5,364 matches
-
care (m. și f.), pl.: care/carĭ (m. și f.), sg.: carele (m), carea (f.); pl.: carii (m.), carile (f.), la Tiktin (1893: 109), sg.: care (m. și f.); pl.: carĭ (m.), care (f.), cu mențiunea că forma "carele se întrebuințează numai la sg. și mai mult în stilul bisericesc; la pl. carele este folosit de scriitorii moldoveni", Suchianu (1895: 145). 6 Vezi și Croitor et al., în acest volum, p.. 7 Manoliu-Manea (1977: 36) consideră că "economia sintactică se poate
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
6.Notează două figuri de stil din versul: Copacii albi, copacii negri. 7.Precizează tipul de lirism prezent în text. 8.Ilustrează, prin două trăsături, încadrarea textului în simbolism. 9.Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia în legătură cu afirmația poetului: Pictorul întrebuințează în meșteșugul său culorile: alb, roșu, violet. Le vezi cu ochii. Eu am încercat să le redau cu inteligență prin cuvinte. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Neveanu, 1978, p. 474). Așa cum reiese din această accepție, noțiunea de motiv este utilizată În psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters (1973, p. 37), utilizarea motivului ca noțiune explicativă prezintă trei caracteristici: a) cuvântul este Întrebuințat În contexte În care conduita este pusă În problemă, când există o discrepanță Între așteptările obișnuite; b) motivul este utilizat pentru a se referi la o „rațiune directivă" și implică o dispoziție directivă a individului a cărei conduită este examinată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
zeului Hypnos - somnul, și zeului Morpheus - visele. Hypnos Morpheus Morpheus este considerat fiul lui Hypnos. Mitologia, impresionată de imaginile oferite de vise, a intuit caracteristica visului, care nu constă în cuvinte sau sunete, ci în bogăția formelor văzute, și a întrebuințat numele lui Morpheus pentru a desemna știința formelor : morfologia. Au trecut 2000 de ani, în cursul cărora multe spirale ale evoluției și progresului științific s-au înălțat și, privind în jos pe scara evoluției spiralogiei, observăm că mitologia greacă a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cu realitatea este total absent. Deci nu există memorizare. În cele 60 de secunde sau câteva minute, cunoașterea este absentă sau inexistentă, timpul respectiv este trăit în necunoaștere și inconștiență. Este un timp "absent" din viața bolnavului. În epileptologie, termenul întrebuințat pentru abolirea cunoașterii este de abolire a conștiinței. Interesat de ceea ce s-a întâmplat, bolnavul aude ce i se vorbește și "umple" timpul petrecut în necunoștință cu datele auzite, înregistrate de memorie. Există ipoteze care conturează zonele din creier care
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
stratagema de a fi așezat întotdeauna, în aceeași vecinătate de către agnostic) i se dă un nume fals, el va rămâne definitiv cu acest nume. Agnozia de obiect se manifestă atât pentru obiecte amorfe, cât și pentru animale sau plante. Lissauer întrebuințează (în loc de agnozie) termenul de "apercepție", care este contradictoriu cu leziunea asociativă. Bolnava D.F., în vârstă de 40 de ani, în urma unei asfixii cu monoxid de carbon (se încălzea cu o sobă cu cărbuni) nu recunoaște obiectele de uz curent. Cazul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
a rîndul au fost create scenarii care nu răspundeau necesităților producției. În anii 1954 și 1955 sumele cheltuite pentru scenariile literare s- au ridicat la 2 milioane 270 de mii, fiind achiziționate diferite lucrări literare care apoi nu au fost întrebuințate. [...] Luptînd împotriva concepției după care scenariul de film nu ar avea un specific propriu, anul acesta au fost luate în discuția redacției de scenarii numai acele producții literare care aveau șanse să devină scenarii de film. Cu toate acestea, sumele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cazeinei, se ține paharul într-o baie care fierbe, timp de 1 minut. Se adaugă 4-5 picături de indicator fenolftaleină și se titrează cu acid clorhidric (0,1 n) până ce soluția devine incoloră. Calcul: numărul de ml de soluție acidă întrebuințați la titrare se scade din numărul de ml de hidroxid de sodiu utilizată (10 ml); cifra obținută se înmulțește cu 1,1 și se află proporția de cazeină la %. Cazeină (g %) = (10 - n) x 1,1 factorul 1,1 = reprezintă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
ambianța, înainte de a stăpâni comunicarea verbală, este în sine un joc prin care el își exprimă, într-o manieră simplistă interesele, dorințele, preocupările, trăirile afective. Copilul desenează pe pereți, dulapuri, mese, geamuri etc. transpunându-și în opere grafice imaginația și întrebuințându-și fără economie, puținele forțe și modestele mijloace de care dispune. Desenul copilului se încheagă și prinde contur pe măsura efectuării lui, fără a avea un proiect mintal prealabil. De regulă, copiii sunt încântați de desenele lor, așa cum au ieșit
