4,029 matches
-
Socrate spune la începutul lui Timaios: „E ca și când cineva, după ce ar fi privit undeva niște ființe frumoase, fie zugrăvite, fie cu adevărat vii, dar nemișcate, ar simți dorința de a le vedea mișcându-se de la sine și luându-se la întrecere, fiecare după puterile sale. Același lucru l-am simțit și eu în fața cetății descrise de noi”. Se știe ce urmează: Critias fusese izbit de asemănarea dintre Cetatea rațională descrisă de Socrate în ajun și o Atenă arhaică despre care și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Am dat o dreaptă măsură fanteziei și seriozității, pe cât mi-a stat în putere”. Și pentru ca ambiguitatea să nu se disipe cumva, când Agathon își termină discursul, toți aplaudă zgomotos! Primele cinci discursuri prezintă punctul de vedere al retoricii și întrecerea consta, în realitate, în a vedea cine aduce elogiul cel mai frumos lui Eros. Socrate știe bine asta și tocmai de aceea intervine acum. Spune că socotește peste putință să mai vorbească și el despre Eros după cele ce s-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
răspundă ei la o întrebare. Unele familii exagerează pretinzând ca băiatul sau fata lor să fie neapărat printre premianți. Exagerările în acest sens pot duce la sentimente negative de concurență, ostilitate față de colegii „rivali”. Mai bine este să stimulăm o „întrecere cu sine”, dorința de a obține rezultatele din ce în ce mai bune, fără a privi cu invidie la performanțele altora. b) În centrul motivației intrinseci găsim curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe. Curiozitatea are la bază un impuls nativ și e
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
corectându-și reciproc greșelile. În sfârșit, metoda turneului între echipe (TGT Ă Teams/Games/Tournaments) promovează proceduri similare celor din STAD, cu deosebirea esențială că la sfârșitul ciclului de învățare se desfășoară un turneu între echipe, elevii luându-se la întrecere cu cei din celelalte grupuri, în încercarea de a câștiga puncte pentru propria echipă. Și în TGT există preocuparea ca toți copiii, inclusiv cei mai puțin dotați să poată puncta pentru grup: echipele sunt eterogene și membrii nu intră în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a face atât cu atitudini și comportamente de cooperare în interiorul echipelor, cât și cu o competiție între grupuri. Cu mai multe decenii în urmă, pedagogul sovietic A.S. Makarenko a pledat în favoarea competiției între subgrupuri Ă în favoarea, de pildă, a tradiționalei întreceri între rândurile de bănci (Deutsch și Hornstein, 1978). Chiar dacă acestă procedură pare să conjuge avantajele cooperării și competiției, evitând totodată neajunsurile ambelor, și chiar dacă Makarenko a susținut că disensiunea dintre rânduri dispare în condițiile competiției dintre clase, nu trebuie să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constatat că ostilitatea față de out-group (celălalt grup, grupul căruia nu-i aparține subiectul) a crescut într-atât încât comportamentele agresive erau fățișe și în afara jocurilor competitive propriu-zise. Pentru a preveni violențele cu urmări grave, ei au trebuit să pună capăt întrecerilor și să separe din nou grupurile. Sherif și colaboratorii săi au putut trage astfel concluzia că favorizarea grupului de apartenență și discriminarea celuilalt grup apar ca urmare a conflictului deschis între grupuri. Ei au arătat că aceste atitudini negative față de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de apartenență și discriminarea celuilalt grup apar ca urmare a conflictului deschis între grupuri. Ei au arătat că aceste atitudini negative față de out-group sunt foarte rezistente la schimbare: ele nu dispar dacă se aplică strategia simplului contact Ă după întreruperea întrecerilor, copiii sunt puși, de exemplu, să asiste împreună la un spectacol. Această persistență ar trebui să îngrijoreze pe învățătorii și profesorii adepți ai organizării de concursuri între rândurile de bănci. Competiția provoacă tensiune și poate bloca evoluția pozitivă a elevilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se dedau slujitorii săi, zbenguielile soției cu propriul lui frate; surd, n-ar mai auzi reproșurile sau, încă și insuportabile, tăcerile mamei, ba nici măcar dojenelile tatălui; dar mut! Mut, el n-ar fi putut scrie Eseurile! îi plac schimburile verbale, întrecerile oratorice care-i permit creierului să se întreacă cu alte creiere, ideilor să încolțească. Și cine, mă rog ar putea să-i dea replica unui gânditor atât de vestit? La modul ideal, La Boătie, cu atât mai mult cu cât
