85,475 matches
-
pregătește de sărbătoare. Aș vrea să-i fac un dar Poetului. Și pentru că Încă nu vreau să se termine magia acestei clipe, Îl Întreb: Dacă ar exista minuni, și din punctul meu de vedere există, ce ai dori să se Întâmple acum, la ceas aniversar? POETUL: Gândindu-mă la iubitul poet Grigore Vieru, l-aș ruga pe Dumnezeu să nu-mi mai pună pe umeri și povară altor maldăre de ani. Dar nu să mă ia la El să mă lase
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
vieți sortite permanentei ancorări În mediocritate, cunosc moartea Însoțită Întotdeauna de suferință, ori sfârșitul celor dragi, la care asistă fără să poată face nimic, fără ca măcar să informeze rudele despre adevărata stare a sănătății celui de pe patul de spital, așa cum se Întâmplă, de exemplu, În Vară-primăvară. Pentru toate personajele prozelor scurte ale autoarei, cerul este Întotdeauna cenușiu, primăvara este mohorâtă și Înnorată, iar vara izbucnește dintr-odată, cu o forță colosală, ce răbufnește vulcanic pe străzile murdare ale Bucureștiului prin asfaltul Încins
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
această etapă a descoperirilor Într-o manieră subtilă, marcată de uimirea și de nevoia de a se maturiza rapid Într-o lume care nu acceptă diferențele de rasă și În care victime și călăi sunt deopotrivă vinovați pentru ceea ce se Întâmplă. Casa bunicilor rămâne pentru Danny un spațiu al liniștii și al posibilei apropieri de Surinder (fata unei familii indiene), În care cei doi se pot sustrage realității și descoperă cu candoare plăcerea primelor atingeri. Imaginea idealizată a fetei se modifică
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
prin care timpul a privit râzând.” (Lentilă). Este la acest poet o funcție titanică a resemnării, un iz axiomatic al descoperirilor, pe care metafora le susține nu doar ca apanaj, cum neam fi obișnuit, ci, așa cum În poezia bună se Întâmplă, ca unitate: “un pictor puneun zâmbet pe mohorâta-mi față/ dar șoarecii vopselii vin zilnic și mi-l rod.” (Tablou În cădere). Tematica suferă o diluție În timp. Palmaresul zdruncinant de abordări ale timpului, ale iubirii, din primele poezii, convine
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
Citind, Îți dai seama că nici tu nu ești perfect, că ai dat de multe ori dovadă de momente când ai scăpat cu totul de sub control, dar, fără să-ți dai seama, ai continuat săți duci liniștit viața. Așa se Întâmplă și ai respectat, ca să spun așa, această regulă a societății. Ai văzut un nebun, te faci că nu-l vezi. Ești chiar tu unul dintre acei nebuni - ignori pur și simplu boala. Ei bine, dragă tată, fiecare vede viața așa cum
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
aspecte banale, dar care ies În evidență În roman tocmai prin banalitatea lor: „numai banalul mă interesează. Nimic altceva nu mă amuză atât de mult.” Romanul continuă să surprindă cititorii cu subiecte ce probabil vor stârni, cum mi s-a Întâmplat și mie, scepticism, dar și curiozitate; veți descoperi „o istorie naturală a wc-ului” sau „o istorie naturală a muștelor”. Totodată, veți Întâlni și listele plăcerilor În diferite etape ale existenței, totul Într-o scriitură În care cinismul și umorul negru
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
footnote>. În alt loc, autorul nostru arată că doar acum este vremea pocăinței și de aceea nu trebuie să ratăm această șansă de mântuire: „... Judecătorul (Dumnezeu - n. n.) ne cere să facem pocăință, ... strădanie care numai În iad nu se mai Întâmplă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In inscriptiones Psalmorum, XI, P. G. XLIV, col. 548D; PSB, vol. 30, p. 169. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie, pocăința este izgonitoare și biruitoare de demoni, fiind singura luptă pe care o avem de dus
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
referire la tinerețea tumultuoasă și la tentațiile ei multiple, Sfântul Grigorie de Nyssa Îl oferă ca paradigmă a curăției pe fratele său Naucratios, care Își domolea tinerețea năvalnică prin osteneli, supunându-se cu zel și râvnă voinței materne, dacă se Întâmpla (ca mama - Sfânta Emilia - n. n.) să-i ceară aceasta, desăvârșindu-se pe două căi: cu osteneli Își istovea tinerețea, iar prin supunerea față de mamă era bine călăuzit spre Dumnezeu prin Împlinirea poruncilor divine<footnote Idem, De vita S. Macrinae, P.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