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
-și manifeste conținutul prin acord, astfel încât doar contextul poate ajuta la recunoașterea valorii specifice. Această valoare a fost menționată de Hasdeu, pe baza unei gramatici moldovene din secolul al XIX-lea ("pentru a arăta numirile familice în numărul plural, se întrebuințează prepoziția alde sau finalele -eștii, -uleștii: alde Cazimir = Cazimireștii"7), de asemenea, interpretând într-un document din 1656 sintagma "alde Gherman" ca însemnând "ai lui Gherman". În DA, semnificația de plural și sensul "membri ai unei familii" sunt considerate esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
scrise), este cel mai greu de definit și de explicat. Ea a fost totuși descrisă în DA într-un mod surprinzător de modern: "Poporul român circumscrie cu predilecție, din modestie și din precauțiune, cele ce are de spus, fie că întrebuințează expresiuni cu conținut cât mai larg, fie că adaugă în vorbire particule care slăbesc preciziunea frazei [s.n.]. Deși țăranul are bunăoară intenția să meargă la jude, întrebat fiind unde merge, el va răspunde sau "până la jude", ca și când s-ar opri
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
putând trimite la doi referenți. 13 Ceea ce confirmă, la distanță în timp, asocierea pe care o făcea DA între antonomaza pluralului și cea marcată prin alde: "Și în cazul acesta, limba română, pe lângă întrebuințarea pluralului, ca celelalte limbi romanice (...), poate întrebuința și forma de plural cu al-de" (DA, I, s.v. al-de, p. 104). 14 Nu e, desigur, o inovație recentă. Aceeași structură o putem găsi, de exemplu, în publicistica lui Eminescu: Și în sângele nostru românesc, nu în de alde Pherekydis
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
factori abiotici mecanici, putem vorbi și de o coroziune, de exemplu după mecanism electrochimic, evident umedă, să spunem uniformă, favorizată biotic, pe care s’o numim coroziune biologică. Pentru că expresia corectă „coroziune electrochimică uniformă favorizată biotic“ este mai greu de întrebuințat decât aceea, chiar nefericită, de „coroziune biologică“, o vom folosi în continuare pe cea de-a doua, dar vom înțelege întotdeauna că facem o simplificare/simbolizare. Și, pentru că organismele doar facilitează apariția coroziunii, o clasificare a fenomenelor de coroziune biologică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
o sumă de mecanisme - fiecare luând în seamă o latură a viului - pentru descrierea coroziunii biologice, mai mult, încă doar descriptive. Mecanismele sunt diverse și vor fi discutate în continuare într’o ordine dictată de complexitatea crescândă a fenomenelor implicate/ întrebuințate de foulingul biologic - de la fizico chimice la biochimice - dar care conduc spre aceeași finalitate. 2.3.4.4.1. Mecanismul membranar [111] Stratul de fouling biologic nu este niciodată continuu la scară microscopică, chiar dacă dă această aparență la scară macroscopică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
din diverse graiuri românești i-a permis lui Mihai Sadoveanu să observe că, dincolo de ceea ce e stabil În limbă, aceasta se modifică În permanență. Speranță, timp, doctor, medicament, proces, vindecare și alte multe neologisme se aud astăzi curent la sate, Întrebuințate fără greșeală. Zicători și proverbe, expresii fixe, legate, de pildă, de cuvîntul vreme rămîn În limbă ( În vreme ce, vremea vremuiește, În vremea aceea, nu tîrzie vreme); Însă timp ia locul lui vreme de multe ori În vorbirea liberă. E motivul pentru
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
public În revista Bucovina: Poporul este trupul națiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, Înnăscutul și neînstrăinabilul drept de a-și Întrebuința limba În toate trebuințele vieții (s.n.): În casă, În biserică, În școală și administrațiune. Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, În favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul pentru cultivarea limbii române la un tineret
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Analiza conservelor de carne în suc propriu 2. Analiza conservelor de pește și a icrelor 1. Analiza conservelor de carne 1.1.Analiza consrvelor de carne de porc în suc propriu La prepararea conservelor de carne de porc se va întrebuința carne proaspătă,nu se admite folosirea cărnii de pe căpățâni și de pe picioare, a organelor interne și a părților sângerate ale gâtului. Nu se admite folosirea cărnii de la vieri și de la porci înainte de trecerea a cel puțin 6 luni după castrare
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
