3,639 matches
-
respectiv. După ce mi-am rostit cuvântul, mă așez liniștit pe un scaun în spatele unei mese, cuprinzând forfota din jur. Școlarii, începând cu bobocii de la clasa I, sunt strigați de învățători și trec sfioși spre direcția indicată, fiecare dintre ei oferind învățătoarei un buchet de flori ce rând pe rând se depun pe masa în spatele căreia mă aflu și cu timpul constat că pe masă se află atât de multe flori, încât din bustul meu abia se mai zărea capul, în timp ce inima
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
vocilor cristaline se mută din curtea școlii în clase spațioase, luminoase, cu unele materiale didactice ajutătoare. Bobocii au intrat deja în prima lecție din viața lor de școlari. Prin ușa întredeschisă privesc un tablou demn de imortalizat pe peliculă. O învățătoare urmărită stăruitor de lumina din ochii de copii cuminți și ascultători, ce-i sorb spusele cu dragoste și interes de cunoaștere. Surprinzându-mi apariția indiscretă, învățătoarea mă semnalează copiilor care, îndrumați, m-au aplaudat ca cel ce le vorbisem cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de școlari. Prin ușa întredeschisă privesc un tablou demn de imortalizat pe peliculă. O învățătoare urmărită stăruitor de lumina din ochii de copii cuminți și ascultători, ce-i sorb spusele cu dragoste și interes de cunoaștere. Surprinzându-mi apariția indiscretă, învățătoarea mă semnalează copiilor care, îndrumați, m-au aplaudat ca cel ce le vorbisem cu puțin timp în urmă, pentru ca la rândul meu să fiu surprins de ropotul de aplauze. La clasa următoare m-am făcut că nu văd activitatea școlară
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în ziua de 24 august 2009, când a avut loc lansarea cărții către publicul cititor. Alte gânduri, cu aprecieri care m-au mișcat sufletește, le-am descoperit în scrisoarea expediată mie din Constanța pe data de 29 august 2009 de către învățătoarea pensionară Jane Margareta Șerban, fostă cândva corespondenta ziarului „Steagul roșu” din Bârlad. Iată ce-mi scria ea, printre altele: „Ultima carte „Călător... prin vâltoarea vremii”, autor domnul prof. Alexandru Mânăstireanu, primită de la tine pe 11 august 2009, a fost citită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
vizita inopinată a fraților Gabriela și Adrian C., foști elevi acum aproape o jumătate de veac. Ambii frați cu dizabilități - cum se spune. Urmau să fie trimiși la o școală specială, dar au fost cu măiestrie învățați 4 clase de învățătoarea emerită Mihăescu și au rămas apoi și pentru cl. V-VII. Gabriela excela - cu tot handicapul ei - și nu ridica probleme. Adrian ridică unele serioase probleme disciplinare - mai ales după decesul tatălui său. Eram prin anii 1965-1967, când mă aflam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în ziua de 24 august 2009, când a avut loc lansarea cărții către publicul cititor. Alte gânduri, cu aprecieri care m-au mișcat sufletește, le-am descoperit în scrisoarea expediată mie din Constanța pe data de 29 august 2009 de către învățătoarea pensionară Jane Margareta Șerban, fostă cândva corespondenta ziarului „Steagul roșu” din Bârlad. Iată ce-mi scria ea, printre altele: „Ultima carte „Călător... prin vâltoarea vremii”, autor domnul prof. Alexandru Mânăstireanu, primită de la tine pe 11 august 2009, a fost citită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
vă văd „Raiul” pe care vi l-ați creat acasă și despre care povestiți cu atâta sensibilitate. Vă asigur, D-le Diriginte, că au fost în viață multe, foarte multe momente când gândurile mele au zburat către Dvs., către inegalabila învățătoare D-na Furnică, căreia îi duceam flori, ca și Dvs. de altfel. Îmi pare nespus de rău că acum câțiva ani nu am încercat să sun la poarta Dvs., mulțumindu-mă doar cu privitul și cu amintirile dragi, neprețuite. Dar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
să știi că mulți nu mi-au plătit ce mi se cuvenea. - Am înțeles, domnule Nic, nu aveți acești bani și Dumnezeu să vă dea după dreptate... Bună ziua, am plecat... Și plecat am fost... În sept.-oct. 1937, fosta mea învățătoare Cezarina Ioan obținuse un concediu de două luni - nu știu dacă medical sau de altă natură, rugând conducerea școlii din Priponești să mă admită s-o suplinesc. A fost ca un aranjament venit de Sus prin care eu mi-am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ALFABETUL Acum că ne înălțăm, învățăm, Să ne fie mai ușor, Pe al școlii coridor, S-o uimim pe învățătoare, S-avem zece la testare. A este bun la dialog Și e primu-n catalog. Ă ca un A cu pălărie, Multe face, multe știe. Î a intrat mai pe furiș, Pe cap cu-n acoperiș. B două bucle are-n
