat în dispoziția de râs, replicile vesele ale actorilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ieșire. Trebuia să-și aducă uneltele și să înceapă neîntârziat lucrul. Nu mai putea să aștepte, comoara era acolo, iar el nu avea decât să pună mâna pe ea cât mai repede. Așa începuse totul. Mai întâi se apucase să înlăture dărâmă turile. Găsi imediat alte câteva geode, puține de altfel, dar acestea îi întăriseră convingerea că se află pe drumul cel bun. Adunase deja în batistuța pe care o purta în buzunar o grămăjoară frumușică de aur. De acum greutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nemulțumit pentru că avansa greu, scosul bolova nilor prăbușiți afară, mergea anevoios. Abia aștepta să termine treaba asta, să ajungă la capătul galeriei și să se apuce el de forat. Voia din tot sufletul să vadă cu ochii lui filonul, să înlăture cu mâna lui ganga din jurul grăunților de aur. Parcă vedea cu ochii minții cristalele strălucind în perete, întinzându-se în sus sau înainte așteptându-l numai pe el să le extragă. Numai de-ar ajunge odată acolo! Simțea că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu putere, suspensia autoturismului nereușind să amortizeze hurducăturile. Las-o mai încet, măi băiete! șopti printre dinți Pop, după ce mașina derapă ușor la ieșirea dintr-o curbă strânsă. Vasilică dădu din cap și acționă maneta de pornire a ștergătoarelor ca să înlăture mizeria ce acoperise parbrizul. Viteza scăzu numai cât să redreseze mașina, după care apăsă din nou accelerația. Măi oltene, tu ești turc? rosti molcom Mureșan care stătea alături de șofer. N-ai auzit ce a spus șeful? Mergi mai domol! Vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
capul locului că pe lista ta sunt trecute toate, dar absolut toate ipotezele posibile. Desigur că nu-i simplu. Este posibil să nu reușești asta din prima și să te trezești, așa cum ți s-a întâmplat și ție, că ai înlăturat toate pistele de pe listă. Exact, așa pății și eu. Păi, eu ce spusei? replică Cristi. Ptiu, iată că o dau și eu pe oltenește. Mă scoți din papuci cu felul ăsta al tău de a vorbi. Nu mai stau lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
țărmul turcesc. 26 Dinspre răsărit bătea un vânt rece. Lumina firavă din zori abia reușea să răzbată prin ceața subțire a dimineții. La marginea drumu lui forestier, pe stânga cum veneai dinspre oraș, o porțiune întinsă era defrișată. Lăstărișul fusese înlăturat de buldozerele care nete ziseră suprafața croind un platou larg. Cinci camioane erau parcate acolo, alături de câteva utilaje de săpat și o macara. Mai în spate, imediat sub buza pădurii, două clădiri cu un singur etaj se aliniau una lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu te-aș fi cunoscut niciodată. Dacă lucrurile stau într-adevăr așa cum spui tu, odată cu sosirea mea aici, Calistrat își vedea planul dat peste cap. Eu reprezentam un pericol pentru el și nu l-ar fi oprit nimic să mă înlăture. Putea s-o facă de nenumărate ori, atunci când am dat piept cu vâlva. Nici n-avea mare lucru de făcut, pur și simplu mă lăsa singur, mai departe era treaba bestiei. Nimeni nu l-ar fi putut acuza de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
plecase de acasă nici prin cap nu-i trecuse că va fi nevoit să treacă prin apă. Pop se întorsese cu spatele și își făcea de lucru în parte opusă a scobiturii. Dădea la o parte niște lăstari veștejiți și înlătura bolovanii de după aceștia. Zgribulit, inspectorul se apropie și el cu gând să-l ajute. Toată treaba nu dură mai mult de câteva minute. În curând, apăru gura neagră a unui tunel ce se pierdea în întuneric. Pop scoase din buzunar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
scurtă și la obiect. Jumătate din prețul cerut de Vlad, indiferent care era acela, dar asta numai după ce avea loc demonstrația. Își luase angajamentul să-i ducă bestia direct acestuia, fără să mai aibă loc nici o licitație. Traficantul voia să înlăture concurența, iar pentru aceasta se arătase dispus să plătească gras. Boris nu avea nici o apăsare pe conștiință, în cazul în care ar fi fost dăruit de Dumnezeu cu așa ceva. În definitiv, învățase de la Vlad că, în afaceri, mustrările de conștiință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de netăgăduit al acestei istorioare neobișnuite despre minunea lui Simon). Deci Întîmplarea a vrut ca acolo să se nimerească Petru cu suita sa. Probabil, stîrnit de priveliștea nerușinată a Sofiei, unul dintre ucenici, Întorcîndu-și capul Într-o parte, parcă să Înlăture ispita, Îi adresă următoarea Întrebare lui Simon: „cum e mai bine, să semeni pe pămînt și să seceri În ceruri, sau să arunci sămînță În vînt?“ - Întrebare scolastică, cerînd un răspuns clar. Ridicîndu-se Într-un cot, Simon Îi zise peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