geloziei. Una dintre scene e semnificativă: cele două fete stau Într-un bar, ajunse acasă la Alexandra, la țară. Cristina Încearcă, făcând apel la subiectul unui roman ce are În centru incestul să Îi explice indirect Alexandrei că ce se Întâmplă Între ea si fratele ei nu e decât iubire pură, nu incestuoasă, iar puritatea sentimentului ar curăța rușinea păcatului. Dragostea asta nu are șanse pentru că nu e pe bune. Dacă autorul ar fi crezut În ea, atunci Rene și sora
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
deceniului șapte prin grupările Noii sau Desant 83, ale căror opere se încadrau în sfera textelor scurte și deosebit de tehnicizate. Opacitatea se considera în acest caz mai aproape de un joc cu limbajul decât cu planurile și perspectivele narative așa cum se întâmpla în romanul spaniol al acestei perioade. Abia spre sfârșitul deceniului al optulea, în literatura română încep să se scrie romane complexe, care să nu mai fie doar simple experimente literare, ci structuri ficționale multiperspectiviste. Și în cazul literaturii române, putem
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
și tare, că sunt creștin și dorind și luptându-mă din toate puterile să mă arăt astfel, nu din cauză că învățăturile lui Platon ar fi străine de cele ale lui Hristos, ci din cauză că ele nu sunt întru totul asemănătoare, după cum se întâmplă și cu cele ale celorlalți stoici și poeți și scriitori, m-am deosebit mult de acestea din urmă. Fiecare dintre aceștia, atunci când a văzut, în parte, apropierea lui de Cuvântul dumnezeiesc Cel împrăștiat în lume, a putut să grăiască câte
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
versuri ale căror referințe emoționale sunt total intraductibile? Mi-am dat seama că trauma lăsată În noi de trecut, de felul de a gândi al părinților noștri, de comunism, de limbajul neputincios pus să Înlemnească oamenii, dar și de ce se Întâmplă acum, În aceste vremuri, la noi În țară, acasă, toate acestea nu pot fi arătate altora. Le știm noi Între noi, le simțim fără niciun cuvânt, dar nu pot fi văzute nici măcar cu o endoscopie bine făcută. În plus, e
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
momente de neputință sau de tăcere penibilă, am mers apoi la hotel unde am fumat havane și am băut un vin de Panciu pe care Îl adusesem cu noi din Montreal. După asta nu știu precis ce s-a mai Întâmplat, dar Îmi mai aduc aminte că tânărul meu prieten debutant era vrăjit de film, că Îi plăcuse enorm cum construise Corneliu relația Între cei doi, pe care el o găsea chiar „romantică”, că am mai râs cum unul dintre spectatori
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
că numai cele patru evanghelii, că numai acestea și aceasta destul de devreme, au alcătuit Scriptura pentru toate bisericile, În același timp fiind respinse alte texte, deși se recomandau drept apostolice, este rodul deschiderii Între biserici. La fel trebuia să se Întâmple În alte contexte cu Învățătura creștină; era necesară confruntarea reciprocă, iar deschiderea permitea dezvoltarea doctrinară a bisericilor. Aceasta și pentru că bisericile erau fiecare În parte mândre de propriile tradiții și propriul fundament. Reședințele Întemeiate de apostoli jucau un rol de
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
6,14,10) spun indirect același lucru. Faptul că până și provinciile orientale ale Imperiului roman aveau legături strânse cu biserica romană dă mărturie despre cât de mare Îi era autoritatea; faptul de a o informa de tot ceea ce se Întâmpla aiurea era un act de Încredere. Se solicita atât În orient, cât și În occident ca ea să intervină cu autoritate În diferite direcții și asupra unor probleme doctrinare. Afluența de creștini de pretutindeni făcea ca Roma să devină un
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
solicita atât În orient, cât și În occident ca ea să intervină cu autoritate În diferite direcții și asupra unor probleme doctrinare. Afluența de creștini de pretutindeni făcea ca Roma să devină un centru bine informat asupra a ceea ce se Întâmpla și Într-un fel Îi impunea să intervină În comunități Îndepărtate. Acea sollicitudo romană se concretiza deopotrivă pe planul asistenței. Aș vrea să citez două personaje În mod particular: Egesip din Palestina și Abercius din Hierapolis (altul decât Hierapolis de pe