Alfabetul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83645_a_84970]
-
ca musca să se așeze mai Întîi undeva: Julius făcuse o greșeală, se pomeni că-l lovește peste degete Îngrozitor. Copilul țipă și Vilma apăru Îndată, dar nu Îndrăzni să intervină de frica spaniolei atît de corecte și expresive a Învățătoarei. În schimb Îmbufnata domnișoară profită de apariția ei pentru a-i spune că arăta Îngrozitor, cine o desfigurase În halul ăsta?, dar o Întrerupse Nilda, care intră Întrebînd pe un ton provocator de ce țipase copilul, Julius spuse că l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe marginea micii lagune artificiale, În pantaloni și probabil murdară. Nu-și puteau explica prea bine prezența ei aici și nici ea nu părea că-și dă seama ce naiba se petrece În jurul ei. Susana Lastarria ar fi spus că e Învățătoare, desigur, cu o mutră ca a ei... Dar Susana Lastarria nu venise și invitații se gîndeau mai degrabă că era acolo fiindcă Ernesto Pedro de Altamira era un tip foarte european și foarte cult sau fiindcă băiatul lui cel mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
încheieturile. Toți colegii râdeau și se strâmbau la mine. Asis tenta mi-a luat brațul, mi-a măsurat pata, în cruciș și-n curmeziș, cu o riglă de plastic și a clătinat din cap. A vorbit puțin în șoaptă cu învățătoarea. După aceea ne-a dat pauză. După o vreme mi-au repetat IDR-ul, numai mie, fără să știe colegii din clasă. Mi-a ieșit la fel. Când am văzut iarăși pata cres când m-am rușinat foarte tare. Nu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
se puteau învăța, pe atunci, în sat, eleva Toma Epaminonda a mers la oraș. Avea să urmeze acolo cursul gimnazial, apoi și pe cel superior al Școlii Normale, unde a dovedit aceleași calități. Toți credeau că fata va ajunge o învățătoare de prima mână, demnă urmașă, în sat, a învățătorului Rusu, aflat în pragul pensionării. Și, totuși, salba aceasta de succese avea să includă și o deziluzie, o primă mare deziluzie. Cam prin clasa a șaptea, deci, când mai rămăseseră numai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
incorigibil. Un copil mare. Asta ești” “S-ar putea să ai și tu dreptatea ta” “ Nu că s-ar putea. Sunt absolut sigur. Da’ , mai bine, ia ascultă! Domnu’ Firănescu al nostru e în mare amor cu madam Roșca. Ilustra învățătoare. Emerită. Evidențiată an de an. Scrisori de mulțumire cred că are, pe puțin, zece teancuri. Ca, de altfel, și iubitul ei Mihăiță” “Să fie sănătoși” “Așa, așa! Și să transforme școala în bordel! În casă de toleranță! Nuuu! Trebuie să
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
i-o fi dat, dragă?” “Am înțeles că o a II-a, nu știu care din ele” “Vai de capul copiilor ălora! Nu-i greu de presupus ce atmosferă apăsătoare poate fi în clasa ei” “Nici chiar așa. Poate să fie o învățătoare talentată. Și, în fața elevilor, s-ar putea să fie altfel, să se mai transforme” “Ziua bună”... “Am auzit că vreo câțiva de la a XI-a au și poreclit-o domnișoara Cucu” “Dar ce au ei de împărțit cu ea?” “Nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Bineînțeles, dacă voi fi pregătit și voi lua examenul... ...Clasa a III-a... S-au scurs câteva săptămâni de la moartea tatei. Merg când pot la biserică, pentru că Dumnezeu are în grija Sa pe copiii săraci, necăjiți, dar credincioși. La școală, învățătoarea ne spune, la Cunoștințe despre Natură, că nu există nici un Dumnezeu, că omul este cel mai puternic, el este în stare să mute și munții din loc... La biserică, aceeași persoană devine coana preoteasă și cântă în corul credincioșilor. Ce
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