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de ofițer englez de pe Indus” (cum spunea Camil Petrescu despre cineva) își găseau o replică pe măsură în chipul de pandur iscusit și tenace al lui Țiriac. Am avut în față doi luptători: jocul lor nu mai era o simplă întrecere, ci o gravă și plină de răspundere înfruntare. Sentimentul pe care ni l-a deșteptat nu mai era unul ludic, ci unul agonal. Asta înseamnă că au ridicat competiția lor la treapta cea mai de sus, la care lupta e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
un campionat mondial!”. Deși aparent ilogică, o afirmație de acest gen exprimă totuși un adevăr psihologic: sportivii geniali au particularitatea curioasă de a ignora disciplina În joc, care le-ar asigura o evoluție constant bună pe traseul lung al unei Întreceri ce cuprinde mai multe etape (ei sunt interesați, În primul rând, de strălucirea și frumusețea unor reușite momentane de excepție, care sunt suficiente prin ele Însele pentru a-i face fericiți). Μ Poate că nu este exagerat atunci când afirmăm că
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
funcțiilor de adaptare la exigențele mediului social, deoarece egoistul nu trăiește decât pentru el). Μ Faptul că, În orice Întreprindem sau realizăm, factorul psihologic joacă un rol hotărâtor reiese și din următoarele două situații ale activității sportive: un boxer pierde Întrecerea pentru că a Început să joace bine Înainte de vreme (graba sau infatuarea Îi va oferi cadou adversarului un surplus energetic spre sfârșitul Întrecerii, când se aplică, de regulă, lovitura decisivă); insuficienta Încredere În propriile-i puteri Îl face pe un fotbalist
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
factorul psihologic joacă un rol hotărâtor reiese și din următoarele două situații ale activității sportive: un boxer pierde Întrecerea pentru că a Început să joace bine Înainte de vreme (graba sau infatuarea Îi va oferi cadou adversarului un surplus energetic spre sfârșitul Întrecerii, când se aplică, de regulă, lovitura decisivă); insuficienta Încredere În propriile-i puteri Îl face pe un fotbalist să nu joace bine când este desemnat de la Început ca titular, dar să evolueze foarte bine când este introdus În joc pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mobilității care, dacă nu este susținută corespunzător, poate regresa. La 11-12 ani se observă un interes deosebit al elevilor pentru activitatea sportivă, dând dovadă că sunt capabili de o participare conștientă și activă la creșterea indicilor de dezvoltare a motricității. Întrecerea constituie un element care, bine dirijat, poate asigura desfășurarea unor acțiuni menite să contribuie la dezvoltarea motricității și a pregătirii fizice a sportivilor. La această vârstă, activității destinate dezvoltării calităților motrice i se va acorda o atenție deosebită (gradarea efortului
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
în familie, în grădiniță, în societate. Scenariul didactic l-am conceput astfel încât să fie valorizate cunoștințele dobândite anterior, cît și din experiența individuală acumulată în familie, la grădiniță sau în mediul social. Prin toate activitățile susținute sub formă de joc, întreceri, convorbiri, am urmărit și valentă educativa, mai putin perceptibila la prima vedere. Am avut în vedere în mod deosebit că fiecare preșcolar sași exprime deschis sentimentele și opiniile despre cei din jur, să cunoască și să respecte reguli de comportament
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
din coșuleț o imagine, o denumesc și precizează „Ce știi despre...?”, exprimându-se în propoziții simple și dezvoltate. Se vor formulă două, trei propoziții despre aceeași imagine (același obiect). Se aplaudă răspunsurile corecte. Se acordă stimulente. Elemente de joc: surpriză, întrecerea, aplauzele, închiderea și deschiderea ochilor. Durată: 50’ Locul desfășurării: sala de grupa Bibliografie: Gongea, Elenă, Ruiu, Georgeta, „Metode interactive de grup”, Ed. Arves „Revista Învățământul Preșcolar” nr.3-4/2010, Ed. Arlequin SCENARIUL ZILEI Activitatea va începe cu „Întâlnirea de dimineață
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
ce pot fi Învățate doar printr-o Îndelungată practicare a respectivei activități. Intervine aici și elementul-surpriză. Un bun boxer va Învăța să mimeze o mișcare, pentru a provoca o reacție de care să poată apoi profita. Dacă trecem acum de la „Întrecerile” fizice la cele desfășurate În comun (cum ar fi dansul, muzica sau sexul), observăm că și aici este esențială o capacitate de reacție similară, bazată pe experiență. Multe sporturi combină aspectele de colaborare și cele de competiție ale conceptului de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
