2,648 matches
-
instituțiilor puterii pentru păstrarea caracterului universalist al creștinismului a impus, după cum atestă istoria practicilor religioase, modificarea vechilor credințe evreiești (deci particulare), dar și primordialitatea spiritualului în raport cu ritualul − susținută de activitatea apostolului Pavel, considerat a fi, după Christos, marele apologet și întemeietor al gândirii creștine. Scrierile lui constituie un prim efort de sinteză, având ca punct de plecare teologia iudaismului, dar respectând și anumite moduri de organizare și de gândire ale "păgânismului" (Dubois 31). Cultura occidentală s-a dezvoltat ulterior în jurul acestei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
drumul acesteia spre imaginea reală (figurală). Nevoia de a expune, de a proiecta în afara sinelui ideea de putere și sensul acordat ei, duce la o anumită concentrare a intuiției, care, prin intermediul schemei, ajunge la "substantivizarea" arhetipală - spre exemplu, la figura întemeietorului de cetate sau de lume (Durand, Structurile antropologice 52). Într-o perspectivă jungiană, din aceste forme matriciale pot fi derivate conceptele și simbolurile, care, spre diferență de arhetip, imuabil și universal, sunt fluctuante și chiar ambivalente, ceea ce le provoacă o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lui Augustus, atestat mai ales de scrierile pe care i le dedică Suetoniu, este interesant și prin faptul că în rândul imagines care l-au însoțit în cortegiu au fost introduse și marile nume din istoria capitalei, printre care Romulus, întemeietorul, dar și reprezentări figurale ale populațiilor cucerite. Cum funera imperiale organizate pentru fondatorul principatului au dat tiparul pentru următoarele secole, funus imaginarium a ajuns să includă alături de împăratul defunct, dar și de cei care îl omagiau, ca pontifex maximus (v.
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
reale și "imaginate" - memorate toate de comunitate −, în care intră "figurile" cetății, respectiv modelele politice și spirituale. În relație cu ele ne așează și arheologia imaginarului, pe un amplu bazin conceptual, al formelor care susțin memoria și existența comunității: gestul întemeietor și faptul glorios, politicul, credințele și instituțiile, ideologia militară și civică, identitatea colectivă și virtuțile individuale, obligatorii pentru o bună guvernare (în viziunea stoicilor, de la Cicero, la Seneca și la Marcus Aurelius, dar și a puterii creștine). Nu aspectul fantezist
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în teocrația bizantină. Împăratul, pentru că întrupează virtuțile prin excelență, poate nu doar să guverneze just, ci și să triumfe, pentru că are capacitatea să extindă perimetrul primar, pomœrium, teritoriul sacru al cetății și al imperiului. În acest fel, augustul devine un întemeietor de noi orașe și de civilizații, indiferent de sacrificiu, al lui sau al unui rege barbar învins, precum Decebalus - din nou cazul lui Traian, a cărui poveste în imagini o reprezintă la Roma monumentul prin excelență al glorificării, columna sa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
vechii ceremonii romane − care îl punea în relație pe defunctul imperial cu spiritele marilor săi înaintași − în ceremonia omagierii basileului și a relației sale exclusiviste cu divinitatea. În ambele situații, predominantă e tema victoriei eterne datorate calităților împăratului, un (re)întemeietor (edil, dar și cuceritor de noi teritorii) și un învingător absolut. Precum în cadrul funus imaginarium, în cazul cortegiului triumfal erau "purtate" imagini ale unor scene de bătălie (pegmata) și inscripții ale numelor teritoriilor cucerite. Pentru a-i ironiza pe învinși
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o "viață bună". Or, aceste perspective elimină tehnicismul construcției politice și nuanțează diferența dintre ideile abstracte și moralitate, dintre imuabil și mișcare. În Politica, Stagiritul reia tema "narațiunii" din Politeía, a originii pólis-ului, începând cu principiul întemeietor, ex archés. Imaginarul originii interesează aici mai ales pentru modul în care sunt organizate relațiile, mai mult decât pentru identitatea conținuturilor: familia este constituită nu din indivizi distincți, ci din unirea unor raporturi între principiul generativ (masculin-feminin) și principiile ordonatoare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