maturizeze. Toată țara era infantilă. Epoca era copilăroasă. Și când îl privea alături de Rupp și Cain, Mark nu era întotdeauna dezavantajat de comparație. Cea mai vagă provocare îi declanșa furia. Dar și furia era poveste veche. În clasa întâi, când învățătoarea îl făcuse pe un ton afectuos „trăsnit“ în fața clasei, pentru că-și aducea gustarea de prânz într-o pungă de hârtie și nu într-o cutie metalică specială, o înjurase printre lacrimi de furie. După câțiva ani, când tatăl lui îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a deschis un mic magazin de pălării pe Academy Street, chiar la colț, unde-i acum Greenwood Hotel. Cred că de la ea am cumpărat prima mea pălărie „de gata“, luată din economiile făcute În iarna aia, cînd am lucrat ca Învățătoare În ținutul Yancey. Îmi plăteau douăzeci de dolari pe lună, casă și masă, și, drept să-ți spun, mă consideram bogată. Ei, Doamne, dar n-am reușit să strîng destui bani să-mi plătesc taxele pentru prima mea proprietate, bucata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
spre Teheran și treceau șalupe cu marfă, se scurgeau lumini și sclipiri de pe țărmul arab, dar ceva era prăbușit. Abadanul murise. Pe Nooshin o cunoscu dimineața, după ce hoinărise ca un nebun, cu bagajele după el, așteptând răsăritul. Nooshin Ahmadi era învățătoare la o școală a martirilor, chiar în port. Le preda Coranul copiilor ai căror părinți dispăruseră în războiul de opt ani cu Irakul și tot ea se ocupa de provizii. Stătea între coșurile cu scoici și creveți și voia să
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
piele și mutilate. Își aduse aminte de Armin în pătuț și de felul cum Ghazal l-a înșfăcat, disperată, când a văzut prima fotografie. Apăru un soldat să deschidă zăvoarele. Doar atunci, o secundă, a privit-o de-aproape pe învățătoarea misterioasă. Nu era măslinie, ca nativii din golf, ci o corcitură gingașă, cu oase prelungi și cu ochii căprui, ca ai arienilor. El era însurat și străin de port, ea - o fată a credinței, dar un lucru fusese lămurit între
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
trimis-o în singura cameră a internatului școlii care avea doar un pat. Celelalte aveau câte zece și erau pline de zumzet, ca stupii. Dar Nooshin acolo crescuse. La începutul războiului, avea nouă ani și, pentru că școala se închisese, o învățătoare, Zohreh, a luat-o acasă și a ținut-o cu fiica ei. Se- ascundeau toate trei din fața atacurilor, făcând rugi ca războiul să înceteze. Spre deosebire de Khorramshahr, care se predase arabilor, Abadanul a rezistat unui asediu îndelung, care a îmbăiat estuarul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
-o pe mama și i-a zis: ,,Ia te uită femeie în ce hal au venit cu pălăriile pentru că au vrut să scoată un popândău din gaură’’. Bineînțeles că ne-a tras o urecheală zdravănă. Eram un elev sârguincios, iar învățătoarea mă îndrăgea alintându-mă ,,Ghivirel cel cuminte’’ fiindcă eram atent la ore,cuminte și sârguincios. În pauză săream pe bănci și chiuiam, iar unii copii spuneau: Unde-i doamna să-l vadă pe Ghivirel cel cuminte?’’, dar trebuia să-mi
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Priponești. Stăruința, dârzenia, tenacitatea dobândită în viața aspră țărănească mi-au fost sprijin pentru încercarea mea de a mă realiza ca om cu carte, visând încă de la vârsta de 10 ani să ajung învățător cu dragoste de copii ca domnișoara învățătoare de la clasa I, Elena Basocescu, originară din Bârlad - sfântă să-i fie amintirea și prețuirea calităților ei. Era mamă învățătoare pentru copiii pe care-i învăța - cultivându-le cu răbdare, înțelegere, dragoste, pricepere și din vocația ce o avea ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ca om cu carte, visând încă de la vârsta de 10 ani să ajung învățător cu dragoste de copii ca domnișoara învățătoare de la clasa I, Elena Basocescu, originară din Bârlad - sfântă să-i fie amintirea și prețuirea calităților ei. Era mamă învățătoare pentru copiii pe care-i învăța - cultivându-le cu răbdare, înțelegere, dragoste, pricepere și din vocația ce o avea ca învățătoare. îmbogățindu-ne mințile cu lumina științei de carte, ne cultiva și sufletele noastre de copii - viitori oameni ce aveam
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de la clasa I, Elena Basocescu, originară din Bârlad - sfântă să-i fie amintirea și prețuirea calităților ei. Era mamă învățătoare pentru copiii pe care-i învăța - cultivându-le cu răbdare, înțelegere, dragoste, pricepere și din vocația ce o avea ca învățătoare. îmbogățindu-ne mințile cu lumina științei de carte, ne cultiva și sufletele noastre de copii - viitori oameni ce aveam să devenim la rândul nostru. Am evocat această tragedie petrecută în Priponeștii mei natali, scoțând din întunericul uitării oameni și fapte
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]