copie, din 1789, păstrată într-un miscelaneu de texte religioase, aparține logofătului Ioniță (Niculae) Șoimescu, din părțile Muscelului, care a intitulat-o Istoria lui Imberie, fecior împăratului al Provenții. Narațiunea se deschide în momentul în care Imberie câștigă, în urma unei întreceri cavalerești, mâna Margaronei, fiica regelui din Moreea. Încercând să se întoarcă în Provența, tinerii trec printr-o serie de aventuri al căror conflict (frecvent, ca motiv literar, în poeme și romane medievale și, de asemenea, într-o poveste din O
IMBERIE SI MARGARONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]
-
Lenin era de p)rere c) actorii capitaliști care dețin controlul asupra guvernelor n-ar permite niciodat) astfel de politici. Imperialismul devenea, astfel, inevitabil, o politic) a statelor capitaliste ajunse în faza de monopol (1916, pp. 88-89). Hobson credea c) întrecerea imperialist) constituia cauza majorit)ții conflictelor dintre ț)rile imperialiste însele, și principala justicare a imenselor cheltuieli destinate înarm)rii. Cu toate acestea, Hobson a întrez)riț, într-adev)r, resping)toarea posibilitate că statele capitaliste s) coopereze în vederea exploat)rii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Hobson și Lenin. Teoria economic) a lui Hobson nu poate, prin ea ins)și, s) conduc) la concluzia c) este imperioas) construirea de imperii. Capitalul poate ieși din tar) în c)utarea unor profituri mai înalte ins), fie c) intervine întrecerea între imperii, fie se presupune a interveni, garantarea lor depinde, în egal) m)sur), de condiții politice și economice, atât în tar), cât și în str)în)țațe. Din demonstrarea modului în care statele capitaliste pot genera surplusuri, nu decurge
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
anumite predicții, ele sunt neprecizate. Deoarece se prezice doar o condiție de echilibru slab definit) și inconstant), este dificil de afirmat c) vreo distribuție dat) de putere falsific) teoria. Mai mult, teoria nu ne face s) ne aștept)m că întrecerea dintre state s) continue pan) în punctul în care concurenții devin identici. Ce anume va fi imitat, și cât de rapid sau de strâns? Deoarece teoria nu ofer) r)spunsuri precise, falsificarea este, din nou, dificil de f)cut. În
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a treia sau o a patra tar) va p)trunde în cercul marilor puteri într-un viitor previzibil, ci mai degrab) dac) Uniunea Sovietic) poate ține pasul. Uniunea Sovietic), de la r)zboi încoace, a fost capabil) s) se ia la întrecere cu Statele Unite, în anumite p)rți ale lumii, cheltuind în scopuri militare un procent disproporționat de mare din venitul s)u mai redus. Fiind deja dezavantajat) de necesitatea de a susține o populatie mai mare decât a Americii pe baza
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rii istorice. Marile puteri nu sunt niciodat) ,,st)pani cu libertate de decizie”. Ele sunt întotdeauna ,,Guliveri”, mai mult sau mai putin inc)tușați. Ele au, de obicei, vieți agitate. La urma urmelor, ele sunt nevoite s) se ia la întrecere una cu alta, si, cum marile puteri dețin o mare putere, acest lucru devine dificil. În anumite privințe, soarta lor ar putea fi de invidiat; în multe altele, ins), nu. Pentru a oferi un exemplu gr)itor, ele duc mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe care Franța le-ar putea înregistra peste granițe au fost apreciate mai puțin ținându-se cont de ceea ce reprezentau prin ele însele, si mai mult pentru c) ele ar fi putut s) învigoreze Franța, în vederea unei alte runde a întrecerii franco-germane. Jules Ferry, un premier ulterior, argumenta c) Franța avea nevoie de colonii, că s) nu decad) pe poziția a treia, sau a patra, în Europa (Power 1944, p. 192). O astfel de retrogradare ar pune cap)ț oric)rei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
idee. — Știu. O să Împărțim banii. Tu investești jumătate, și eu jumătate. Și vedem cine se descurcă mai bine. Nu mă pot abține să nu adaug: — Pun pariu că eu. — Aha, am Înțeles. Luke ridică din sprînceană. — Deci mă provoci la Întrecere, doamnă Brandon? — Cel care Îndrăznește cîștigă, zic relaxată, iar Luke Începe să rîdă. — Ok. Facem așa. Fiecare ia jumătate, pe care Îi poate investi În orice dorește. — S-a făcut, zic, și-i Întind mîna. Ne strîngem mîinile serioși și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu landoul ei cu umbreluță roz, iar În cea cu plajă, doi bebeluși care abia Învață să meargă azvîrl cu nisip unul Într-altul. — Cool! Înșfac căruciorul pentru shopping și latte și pornesc spre zona de start. — Te provoc la Întrecere, domnule Warrior. — De acord, consimte Luke, apucînd mînerele uriașe kaki, după care se Încruntă. Cum dau drumul la frînă? — Ha! N-ai nici o șansă! și mă avînt spre porțiunea „trotuar“, cu landoul meu cel ager. O clipă mai tîrziu, Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]