II, prin decretul stabilirii reședinței permanente a împăratului la Constantinopol în defavoarea capitalei administrative din acel moment, Milano, și a celei simbolice, Roma, și prin instituirea cultului imaginii sanctificate a basileului, a fost completată de politica celui de-al doilea mare întemeietor al creștinismului, Theodosiu I. Cultul creștin al lui Constantin I, ca figură de înainte-mergător față de orice alt monarh creștin, de reprezentant și de înfăptuitor al voinței divine, se definitivează de fapt abia în secolul V. Deși până la încheierea domniei lui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
un adevăr de necontestat - imaginea divinului sau a unui model istoric real, dar sacralizat, precum Constantin I - și, pe de altă parte, produsul fanteziei, negarea adevărului, non-divinul (mai exact, imaginea negativă, precum cea a demonicului). Numeroasele modele de conducători, de întemeietori sanctificați, de monarhi constructori, dar și "oglinzile principilor" și întreaga exemplaritate prescrisă de "literaturile" medievale (de orice tip ar fi ele) atestă obsesia puterii creștine de a se erija în singurul și cel mai îndreptățit agent al împlinirii destinului umanității
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
parte urmele fragmentare) rămâne scrisoarea câmpulungeanului Neacșu către judele Hanăș Beagnăr din Brașov (1521). Îndată după aceea folosirea limbii române (nu mai nouă decât celelalte graiuri romanice) devine frecventă. Dar întîiele tipărituri și mss. miniate sunt slavone. De la popa Nicodim, întemeietor al Tismanei, a rămas o Evanghelie copiată în 1405, la M-rea Neamțul s-a caligrafiat în 1429 un Evangheliar. Într-o mănăstire munteană călugărul sârb Macarie tipări în 1508 un Liturghier slavon. Propaganda reformaților în partea de sus și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
suprimarea titlului, rămânând doar o Foaie științifică și literară, apoi, după o mai lungă apariție, fu suspendată. Kogălniceanu recurse atunci la acțiunea orală și spuse la Academia Mihăileană cuvinte care ar fi înspăimîntat orice cenzură. M. Kogălniceanu este, putem zice, întemeietorul spiritului critic. Peste tot în revistele sale, el știe ce vrea. Vrea ca producțiile românești să fie "din orice parte a Daciei", să fie originale, nu simple traducții din alte limbi și încă proaste și nu din ceea ce e mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu fi cunoscut literatura și direcția "veche". Stăruința cu care Alecsandri vorbea în scrisorile sale către junimiști de România literară trebuie să-i fi făcut să citească acea revistă, dacă nu vor fi citit-o chiar când ea apărea, căci întemeietorii "Junimii" erau adolescenți cultivați când apărea România literară, iar această revistă, la care colaborau scriitorii români de pretutindene, avea o mare răspândire și un mare răsunet. În Săptămâna (Amintiri de la "Junimea") dl Panu, care e dintr-o generație mai tânără
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Grecii l-au preluat sub forma de Hermes cu toate atributele lui Sarmis divinul sau Mitra cum i-au spus romanii. Herodot spune despre regii Traciei că adorau dintre toți zeii mai mult pe Armis pe care-l considerau ca întemeietorul dinastiei lor. Arimaspii După poetul Pindar, hiperboreii purtau pe cap coroane aurite de lauri, iar arimaspii își legau pletele cu șireturi din aur și purtau deasupra frunții prinse într-o bandă sau coroană îngustă, ornamente de flori sau stele strălucitoare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și publicate în diferite articole, restul, după spusa unora, nu au valoare pentru cultura română chiar dacă multe din informațiile pe care le voi da în continuare sînt tot din această sursă! Ca o ciudățenie, dar tot a istoriografiei române, numele întemeietorilor regatului valah de la sudul și nordul Dunării, transformat apoi în regatul vlaho-bulgar, este scris de români sub forma Asan iar bulgarii îl scriu Asen, întocmai cum apare și pe tăblițele de plumb, ceea ce arată că ei știau cine sînt numai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ori cum am gândi și orice am simți, titulatura „Legiunea Arhanghelul Mihail” sună mai frumos, mai românește, mai creștinește, este mai aproape de sufletul românesc decât „partidul comunist” întemeiat și dirijat de evrei. Întemeetorul Mișcării Legionare este un român creștin, în timp ce întemeietorul comunismului este un evreu ateu, străin de tot ceea ce înseamnă specificul românesc. Este o prăpastie neînchipuit de mare între legionarism și comunism; între gândirea lui Corneliu Zelea Codreanu și cea a lui Karl Marx. Pentru astfel de motive, voi însemna
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
voi striga”, Nicolae Iorga a recurs la provocarea desnodăntului penibil pe care îl regretă, în primul rând, Mișcarea Legionară. Prin felul în care a murit, profesorul Nicolae Iorga i-a învins pe legionari care l-auîmpușcat, dar a fost învins de întemeietorul Mișcării Legionare! Bătrânul istoric, înnebunit de obsesia lui Codreanu martirizat, a sărit din mersul mașinii, s-a împotrivt celor care sau luptat cu el pentru a-l ridica din nou în mașină, și pentru că, cei ce-l aduceau la București