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
am înțeles. „Ioana?". „Da". Nu eram deloc convinsă că-i așa. Se plictisea mai ceva decât mine. N-aveam ceas în clasă, dar știam că trebuie să fie abia jumătatea orei, pentru că asta era una dintre acelea în care se întâmplă o mulțime de lucruri care par să dureze mult, nu-i așa, prin simplul fapt că sunt total antipatice. Și chiar așa. Din momentul în care a zis că "asta a fost pentru azi", am început să trăiesc alt timp
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
Datorită unor conjuncturi stabilite de zeii Olimpului literar, s-a întâmplat ca Alecartul a devenit, în cei câțiva ani de la apariție, o poartă între cititorii ieșeni și un grup de scriitori americani contemporani, camarazi în ale scrisului și oponenți ai mainstream-ului cultural american. Cei care au urmărit Alecartul număr de număr
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post”, p. 50. footnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, „Scara”, cuv. 15, cap. 15, în „Filocalia...”, vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1980, p.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit în el pacifică, adună, liniștește. Păcatul obosește, îmbolnăvește, chinuie și distruge. „Odată păcatul născut ne învață Sfântul Ioan Gură de Aur el pricinuiește sufletului ce l-a născut, nenumărate dureri. Se întâmplă cu totul altfel decât la nașterea cea firească. Odată ce femeia a născut, vaietele ei încetează. Dimpotrivă, păcatul tocmai după nașterea sa chinuiește mai mult sufletul din care s-a născut”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
amorțisem... Am continuat să mă plimb de una singură, așa cum obișnuiam înainte. De data aceasta, orașul mi se părea prea viu, aș fi vrut să se facă brusc liniște, să-mi pot auzi și dorul. Dar credeți că vreodată se întâmplă ce ne dorim? Ei bine, da! Spre seară, când mi-am spus că trebuie să mă întorc acasă, l-am găsit torcând morocănos pe scări. Ciufulit și murdar, m-am bucurat să-l revăd, deși nu știam cum s-o
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
Ce acustică! Ce minune de Teatru! Închipuiește-ți o execuție în care nu s-a comis nici pe scenă, nici în orchestră, toată seara, nici o singură greșeală, nici măcar cea mai mică? A fost într-adevăr perfect, așa cum nu mi s-a întîmplat pînă acum în viață. Secretul marilor dirijori acum mi s-a desvăluit nițel, pentru că acum îmi dau bine seama cât sîntem noi dirijori în funcția unui ansamblu perfect. Este adevărat că în aceste condițiuni și dirijorul se înalță considerabil. Iar
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
nu fie toată formația de coarde în picioare. E un lucru minunat! Pricepi ce de repetiții splendide poți face în felul acesta! Poate și asta contribue la impresionanta disciplină ce o găsești la Scala, pentru că în felul acesta nu se întâmplă enervări la repetiții, când dirijorul trebue să repete lucruri, din cauză că la celelalte repetiții erau alți instrumentiști, ceea ce plictisește pe celălalt, care a mai repetat același lucru. La „Cosi”, însă am redus orchestra la 10, 8, 6, 4, 4 și îți
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
deja înaintea acestui incident pentru a „Noua” la Palermo, aveam interesul să fie cu capul sus, și astfel într’adevăr a cântat deosebit de bine. Reîntorcându-mă la Milano am putut constata că acest băiat are o baftă cum rar se întâmplă. Tenorul care trebuia să cânte „Cosi” nu a fost disponibil la datele cerute de mine și atunci bătrânul Serafin mi-a propus diferiți alți tenori, jucându-se din nou și cu soluția „Petrică”. Repede am profitat și am ales pe
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
și introduce în pagina orchestrală - tot după model wagnerian - motivul iubirii tragice dintre Otello și Desdemona, scena sărutului. În ultima sa lucrare, Falstaff, G. Verdi renunță la uvertură sau preludiu. Dirijorul atacă partitura și cortina se ridică. Așa se va întâmpla în toate operele lui Puccini - în Boema, orchestra ne explică cu o anticipație de poate 20-30 de secunde unde ne aflăm, într-o veselă mansardă pariziană, unde trăiesc artiști; în Tosca - am spus deja, motivul lui Scarpia se ridică amenințător
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]