șaizeci și șase de ani ai săi Însemna prima lui trecere peste graniță. Numai că și la călătoria asta s-a ajuns după multe insistențe și chiar presiuni. Se apăra cu tot felul de argumente care nu erau ușor de Înlăturat: că un om cu cap nu se duce Într-o țară dacă nu-i știe limba, că n-are de gînd să se-apuce de bișniță și că lui nu-i spun nimic nici macaroanele și nici Chianti 1 de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ofițer pensionar, zugrav amator, i-a văruit baia (cîntînd tot timpul Kozarčanka și bătînd tactul cu mîna, care ajunsese numai pete de culoare, tata și-a suflecat mînecile și s-a pus pe treabă. Cum n-a reușit să le Înlăture de pe pereți, și-a zis că e mai bine să le acopere cu un strat gros de vopsea, urmărind conturul lăsat de igrasie. Așa apăru În baie prima floare, un clopoțel uriaș sau un nufăr, cine mai știe. Toți i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
vexantă este doar semnul unei discreții exagerate) a fost conștient de importanța descoperirii sale. Dacă În cartea cu autor necunoscut găsise originea misterioasă a Conspirației, care de două decenii tulburase spiritele, care semănase neîncrederea, ura și moartea, atunci el măcar Înlăturase amenințarea groaznică care s-ar fi lăsat asupra celor pe care cartea Îi numea conspiratori. (Și aici Îi apăru În fața ochilor privirea Îngrozită a unei fetițe din Odessa. Cu capul ițit de după ușa dulapului unde Încercase să se ascundă, părînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Santa Maddalena, priorule! Îi grăi omul. Acolo e relicva de la Răsărit! Dante se trase Într-o parte, evitând masele care Înaintau asemenea unui val de-a lungul străzii. - După relicve? Gloata asta? șuieră poetul, neîncrezător. Secretarul ridică din umeri, În timp ce Înlătura din drum un țăran, Îmbrâncindu-l. Omul nici nu păru să Își dea seama, cuprins de nerăbdarea de a fugi Înainte, cu ceilalți. - Călugărul Brandan, predicatorul de miracole, a sosit de pe pământul Franței! - N-a sosit niciodată nimic bun de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
desăvârșită a călugărului războinic, cu umerii săi largi de luptător, statura impunătoare și mai cu seamă poziția semeață a cuiva care vine mai curând să sfideze decât să ceară. Fără a slobozi un cuvânt, bărbatul se apropie de ladă și Înlătură țesătura, scoțând la iveală un tabernacol decorat prețios, asemănător cu micile capele portante pe care Dante le văzuse la predicatorii itineranți. Apoi deschise canaturile. În interior, pe un postament cu piedestal, se sprijinea un relicvariu din bronz, Înalt de aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
apoi atrăgându-l domol către buzele deschise. Gura ei avea gust de somn și de miere. Dante se lăsă În voia sărutului cu voluptate, Încercând să stingă surâsul acela care Îi răsărea mereu În fața ochilor. Respirându-i suflarea, Începu să Înlăture vălul subțire care Îi acoperea sânul. Sfârcurile Întărite de excitație se Întinseră către el, slobozite din apăsare. Când Începu să slăbească voalul care Îi strângea pântecul, Amara Îi apucă mâna, cu o forță neașteptată, oprindu-l. Apoi se ridică Încet-Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cu un efort de voință, apucă vălul de organza care zăcea abandonat În culcuș și Îl Înfășură cu delicatețe În jurul acelui trup fildeșiu, Înfrângându-și dorința de a-l Îmbrățișa și de a-l poseda. Acum, când nuditatea Îi fusese Înlăturată, caracterul său dublu dispăruse și el, iar Amara redevenise femeie, prin aceeași magie prin care, cu o clipă În urmă, se preschimbase Într-un bărbat. Încă buimăcit, Dante se aruncă afară din Încăpere, alergând cât Îl țineau picioarele. Pe scară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dincolo de San Lorenzo. Glasul i se umpluse de durere. - Și respectați-le, căci sfârșitul i-a fost mai cumplit decât vina. Cât despre ce ați văzut, să uitați totul. Bonatti rămăsese deoparte. De cum fură singuri, cu mâna tremurând de emoție, Înlătură țesătura grea de fetru care acoperea una din plăci, iar apoi Își trecu degetele peste suprafața Înghețată, ca un orb care Își căuta prin pipăit confirmarea propriei Închipuiri. În lumina slabă a lunii care pătrundea prin ferestre, Dante aduse un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]