cantității de CuSO4 în exces Vp. 2. Prepararea și analiza rahatului Rahatul este produsul alimentar preparat prin fierberea cu apă până la gelificare a unui amestec de zahăr și amidon. În afară de materiile prime menționate mai sus, la prepararea rahatului se mai întrebuințează: glucoză, arome, coloranți alimentari, acizi organici(acidul citric). La sortimentele de rahat cu adaosuri se mai pot folosi : cacao, miez de nucă, sâmburi de caise, fructe confiate. Culoarea rahatului este corespunzătoare aromei folosite. Ustensile necesare vas emailat cu capacitate de
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
și să tindem din toate puterile spre ceea ce ne poate conduce către viața viitoare și să disprețuim tot ce nu are legătură cu ea. Printre lucrările Sfântului Vasile cel Mare se găsește un scurt tratat intitulat Către tineri. Cum pot întrebuința cu folos literatura scriitorilor elinii. Problema care se pune aici este de a ști cum să-i instruiești pe tinerii creștini, într-o perioadă în care literatura, filosofia ș morala de limbă greacă erau opera unor scriitori păgâni și expresia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
învățarea acestor cunoștințe dinafară, vom asculta pe cele sfinte și pline de taine; după ce ne-am obișnuit să vedem soarele în apă, ne vom uita la lumina cea adevărată...”<footnote id="27"> Sfântul Vasile cel Mare, Către tineri. Cum pot întrebuința cu folos literature scriitorilor elinii, Editura de Stat, București, 1959, p.53<footnote> El îndeamnă tineretul să-i citească pe clasici, pentru că astfel se pregătesc pentru înțelegerea profundă a Sfintei Scripturi. Lectura acestora nu este doar o ambiție de natură
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
limbii de lemn”, a persuadării). Abordarea este semiotică (sintactic, semantic, pragmatic) întrucât aceasta, ca metalimbaj integrator, surprinde o intervenție discursivă sub toate aspectele sale. În primul capitol, abordăm limbajul natural ca instrument al practicii discursive, în sensul că acesta este întrebuințat ca „materie brută” sau ca punct de plecare în construcțiile discursive din orice domeniu cognitiv sau situație de comunicare. Asupra limbajului natural, ca bază de lucru, se va acționa prin operații de selecție sau îmbogățire, de precizare sau vaguizare a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a preciza ce înțelegem prin noțiunea de limbaj natural, punctăm faptul că în literatura de specialitate s-a impus termenul simplu de limbaj, dar care de cele mai multe ori stă în locul sintagmei limbaj natural. De aceea și noi le (îi) vom întrebuința, pe parcursul prezentei lucrări, ca trimițând la unul și același fenomen. Prin noțiunea de limbaj natural, înțelegem o limbă (maternă, națională) actualizată sau concretizată în vorbire, discurs, „limba vorbită” după McQuail. Așadar, „limbajul este limbă concretizată, manifestată, adică limba într-o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dimensiuni sau caracteristici ale discursului, dimensiuni care se manifestă mai mult sau mai puțin în orice domeniu cognitiv sau situație de comunicare, deoarece discursul sau limbajul natural se manifestă diferit în funcție de domeniul cognitiv sau situația de comunicare în care e întrebuințat, dobândind astfel o anumită „adaptare” sau „specializare” la domeniul sau situația respectivă. Precizăm că cele trei dimensiuni analizate sunt solidare și unitare, ba chiar concomitente într-o intervenție discursivă, astfel încât orice secvență discursivă sau enunț poate fi analizat(ă) din
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
entitate lingvistică nouă care vine să ia locul uneia vechi, osificate, „metaforă moartă” dar și să desemneze un aspect al realității încă nenumit. În concluzie putem spune că în practica discursivă din orice domeniu sau situație de comunicare, limbajul e întrebuințat atât într un mod literar cât și într-unul non-literar (metaforic) unul dominând funcție de tipul de discurs sau domeniu. La extreme se situează discursul științific dominat de literalitate și discursul poetic dominat de nonliteralitate. Metafora nu este doar un „ornament
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o autonomie relativă. Clasele nu rămân <<indiferente>> în fața limbii: ele o folosesc în câmpul luptei politice; orice proces discursiv se înscrie într-un raport ideologic de clasă. [...]. Cuvintele, expresiile, propozițiile își schimbă sensul în funcție de pozițiile deținute de cei care le întrebuințează; ele capătă sens în raport cu aceste poziții, adică în raport cu formațiile ideologice în care aceste poziții se înscriu.” (apud Baylon, 2000:239). Discursul ideologic are un rol epistemologic, chiar dacă la nivelul opinabilului, el are pretenția de a se raporta la realitate și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]