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
luteranismului ..................................................... ....... 83 VII.2. Luteranismul în spațiul românesc ..................................................... ...... 86 VII.3. Femeile la conducerea bisericilor protestante ........................................ 87 VII.3. Ulrich Zwingli ..................................................... .................................. 88 VII.4. Calvinismul ..................................................... ....................................... 88 Capitolul VIII. Neoprotestantismul ..................................................... ....................... 91 VIII.1. Mormonii ..................................................... ........................................... 91 VIII.1.1. Joseph Smith - profetul întemeietor ....................................... 91 VIII.1.2. Texte și idei de bază ale cultului mormon .............................. 92 VIII.1.3. Poligamii din „familia cerească”............................................ . 93 VIII.2. Adventiștii de Ziua a Șaptea............................................... .................... 95 VIII.3. Penticostalii ..................................................... ....................................... 96 VIII.4. Metodismul ..................................................... ........................................ 96 VIII.5. Armata
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
95 VIII.3. Penticostalii ..................................................... ....................................... 96 VIII.4. Metodismul ..................................................... ........................................ 96 VIII.5. Armata Salvării ..................................................... ................................. 98 VIII.6. Martorii lui Iehova ..................................................... ............................ 98 VIII.6.1. Aspecte generale ..................................................... ................ 98 VIII.6.2. Ideile de bază ..................................................... ..................... 99 Capitolul IX. Islamul ..................................................... ......................................101 IX.1. Mahomed întemeietorul și revelațiile islamului ................................... 101 IX.2. Conceptele de bază ale islamului ..................................................... .... 102 IX.3. Stâlpii de bază ai islamului ..................................................... ............. 104 IX.4. Islamul în societatea contemporană ..................................................... . 106 IX.5. Sistemul juridic musulman ..................................................... .............. 108 IX.6. Poligamia în islam ..................................................... ........................... 110 IX
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
X.4. Texte de bază ale hinduismului ..................................................... ....... 120 X.5. Zeii religiei hinduse ..................................................... ......................... 121 X.6. Castele în societatea hindusă ..................................................... .......... 124 X.7. Practici religioase în familia hindusă ................................................... 126 X.8. Avortul ..................................................... ............................................. 127 Capitolul XI. Budismul ..................................................... ....................................... 129 XI.1. Buddha - întemeietorul budismului ..................................................... 129 XI.2. Cele patru adevăruri și calea de mijloc ................................................ 131 XI.3. Doctrina budistă ..................................................... .............................. 132 XI.4. Ipostaze sociale și culturale ale budismului ......................................... 133 XI.5. Răspunsul budismului la provocările lumii contemporane: contracepția, avortul, sinuciderea, donarea de organe
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
organe, pedeapsa cu moartea ..................................................... ........................ 135 Capitolul XII. Jainismul și religia sikh ..................................................... ............... 137 XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii ............................................ 137 XII.2. Stilul de viață din comunitățile jainiste ................................................ 138 XII.3. Ce este religia sikh? ..................................................... ........................ 141 XII.4. Gurū Nănak, întemeietorul religiei sikh .............................................. 141 XII.5. Idei de bază în religia sikh ..................................................... .............. 142 XII.6. Sărbătorile sikh ..................................................... ................................ 144 XII.7. Religia sikh și viața politică ..................................................... ............ 144 XII.8. Familia sikh ..................................................... ..................................... 144 XII.9. Căsătoria sikh - un singur spirit în două trupuri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
145 Capitolul XIII. religiile chinei și Japoniei. Daoismul, confucianismul, șintoismul ................................... 147 XIII.1. Daoismul și noțiunea de dao ..................................................... ........... 147 XIII.2. Lao Zi și daoismul ..................................................... .......................... 148 XIII.3. Tehnicile de viață lungă în daoism ..................................................... .. 148 XIII.4. Confucianismul și mitologia întemeietorului ....................................... 149 XIII.5. Doctrina confucianistă ..................................................... ..................... 150 XIII.6. Șintoismul ..................................................... ........................................ 152 XIII.7. Spiritele kami ..................................................... ................................... 153 XIII.8. Șintoismul în viața socială ..................................................... ............... 153 Capitolul XIV. Biserica Scientologică ..................................................... ................. 155 XIV.1. Ce este scientologia? ..................................................... ....................... 155 XIV.2. Doctrina scientologică ..................................................... ..................... 156 XIV.3
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ca știință este legată de condiția și viitorul marilor religii ale lumii con temporane, în contextul multiculturalității occidentale. Prin urmare, sociolo gia este o disciplină eminamente occidentală axată în principal pe explicația relațiilor dintre religie, societate și (post)modernitate. analizele întemeietorilor sociologiei, dar și cele ale unor reprezentanți clasici ai sociologiei religiilor - Émile Durkheim, Max Weber, Alexis de Tocqueville, Georg Simmel, roger Bastide etc. - sunt, multe dintre ele, legate de (post)modernitate și de criza acesteia. În mod cu totul special
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fost secularizate. Luther susținea consubstanțierea (prezența în pâine și vin a trupului și sângelui Mântuitorului), în timp ce Zwingli vedea în Împărtășanie doar o aducere aminte a momentului arhetipal. Hristos este prezent aici numai simbolic. Zwingli a polemizat îndelung cu conrad Grebel, întemeietorul anabaptismului. Acesta nega „validitatea botezului copiilor”. El trebuia administrat doar adulților care au ales liber viața lui Hristos. „Prin urmare, convertiții trebuiau rebotezați.” După 1530, în ciuda persecuțiilor, anabaptismul s-a răspândit în Elveția și în sudul Germaniei. VII.4. Calvinismul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Este „a patra confesiune creștină ca mărime din Statele unite și, totodată, credința cu cea mai rapidă dezvoltare din lume”. cultul mormon, având la bază o biserică milenaristă, a apărut în urma unei revelații din 1830 a lui Joseph Smith, profetul întemeietor American. Conform credinței mormone, Smith ar fi primit vizita unui înger, care i-a înlesnit descoperirea unei cărți misterioase privind istoria poporului lui Dumnezeu în America, Cartea lui Mormon. VIII.1.1. Joseph Smith - profetul întemeietor a fost un lider
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lui Joseph Smith, profetul întemeietor American. Conform credinței mormone, Smith ar fi primit vizita unui înger, care i-a înlesnit descoperirea unei cărți misterioase privind istoria poporului lui Dumnezeu în America, Cartea lui Mormon. VIII.1.1. Joseph Smith - profetul întemeietor a fost un lider religios dominat de multe idei, viziuni și revelații stranii. Incita credincioșii în a descoperi paradisul și a se pregăti pentru a doua venire a lui Hristos, Parousia. În practicile lor cotidiene, mormonii sperau în descoperirea de către
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]